Minoritatea germană 2017

08.01.2017, Carei/ Großkarol. Concert la început de an

Conducerea Forumului Local Carei a organizat, pentru al 5-lea an consecutiv, un concert la început de an, în castelul Károlyi. Spectatorii au venit din oraș, dar și din Satu Mare și din comunele învecinate. La concert au evoluat: „Corul bărbătesc șvăbesc” din Carei – Petrești – Satu Mare, cu cântece populare șvăbești, grupul instrumental de la Liceul „Johann Ettinger” – Satu Mare, corul orășenesc al adulților din Carei „Harmonia”, un duo cu acordeoane și, la final, corul „Joyful Gospel” din Satu Mare. ADZ, nr. 6038, 11 ianuarie 2017. Plicul 2, nr. 1.

13.01.2017, Timișoara. Comemorarea celor 72 de ani de la începerea deportărilor în Rusia 

În martie 2015, la Timișoara a fost dezvelit un monument de marmură pentru foștii deportați în Rusia. În 13 ianuarie 2017, la acest monument, a avut loc o mică ceremonie de comemorare, la care au participat: Ignatz Bernhard Fischer, președintele Asociației foștilor deportați în Rusia, care a rostit o rugăciune și a aprins lumânări, Ovidiu Ganț – deputatul FDGR, Johann Fernbach – președintele Forumului Democrat al Germanilor din Banat (FDGB), Ute Moisuc și Dagmar Șiclovan – cele două directoare ale FDGB și Benedikt Roch și Ronald Wiest de la Asociația foștilor deportați în Rusia, care număra 540 de membri. Banater Zeitung, nr. 1197, 18 ianuarie 2017, p. I. Plicul 2, nr. 2.

16.01.2017, București. Interpelare privind situația Muzeului Brukenthal

Deputatul FDGR, Ovidiu Ganț, l-a interpelat pe ministrul Culturii Ioan Vulpescu, privind situația Muzeului Brukenthal, solicitând ca instituția să funcționeze pe o bază legală. Răspunsul ministrului a sosit după 4 luni. Se comunica faptul că Muzeul Brukenthal este de însemnătate națională cu personalitate juridică și, potrivit decretului 90/2010, este subordonat direct Ministerului Culturii. Convenția semnată de Consistoriul Bisericii Evanghelice C.A. din România în 2005 a confirmat reglementarea juridică pentru parohia evanghelică a orașului Sibiu, potrivit decretului nr. 614 din 21 mai 2005 privind bunurile retrocedate, fixând măsuri pentru organizarea activității muzeului. Convenția arată clar că ministerul va iniția un decret guvernamental privind organizarea activității muzeului după încheierea acordului pentru folosirea gratuită dintre parohia evanghelică Sibiu și Muzeul Brukenthal ca utilizator. Acordul din 2005 mai arată că guvernul va da decretul abia după încheierea protocolului de predare și parcurgerea etapelor de clasificare a obiectelor, care nu s-a încheiat. În răspunsul ministrului Vulpescu se arată că reglementarea legală trebuie să respecte baza legală pentru activitatea muzeelor pentru a putea elabora un act normativ. Ministerul, asigura Vulpescu, va întreprinde demersurile ca să găsească cele mai bune soluții pentru organizarea și activitatea muzeului. Deputatul Ganț a spus că vor trece decenii până se va termina clasificarea tuturor obiectelor. ADZ, nr. 6123, 17 mai 2017. Plicul 2, nr. 3.

16-18.01.2017, Reșița. Comemorarea a 72 de ani de la începerea deportării germanilor din România la muncă forțată în Uniunea Sovietică 

Manifestările comemorative pentru împlinirea a 72 de ani de la începutul deportării au debutat în 2017 la Colegiul Național „Traian Lalescu” din Reșița, unde profesoara de germană Alexandra Damșea le-a vorbit elevilor, în 16 ianuarie, despre aceste evenimente dramatice, ea având și experiența personală a unuia dintre bunici care fusese deportat. În 17 ianuarie, la Centrul german „Alexander Tietz” din Reșița, președintele Forumului Democrat al Germanilor din Banatul Montan, Erwin Josef Țigla a vorbit celor prezenți despre contextul istoric al deportărilor, după care a urmat proiecția unui film documentar despre deportare, realizat de Cristian Amza pentru TVR2. A urmat vernisajul unei expoziții de pictură cu imagini realizate de doi foști deportați: Anton Ferenschutz și Franz Binder. În 18 ianuarie a avut loc o slujbă de pomenire la biserica romano-catolică „Maria Zăpezii” din Reșița. În aceeași zi, la monumentul deportaților decedați s-au spus rugăciuni, s-a cântat cântecul deportaților și s-au depus coroane de flori de către delegațiile autorităților locale. Au participat și foști deportați din Reșița, din județele Hunedoara și Timiș. De asemenea, au participat și elevi ai liceului „Diaconovici-Tietz”, cu directorul Boris Vatzulik și prof. Sonia Maria Chwoika. Slujbe comemorative au avut loc și în alte așezări din Banatul Montan: Sigismund-Anina, Steierdorf-Anina, Bocșa, Oțelu Roșu/ Ferdinnadsberg. ADZ, nr. 6039, 12 ianuarie 2017, p. 5; Echo der Vortragsreihe, nr. 3, 2017, p. 13-22; Banater Zeitung, nr. 1198, 28 ianuarie 2017, II. Plicul 2, nr. 4.

26.01.2017, București. Comemorarea deportării la Casa de Cultură „Schiller” București 

Casa de Cultură „Friedrich Schiller”, împreună cu Forumul Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin, Forumul Democrat al Germanilor din România – Regiunea Extracarpatică și Forumul Democrat al Germanilor din București a organizat, în 26 ianuarie 2017, conferința-dezbatere „Deportarea etnicilor germani în U.R.S.S. și urmările ei”. Au fost prezentate volumele editate de Erwin Josef Țigla, Deportarea în Rusia. 70 de ani de la începerea acesteia. Manifestări comemorative în Banatul Montan, 1991-2015, şi articole cu privire la istoria monumentului dedicat deportaților, ridicat la Reșița și Deportarea în Rusia. 70 de ani de la începerea acesteia. Martori oculari și amintiri, apărute în limba germane, la Reșița în anii 2015 și 2016. De asemenea, a fost proiectat filmul La marginea tăcerii, realizat de Cristian Amza, care face parte din seria Deportații, prezentată la TVR 2. Au luat cuvântul Erwin Josef Țigla, președintele Forumului Democrat al Germanilor din Banatul Montan, cu un bunic deportat, Christiane Cosmatu, subsecretar de stat în Departamentul pentru Relații Interetnice, dr. Klaus Fabritius, președintele Forumului Democrat al Germanilor din România – Regiunea Extracarpatică, jurnalista Hannelore Baier, vicarul episcopal și preot al orașului București, Daniel Zikeli, al cărui bunic a fost deportat, diplomatul și scriitorul Claudiu Florian. Secretarul de stat Aledin Amet din Departamentul pentru Relații Interetnice a transmis salutul Guvernului român. ADZ, nr. 6057, 29 ianuarie 2017, p. 3; Echo der Vortragsreihe, nr. 3, 2017, p. 27-32. Plicul 2, nr. 5.

28.01.2017, Satu Mare. Expoziție de pictură despre deportarea la muncă forțată în URSS a germanilor din România

În 28 ianuarie 2017, la Muzeul de Artă din Satu Mare a fost vernisată expoziția de pictură Un drum cât o sută de vieți a pictoriței Renée Renard. Manifestarea a fost organizată de Muzeul Județean Satu Mare în colaborare cu Forumul Democrat al Germanilor din Județul Satu Mare și Liceul „Johann Ettinger” pentru a comemora 72 de ani de la deportarea a 5.000 de șvabi sătmăreni în ianuarie 1945 la muncă forțată în URSS, din care 900 nu s-au mai întors acasă. Artista a relatat că și bunicul său din Banat a fost deportat. Tablourile expuse au fost trimise la expoziții internaționale din 7 țări, iar în România, expoziția a fost itinerantă la Arad, Timișoara, Jimbolia, Sibiu. La Satu Mare a rămas deschisă până în 10 februarie. În 25-27 ianuarie, elevii Liceului „Johann Ettinger” Satu Mare au putut vedea expoziția și au cercetat apoi istoria propriilor familii. Rezultatele obținute au fost prezentate în expoziție. ADZ, nr. 6050, 31 ianuarie 2017. Plicul 2, nr. 6. 

28.01.2017, Sibiu. Fuga lolelor la Sibiu

La 10 ani de la prima prezență în Sibiu a lolelor din Agnita, cu ocazia manifestărilor „Sibiu – capitală culturală europeană”, Breasla lolelor din Agnita a sosit din nou în oraș la invitația Forumului Democrat la Germanilor Sibiu. Parada lolelor s-a desfășurat în centrul vechi: Piața Mică, Piața Mare, Piața Huet, însoțită de fanfara de la Turnișor. Au fost prezente și câteva lole oaspeți din Sachsenheim și Nürnberg (Germania). În Piața Huet au rostit scurte alocuțiuni preotul orașului, Kilian Dörr, președintele Forumului Sibiu, Hans Klein, reprezentanți ai oaspeților. În curtea Școlii Brukenthal, grupul de dansuri al tineretului german a prezentat câteva dansuri săsești. În final s-a cântat imnul Transilvaniei. Echo der Vortragsreihe, nr. 3, 2017, p. 92-101. Plicul 2, nr. 7. 

28.01.2017, Cincu/ Großschenk (jud. Brașov). Reluarea obiceiului lolelor 

După 25 de ani de întrerupere, „Fuga lolelor” a fost reluată la Cincu/ Großschenk (jud. Brașov). 50 de mascați în lole s-au adunat la familia Gottschling și au plecat spre primărie, în pocnete de bici și zgomot de tălăngi. Ei erau precedați de un tractor cu remorcă, în care au luat loc „tribunalul nebunilor”. În fața primăriei Mihai Gottschling și Martin Mertensacker și-au rostit cuvântările despre „prostiile” oamenilor din comună făcute în cursul anului trecut. Primarul comunei i-a salutat. Parada a mers apoi prin sat, cu dese opriri, consum de gogoși și pahare cu vin. Din Germania au sosit câteva lole. Cei doi vorbitori locuiesc în Germania, dar au revenit pentru a reînvia în comună acest vechi obicei din târgul Cincu. După masă au ajuns aici și câteva lole agnițene care dimineață fuseseră la Sibiu, iar a doua zi aveau paradă la Agnita. Seara s-a încheiat cu balul tradițional. H. Zeitung, nr. 2515, 3 februarie 2017, p. 4; Karpatenrundschau, nr. 6, 9 februarie 2017, p. II; ADZ, nr. 6053, 3 februarie 2017, p. 9. Plicul 2, nr. 8.

04.02.2017, Căpleni/ Kaplau (jud. Satu Mare). Comemorarea a 72 de ani de la începerea deportărilor din Căpleni (jud. Satu Mare) 

Din comuna Căpleni au fost deportate 350 de persoane la muncă forțată în URSS. În 4 februarie a avut loc comemorarea celor care au decedat în Rusia. În biserica „Sf. Anton”, episcopul romano-catolic al diocezei Satu Mare, Eugen Schönberger, a celebrat serviciul divin. În cuvântul său, el a arătat că aproape fiecare familie avea pe cineva deportat, iar comemorarea lor trebuie făcută în fiecare an pentru a nu se uita și a nu se mai repeta asemenea fapte. După liturghie s-a depus o coroană de flori la monumentul deportaților. Trei eleve au citit fragmente mișcătoare din scrisorile foștilor deportați trimise acasă. În timpul ceremoniei a cântat fanfara din Căpleni, iar corul mixt din Căpleni și corul șvăbesc bărbătesc din Carei – Petrești – Satu Mare a interpretat cântecul deportaților. La casa de cultură, președintele Forumului local i-a salutat pe cei 3 foști deportați supraviețuitori care au participat la comemorare. Johann Leitner, președintele Forumului Județean Satu Mare a citit scrisoarea lui Ignatz Fischer, președintele Asociației Foștilor Deportați în Rusia. Au mai luat cuvântul prefectul județului Satu Mare și Johann Forstenheizler, președintele de onoare al Forumului Democrat al Germanilor din Transilvania de Nord, al cărui tată și frate mai mare au fost deportați. ADZ, nr. 6059,11 februarie 2017, p. 5. Plicul 2, nr. 9.

05.02.2017, Satu Nou/ Schimonidorf (comuna Mișca, jud. Arad). Comemorarea a 72 de ani de la începerea deportărilor din Satu Nou/ Schimonidorf (jud. Arad) 

În anul 2008, în Satu Nou s-a ridicat un monument pentru comemorarea foștilor deportați, cu ajutorul Asociației foștilor deportați, al administrației comunale și județene. Acesta era singurul monument din întreg județul Arad. În acest an, în biserica catolică din Satu Nou, preotul evanghelic Walther Sinn din Semlac (jud. Arad) a ținut o liturghie ecumenică în limba maghiară, iar predica în germană. El a rememorat condițiile deosebit de grele de viață și de muncă ale deportaților. După liturghie, cei prezenți au mers la monumentul deportaților și au depus coroane de flori. Aici s-au cântat cântece ale foștilor deportați. Acesta a fost primul an în care nu a mai putut participa niciun fost deportat și nimeni din conducerea Forumului. Conducerea școlii și a comunei au dat asigurări că foștii deportați nu vor fi uitați și că monumentul va fi îngrijit. Banater Zeitung, nr. 1200, 8 februarie 2017, p. VII. Plicul 2, nr. 10.

16.02.2017, Sibiu. Comunicat de presă al FDGR împotriva calomniilor pe seama sa

Comunicatul de presă preciza pe scurt înființarea FDGR, rolul său de punte de legătură între România și Germania. Grupul Etnic German (GEG) a fost înființat prin decret-lege al guvernului român în 21 noiembrie 1940 și desființat tot prin decret-lege în octombrie 1944. Așa cum România a preluat răspunderea pentru trecutul fascist al perioadei Antonescu, și minoritatea germană a preluat răspunderea pentru perioada anilor ’30 și ’40 și regretă profund atacurile și crimele câtorva membri ai săi. Regimul Antonescu a permis ca GEG să preia arbitrar proprietățile bisericii și ale asociațiilor minorității germane. FDGR a cerut retrocedarea acestor proprietăți, nu ale persoanelor particulare. Retrocedarea n-a fost aprobată de primării, ci de o comisie subordonată guvernului român. În total, FDGR a depus 127 cereri de retrocedare și a primit 127 de hotărâri: 8 restituiri în natură, 3 propuneri de despăgubire, 55 respinse, 61 realocări sau renunțări. Deci 11 aprobări de restituiri, și nu 80.000, cum s-a spus public în mod mincinos. FDGR respinge hotărât tendințele de calomniere care s-au vehiculat în ultimele zile în media și își păstra dreptul de a se adresa justiției pentru defăimări și ațâțare la ură pe baze etnice. FDGR a fost constant proeuropeană și proatlantică, susținând democrația și statul de drept. ADZ, nr. 6064, 18 februarie 2017, p. 4; Echo der Vortragsreihe, nr. 3. 2017, p. 5-6. Plicul 2, nr. 11. 

21.02.2017, București. Declarația politică a deputatului FDGR, Ovidiu Ganț

Deputatul FDGR, Ovidiu Ganț, a făcut o declarație politică în parlament împotriva campaniei de defăimare din ultimele zile derulate de mijloacele media împotriva FDGR. Astfel, el a respins acuzațiile că FDGR ar fi o organizație succesoare a Grupului Etnic German și că ar fi cerut și primit imobile care ar fi aparținut comunității evreiești. Asemenea minciuni au vehiculat și membrii unor partide reprezentate în parlament. El a cerut ca președinții PSD, ALDE și PMP să nu permită membrilor acestor partide să continue o astfel de propagandă și să le ceară să se distanțeze public de asemenea afirmații. El a precizat, din nou, situația de fapt arătată în comunicatul de presă al FDGR din 16 februarie. El a susținut interesele României alături de premierii Adrian Năstase, Călin Popescu Tăriceanu, Emil Boc, Victor Ponta și Dacian Cioloș, ca și de președintele Traian Băsescu. Atunci era considerat util, acum ar fi reprezentantul unei organizații de inspirație nazistă, a întrebat Ovidiu Ganț? El a afirmat că nu va sprijini guvernul Grindeanu în străinătate, dacă premierul nu ia public poziție împotriva unor asemenea declarații calomnioase. ADZ, nr. 6066, 22 februarie 2017, H. Zeitung, nr. 2518, 24 februarie 2017, p.1, 3; Echo der Vortragsreihe, nr. 3, 2017, p. 7. Plicul 2, nr. 12.

24.02.2017, Biertan/ Birthälm (jud. Sibiu). Adunarea reprezentanților Asociației Tineretului German 

Asociația Tineretului German este asociația de tineret a forumului Transilvaniei și are 7 secții (Sibiu, Făgăraș, Sighișoara, Mediaș, Brașov, Reghin, Bistrița). Adunarea reprezentanților Asociației de la Biertan/ Birthälm (jud. Sibiu) a discutat despre programul de activitate al asociației în anul 2017. Prima acțiune era a doua ediție a întâlnirii tineretului transilvănean de la Avrig/ Freck. A doua activitate era Tabăra tineretului Federației din luna august 2017. Aceasta se organiza, o dată la doi ani, într-una din țările care aparțin Federației sașilor transilvăneni: România, Germania, Austria, Canada, SUA. În acest an, tabăra va sta sub semnul Întâlnirii sașilor și va reuni cca 20 de tineri care vor cunoaște Transilvania, cu bisericile fortificate, vor fi primiți cu pâine de casă și cu hencliș. S-au mai discutat și alte proiecte pentru strângerea relațiilor între tineri, participarea cu un stand propriu la Întâlnirea sașilor de la Reghin. ADZ, nr. 6071, 1 martie 2017, p. 5. Plicul 2, nr. 13.

25.02.2017, Sibiu. Festivitatea de începere a manifestărilor pentru marcarea celor 200 de ani de activitate a Muzeului Brukenthal 

La festivitatea care a marcat începutul anului Brukenthal, 200 de ani de activitate a Muzeului, a participat președintele României, Klaus Iohannis, care i-a înmânat directorului Muzeului, prof. univ. Sabin Adrian Luca, ordinul „Meritul Cultural” în rang de comandor, categoria E, „Patrimoniu cultural național”, conferit Muzeului. La festivitatea din Palatul Brukenthal au participat înalte oficialități: ministrul Culturii, Ionuț Vulpescu, primarul Sibiului, Astrid Fodor, președinta Consiliului județean, Daniela Câmpean, Mitropolitul Transilvaniei, Laurențiu Ștreza, curatorul Bisericii Evanghelice C.A. din România, Friedrich Philippi, nunțiul apostolic Mons. Miguel Maury Buendía, ambasadorul Marelui Ducat al Luxemburgului, Christian Biever, consulul german la Sibiu, Judith Urban, consulul onorific al Austriei la Sibiu, Andreas Huber. În cuvântarea sa, președintele României a subliniat rolul muzeului pentru educație, pentru comunitatea sibiană, pentru România, pentru cultură în general. Directorul Luca a mulțumit pentru ordinul conferit Muzeului. Cuvinte de salut au fost adresate și de celelalte înalte oficialități. În continuare, au fost deschise 3 expoziții cu mari valori, aflate în muzeu. ADZ, nr. 6070, 28 februarie 2017, p. 4. Plicul 2, nr. 14. 

27.02.2017, Brașov. Premiul „Apollonia Hirscher” pe 2016, conferit prof. dr. ing. Dieter Simon 

În Adunarea anuală a Forumului Democrat al Germanilor din Brașov, președintele Thomas Șindilariu anunță hotărârea conducerii organizației ca premiul „Apollonia Hirscher” pe anul 2016 să-i fie conferit profesorului dr. ing. Dieter Simon. El a fost 12 ani președintele Forumului Județean Brașov, membru al Consiliului orășenesc și este prezbiter al Comunității Honterus. Trecându-se la alegeri, Thomas Șindilariu a fost reales pentru un nou mandat. Karpatenrundschau, nr. 9, 2 martie 2017, p. I. Plicul 2, nr. 15.

28.02.2017, București. Interpelarea deputatului Ovidiu Ganț privind reglementarea legală a funcționării Muzeului Brukenthal

În declarația sa politică rostită în parlament în 28 februarie 2017, deputatul FDGR l-a întrebat pe ministrul Culturii, Ionuț Vulpescu, de reglementarea legală a funcționării Muzeului Brukenthal, deschis publicului din 1817, al cărui bicentenar se marcase în 25 februarie 2017. Muzeul a fost retrocedat Bisericii Evanghelice în 2005, dar aceasta l-a lăsat spre administrare statului în baza unei convenții și urma să apară o reglementare legală care, în pofida angajamentelor statului, nu a fost încă dată, deși guvernul își luase acest angajament în comisia româno-germană. ADZ, nr. 6071, 1 martie 2017, p. 4. Plicul 2, nr. 16.

02.2017, Banatul Montan. Carnavalul în Banatul Montan

Dintre tradițiile germanilor bănățeni face parte și carnavalul care se organizează pe parcursul lunii februarie. Forumul Democrat al Germanilor din Banatul Montan, Asociația pentru Cultura și Educația Adulților „Seria de Conferințe Germane Reșița” a fixat următorul program pentru februarie 2017: la sediul Forumului din Reșița, în 3 februarie, petrecere cu tăiței pentru tineret, cea pentru adulți fiind 4 zile mai târziu. Muzica a fost asigurată de formațiile muzicale locale. La 6 februarie, la Centrul „Alexander Tietz” se va vernisa expoziția de fotografie Carnaval la Dognecea (Klaus Lucian Mihnea). În 15 februarie, la Direcția Județeană de Cultură Caraș-Severin se vernisează expoziția Carnaval în culori (Doina și Gustav Hlinka). Carnavalul celor mici este programat în 18 februarie la Centrul social „Frédéric Ozanam”, iar în 24 februarie vor petrece elevii de la Liceul „Diaconovici-Tietz”. Un bal mascat va fi în 25 februarie la un restaurant reșițean, iar în 27 februarie, la sediul Forumului din oraș, va fi o petrecere cu gogoși pentru tineret, pentru ca aceeași petrecere pentru adulți să fie în 28 februarie. Carnavaluri sunt programate și la Nădrag și Dognecea. ADZ, nr. 6049, 28 ianuarie 2017. Plicul 2, nr. 17. 

02.03.2017, Timișoara. Comunicat de presă al Forumului Democrat al Germanilor din Banat (FDGB) împotriva defăimărilor

În 2 martie 2017, președintele FDGB, Johann Fernbach a publicat un comunicat de presă în care menționează apariția, în spațiul public, a unor acuzații pentru denigrarea membrilor minorității germane. FDGB nu este un partid politic, ci o organizație a cetățenilor români de etnie germană pentru păstrarea tradițiilor și obiceiurilor, a limbii și culturii într-un spațiu în care conviețuiesc de 250 de ani cu românii și cu alte minorități. FDGB se delimitează de istoria cea mai întunecată a Germaniei, nazismul, și respinge categoric afirmațiile că în toată România au fost retrocedate germanilor 80.000 de imobile, număr menționat și de Autoritatea Națională pentru Retrocedări de Imobile. În prezent, FDGR nu deține în Banat niciun imobil retrocedat. FDGB consideră că ațâțarea la ură prin câteva mijloace media nu folosește nimănui și umbrește tot ceea ce s-a realizat în patria noastră comună de la revoluție. ADZ, nr. 6072, 2 martie 2017. Plicul 2, nr. 18.

24.03.2017, Timișoara. Distincție pentru președintele FDGR, Paul-Jürgen Porr

La prima adunare din 2017 a reprezentanților Forumului Democrat al Germanilor din Banat (FDGB), care a avut loc la Casa „Adam Müller-Guttenbrun” în 24 martie, au fost prezenți reprezentanții forumurilor județene, directoarea Forumului, Ute Moisuc, președintele FDGR Paul-Jürgen Porr, deputatul FDGR Ovidiu Ganț, președintele Asociației foștilor deportați din România, Ignatz Bernhard Fischer, iar ca invitați noul ambasador german în România, Cord Meier-Klodt, și consulul german din Timișoara, Rolf Maruhn. După discutarea punctelor de pe ordinea de zi, președintele FDGB, Johann Fernbach, i-a înmânat președintelui Porr cea mai înaltă distincție a FDGB, Insigna onorifică de aur, pentru devotamentul său și activitatea îndelungată depusă în serviciul comunității germanilor din România. În final, cei prezenți au depus o coroană la monumentul din Timișoara, ridicat în memoria deportaților la muncă forțată în Uniunea Sovietică. Echo der Vortragsreihe, nr. 5, 2017, p. 61-62; Banater Zeitung, nr. 1207, 29 martie 2017, p. I. Plicul 2, nr. 19. 

06-10.04.2017, Reșița. Zilele literaturii germane la ediția a XXVII-a

În acest an manifestarea a inclus lecturi ale unor autori din creațiile proprii, expoziții, prezentări de cărți, conferințe despre cei 500 de ani de la Reformă. În 6 aprilie, la Biblioteca „Alexander Tietz”, cei 4 autori din Austria au citit din volumul lor, Literarischen Sterzrunde aus dem Grabenland. A doua zi, a fost prezentat volumul Tor für die Sterne de Dagmar Dusil elevilor de la clasele de germană ai Colegiului „Diaconovici-Tietz”. La primăria municipiului Reșița au fost declarați cetățeni de onoare ai orașului monseniorul Josef Gerstenengst (post mortem) și istoricul Volker Wollmann, al cărui ultim volum, 6, Patrimoniu industrial și preindustrial în România, a fost prezentat. După masă, la centrul social „Frédéric Ozanam” a avut loc deschiderea festivă a celei de-a 27-a ediții a Zilelor literaturii germane la Reșița și s-au vernisat două expoziții de fotografie. În continuare au citit scurte fragmente din opera lor: Horst Samson, Nora Iuga, Joachim Wittstock, Dagmar Dusil, Edith Guip-Cobilanschi și au fost prezentate volumele lui Benjamin Józsa despre viața cotidiană din România și Peter Jung, poezii traduse de Simion Dănilă. În 8 aprilie, la biblioteca „Alexander Tietz” au citit Carmen-Elisabeth Puchianu, Henrike Brădiceanu-Persem, Robert Tari, Balthasar Waitz, Benjamin Burghard și traducătorul Simion Dănilă din 3 volume scrise Hans Dama și au fost prezentate 3 volume. Dimineața zilei de 9 aprilie a fost consacrată celor 500 de ani de la Reformă și a început la biserica evanghelică. Hans Klein a prezentat 6 volume apărute la Sibiu despre Reformă și, mai ales, despre introducerea Reformei în Transilvania și despre consecințele sale. Seara s-au marcat 200 de ani de la inaugurarea vechiului teatru din Oravița și s-a jucat piesa Das neue Stück de Carmen-Elisabeth Puchianu, în interpretarea autoarei și a lui Robert Elekes din Brașov. În 10 aprilie, la librăria „Semn de carte”, s-au marcat 105 ani de la nașterea lui Anton Breitenhofer, cu amintiri (în limba română) despre cel aniversat și cu o expoziție documentară. Echo der Vortragsreihe, nr. 4, 2017, p. 9-11; ADZ, nr. 6103, 14 aprilie 2017, p. 6; Banater Zeitung, nr. 1209,12 aprilie 2017, p. I, III. Plicul 2, nr. 20.

10-11.04.2017, București. A 20-a întrunire a Comisiei româno-germane pentru minoritatea germană

În 10-11 aprilie 2017, la București s-a întrunit, pentru a 20-a oară, Comisia mixtă româno-germană pentru minoritatea germană, prezidată de Hartmut Koschyck, însărcinatul Guvernului federal cu problemele emigranților și ale minorităților naționale și de George Ciamba, secretar de stat în Ministerul de Externe al României. Din partea FDGR au participat președintele Paul-Jürgen Porr, deputatul Ovidiu Ganț și directorul FDGR, Benjamin Józsa. Minoritatea germană a cerut admiterea României în spațiul Schengen. Ambele guverne condamnă atacurile împotriva minorității germane. Reprezentanții minorității germane mulțumesc pentru sprijinul financiar oferit de Germania. S-a ridicat problema manualelor și a cadrelor didactice de la școlile germane. Deputatul Ganț a cerut terminarea reparațiilor Liceul „Johann Ettinger” din Satu Mare și începerea construcției liceului „Lenau” din Timișoara. Tot el a solicitat reglementarea statutului Muzeului Brukenthal și rezolvarea cererilor de restituire ale Bisericii Evanghelice C.A. din România. ADZ, nr. 6100, 11 aprilie 2017; nr. 6102, 13 aprilie 2017; Banater Zeitung, nr. 1210, 20 aprilie 2017, p. I. Plicul 2, nr. 21.

14.04.2017, Buziaș. Primul festival interetnic al portului

Festivalul interetnic al portului organizat la Buziaș urmărea să reînvie porturile autentice în această regiune. Șvabii bănățeni s-au prezentat cu Asociația de tineret pentru port „Banater Rosmarein” (Rozmarinul Bănățean), condusă de Edith Singer, care a arătat 6 porturi de chirvai și de după chirvai din Bacova și din Zăbrani/ Guttenbrunn. Au urmat porturile altor minorități care au defilat de la Casa de Cultură până la biserica ortodoxă, iar apoi la cea catolică. Un juriu a evaluat autenticitatea porturilor prezentate. Între prezentări, corurile bisericești au cântat cântece de Paști din Buziaș. Seara, primăria a organizat un bal al etniilor. ADZ, nr. 6105, 20 aprilie 2017. Plicul 2, nr. 22.

18.04.2017, București. Discuție pe podium despre viitorul minorității germane 

Cu ocazia celei de-a 20-a ședințe a comisiei româno-germane de la București și a aniversării a 25 de ani de la semnarea Tratatului de prietenie româno-german, la reședința ambasadorului Germaniei la București a avut loc o discuție pe podium despre viitorul minorității germane, moderată de Christel Ungar-Țopescu, conducătoarea emisiunii în limba germană la TVR. Au participat: Hartmut Koschyck, însărcinatul cu problemele emigranților și ale minorităților, ambasadorul Cord Meier-Klodt, secretarul de stat George Ciamba din Ministerul de Externe, Paul-Jürgen Porr, președintele FDGR și Ursula Fernolend, aparținătoare a minorității germane. Ambasadorul a subliniat că Germania îi sprijină pe germanii rămași în România ca aceștia să-și păstreze identitatea. H. Koschyck subliniază că guvernul său dorește ca minoritatea germană să fie o parte a societății din România, să fie cetățeni loiali ai statului în care trăiesc. G. Ciamba arată că se urmărea nu o identitate națională, ci una europeană. Statul român asigură reprezentarea minorităților în parlament. Felul în care România sprijină minoritățile este unic în Europa. Președintele Porr menționează campania de defăimări împotriva minorității germane și faptul că 90% dintre elevii școlilor germane sunt români. Ambasadorul conchide că minoritatea germană are un viitor în România. ADZ, nr. 6105, 20 aprilie 2017, p. 3. Plicul 2, nr. 23.

21.04.2017, Timișoara. Manifestare festivă la Timișoara în ziua în care s-au împlinit 25 de ani de la semnarea Tratatului de prietenie româno-german

În 21 aprilie 1992, la Timișoara s-a semnat Tratatul de prietenie româno-german. Pentru a marca acest moment în 21 aprilie 2017, la Casa Adam Müller-Guttenbrunn din Timișoara au fost prezenți: ambasadorul Germaniei, Cord Meier-Klodt, directoarea din Ministerul de Externe al României, Laura Popescu, deputatul FDGR, Ovidiu Ganț, președintele Forumului Democrat al Germanilor din Banat (FDGB), Johann Fernbach, președintele Forumului Transilvania, Martin Bottesch, reprezentanți ai bisericilor romano-catolică și evanghelică. În luările lor de cuvânt, ei au subliniat însemnătatea tratatului pentru relațiile dintre România și Germania, pentru minoritatea germană. Președintele Johann Fernbach i-a înmânat, cu această ocazie, consulului onorific german la Timișoara, Rolf Maruhn, aflat la sfârșit de mandat, Insigna onorifică de aur a FDGB pentru contribuția sa la consolidarea relațiilor româno-germane. Banater Zeitung, nr. 1211, 26 aprilie 2017, p. I. Plicul 2, nr. 24.

25.04.2017, București. Declarația deputatului FDGR, Ovidiu Ganț, în Parlament la 25 de ani de la semnarea Tratatului de prietenie româno-german 

La 25 aprilie 2017, deputatul Ovidiu Ganț a făcut o declarație politică în Parlament la împlinirea a 25 de ani de la semnarea Tratatului de prietenie româno-german de la Timișoara. El a subliniat sprijinul primit de România de la Germania încă din 1990, apoi în cursul tratativelor pentru aderare la UE. El a reliefat și însemnătatea tratatului pentru minoritatea germană și pentru politica României față de minoritățile naționale. Și-a exprimat regretul că FDGR a fost supus defăimării de unele mijloace media și că guvernul nu s-a distanțat public de acestea. În final, deputatul Ganț le-a mulțumit celor care au sprijinit minoritatea germană în cei 25 de ani de când s-a semnat Tratatul de prietenie. ADZ, nr. 6113, 3 mai 2017. Plicul 2, nr. 25.

26.04-01.05.2017, Timișoara. A 18-a ediție a Festivalului Internațional de Teatru Tânăr în Limba Germană

În organizarea Liceului „Lenau” și a Teatrului German de Stat Timișoara s-a desfășurat a 18-a ediție a Festivalului Internațional de Teatru Tânăr, la care au participat trupe de teatru școlar în limba germană din România, Croația, Ucraina și Serbia (peste 120 tineri). A răspuns de organizare actrița și conducătoarea trupei NiL, Isa Berger. La deschiderea festivă au salutat manifestarea directoarea Liceului „Lenau”, prof. Helene Wolf, intendentul Teatrului, Lucian Vărșăndan, actrița Isolde Cobeț. Toți au subliniat importanța teatrului pentru elevii-actori, dar și pentru elevii-spectatori, ca și buna colaborare timp de 18 ani a celor două instituții. Elevii actori au prezentat câte un spectacol și au participat la workshop-uri cu pedagogi de teatru din România și Germania. Banater Zeitung, nr. 1212, 3 mai 2017, p. II. Plicul 2, nr. 26.

27-29.04.2017, Suceava. Sărbătoarea limbii germane la Suceava

În 27 aprilie 2017, la Muzeul de Istorie din Suceava, la inițiativa lui Helmut Braun, curator al Societății „Rose Ausländer Köln”, a fost organizată a V-a ediție a Festivalului de literatură „Lectora”. Deschiderea s-a făcut odată cu vernisajul expoziției dedicate poetei Selma Meerbaum din Cernăuți. La deschiderea festivalului au vorbit, din partea Muzeului de Istorie, organizator al manifestării, Emil Constantin Ursu, directorul Muzeului de Istorie Suceava, Antonia Maria Gheorghiu, președinta Forumului Democrat al Germanilor din Bucovina. În sala de conferințe a muzeului, Helmut Braun a ținut o conferință despre poeții din Cernăuți care au scris în germană. A fost urmărit cu atenție și filmul Refugiere și patrie, despre evacuarea germanilor din nordul Bucovinei, realizat de 4 studenți din Germania. În continuare, prof. Elena Oboroceanu, membru al Forumului din Piatra Neamț, a ținut o conferință despre Ordinul cavalerilor teutoni în Țara Bârsei, iar Eduard Mohr, președintele Asociației germanilor bucovineni din Rădăuți, a vorbit despre istoricul Ernst Rudolf Neubauer, care a scris o istorie a Bucovinei. În final, a evoluat grupul coral „Floare de colț” din Piatra Neamț. ADZ, nr. 6124, 18 mai 2017. Plicul 2, nr. 27. 

27-30.04.2017, Satu Mare. Seminar de dansuri populare pentru copii

Comunitatea de lucru a Organizației de tineret germane a organizat un seminar de dansuri pentru copii la care au participat 60 de copii cu îndrumătorii lor. Au sosit grupe de copii din Arad, Biled, București, Deta, Jimbolia Sânnicolau Mare, Variaș, Satu Mare. Instructori au fost Hansi Müller din Variaș, Lucian Trif din Arad și Gabriela Riszt din Satu Mare. Scopul întâlnirii era și formarea unei comunități a tinerilor dansatori de dansuri populare. La final, în 30 aprilie, copiii au prezentat un spectacol în Casa Șvabilor din Satu Mare. ADZ, nr. 6111, 28 aprilie 2017; nr, 6114, 4 mai 2017. Plicul 2, nr. 28. 

28.04.2017, Sibiu. Prima adunare a reprezentanților FDGR din 2017 și realegerea lui Paul-Jürgen Porr ca președinte al organizației

După prima adunare a reprezentanților FDGR din 2017, în 28 aprilie 2017, la sediul FDGR din Sibiu, a fost emis un comunicat de presă. Au fost prezenți trimișii celor 5 forumuri regionale, ai fundațiilor economice și ai tineretului, președintele de onoare Paul Philippi, deputatul Ovidiu Ganț, subsecretarul de stat Christiane Cosmatu, primarul Sibiului, Astrid Fodor, coordonatoarea ifa, Monica Kovats. Președintele Porr a prezentat un raport despre lucrările comisiei româno-germane, despre sancțiunile împotriva celor care au defăimat FDGR, iar deputatul Ovidiu Ganț a arătat că a criticat guvernul Grindeanu pentru că nu s-a distanțat de aceste campanii de defăimare. Christiane Cosmatu a vorbit despre dificultățile întâmpinate și despre lucrările Comisiei pentru problemele elevilor în Consiliul Minorităților Naționale, despre problema manualelor și lipsa profesorilor în școlile germane. Au raportat și șefii de comisii ai FDGR. Președintele Paul-Jürgen Porr a fost reales pentru încă un mandat de 4 ani. Nu a existat niciun alt candidat. ADZ, nr. 6113, 3 mai 2017, p. 4. Plicul 2, nr. 29.

02-05.05.2017, Dinkelsbühl (Germania). Întâlnirea sașilor de pretutindeni la Dinkelsbühl

Ca în fiecare an, de Rusalii s-au întâlnit reprezentanți ai sașilor din toată lumea la Dinkelsbühl. Motto-ul întâlnirii a fost: „A schimba –a reînnoi – a regăsi”. Deschiderea manifestărilor a avut loc în sala festivă „Schrannen”. Serviciul divin de Rusalii a fost celebrat de Reinhart Guib, episcopul Bisericii Evanghelice C.A. din România. La adunarea festivă au luat cuvântul ca vorbitori principali: președintele Uniunii sașilor din Germania și președinte al Uniunii celor strămutați, dr. Bernd Fabritius, membru al Bundestagului, ministrul de Interne al Bavariei, Joachim Herrmann, secretarul de stat pentru integrare din Ministerul Muncii, pentru integrarea socială, Thorsten Klute. După liturghie a avut loc o mare paradă a portului popular cu cca 2500 de persoane. Prin diverse manifestări (conferințe, expoziții) au fost marcați cei 500 de ani de la Reformă, 60 de ani de la începutul sponsorizării sașilor de către Renania de Nord-Westfalia pentru Organizația sașilor din Germania (Landsmannschaft) și 50 de ani de la dezvelirea monumentului sașilor de pe vechea promenadă din Dinkelsbühl. În Biserica Sf. Paul, a vorbit, despre primele două jubilee, dr. Gerald Volkmer, director adjunct al Institutului Federal pentru Cultura și Istoria Germanilor din Răsăritul Europei. În aceeași biserică i-a fost înmânat premiul Steaua de onoare a Federației Sașilor președintei Landtagului Bavariei, dr. h.c. Barbara Stamm. Premiul cultural săsesc pentru 2017 l-au primit cercetătorul naturalist, Heinz Heltmann, și scriitorul austriac Gerhard Roth. Frații Kurtfelix și Eginald Schlattner au primit Premiul Tineretului Săsesc. În 5 iunie a fost organizată discuția pe podium „Sașii între conservare și schimbare”, moderată de Rainer Lehni. Au participat: Martin Bottesch, președintele Forumului Transilvania, Edwin-Andreas Drotleff, conducătorul federal al tineretului, dr. Bernd Fabritius, membru al Bundestagului și președintele Uniunii Sașilor, episcopul Reinhart Guib, Nina May, redactor-șef adjunct al cotidianului „Allgemeine Deutsche Zeitung für Rumänien”. ADZ, nr. 6125, 19 mai 2017, p. 4. Plicul 2, nr. 30.

06.05.2017, Timișoara. Înmânarea ordinului „Steaua României” lui Ignatz Bernhard Fischer 

În 11 noiembrie 2016, președintele României, Klaus Iohannis, a semnat un decret prin care i se conferă lui Ignatz Bernhard Fischer, președintele Asociației foștilor deportați în Rusia, ordinul „Steaua României” în grad de cavaler. Înalta distincție i-a fost înmânată la Primăria Timișoarei, în 6 mai 2017, de către consilierul prezidențial pentru cultură, Sergiu Nistor, care a dat citire decretului. Ordinul îi era acordat lui I.B. Fischer, cu ocazia împlinirii vârstei de 90 de ani, în semn de apreciere pentru poziția sa morală, pentru demnitatea și curajul cu care s-a angajat în lupta pentru democrație, pentru strădaniile sale în serviciul Asociației foștilor deportați. La ceremonie au fost prezenți primarul orașului, Nicolae Robu, viceconsulul german Frank Ufken, președintele Forumului Democrat al Germanilor din Banat, Johann Fernbach ș.a. Banater Zeitung, nr. 1213, 10 mai 2017, p. I-II. Plicul 2, nr. 31.

06.05.2017, Râșnov/ Rosenau. Aniversarea uni sfert de veac de la înființarea Fundației Saxonia

Fundația Saxonia a fost înființată în 1992 pentru a-i ajuta economic pe sașii rămași în România, pentru a intermedia credite pentru micii întreprinzători. În 2008, intermedierea ajutorului economic a fost preluată de nou înființata Fundație Saxonia-Transilvania, iar Fundația Saxonia și-a continuat misiunea socială. Baza sa materială a fost asigurată de Acțiunea Socială a Sașilor din München. Fondatori au fost Biserica Evanghelică C.A. din România și Forumul Transilvania. Sub deviza „Ajutor pentru Autoajutorare”, au fost sprijinite economic proiecte din 9 județe din Transilvania. Fundația Saxonia a sprijinit peste 10.000 de proiecte în 25 de ani, prin care s-au creat 10.000 de locuri de muncă. În perioada de început, director a fost Karl Arthur Ehrmann, care a primit Insigna de onoare de aur a FDGR, urmat de Klaus Sifft. La aniversare au fost prezenți numeroși beneficiari ai ajutorului oferit de fundație, invitați din țară și de peste granițe: președintele FDGR, Paul-Jürgen Porr, președintele Forumului Transilvania, Martin Bottesch, episcopul Bisericii Evanghelice C.A. din România, Reinhart Guib, atașatul cultural al Ambasadei Germaniei la București, Hans Kremer, președintele Acțiunii Sociale a Sașilor din München. În final a fost proiectat un film, Fundația Saxonia 25 de ani. Karpatenrundschau, nr. 19, 11 mai 2017, p.1-2. Plicul 2, nr. 32.

07.05.2017, Reșița. 500 de ani de la Reformă sărbătoriți în Banatul Montan

Episcopul Bisericii evanghelice C.A. din România, Reinhart Guib, a vizitat Reșița și Banatul Montan în 20 aprilie 2017. În 7 mai a revenit însoțit de preotul Walter Sinn din Semlac, care deservea și Banatul Montan. Serviciul divin a fost celebrat de episcop. Acesta a vorbit despre ecumenismul din Banatul Montan și despre sărbătorirea celor 500 de ani de la Reformă în 14 octombrie 2017. După liturghie, Erwin Josef Țigla, președintele Forumului Democrat al Germanilor din Banatul Montan, a vorbit despre proiectul bănățean al aniversării celor 500 de ani de la Reformă și despre expoziția sa de fotografii din biserica evanghelică, făcute în septembrie 2016 despre Erfurt, capitala landului Turingia. De asemenea, în biserică s-a amenajat și o mică expoziție de carte despre Martin Luther și cei 500 de ani de la Reformă. Episcopul Guib a mai ținut servicii divine în Lugoj și în Steierdorf-Anina. ADZ, nr. 6117, 9 mai 2017. Plicul 2, nr. 33.

07.05.2017, Brașov. Seară de divertisment organizată de Forumul Democrat al Germanilor din județul Brașov

Din acest an s-au reluat, la propunerea lui Wolfgang Wittstock, președintele Forumului județean Brașov, serile de divertisment din Bastionul Țesătorilor. În 7 mai, după-amiază, în Bastionul Țesătorilor, artiști și formațiuni din Brașov și Codlea au oferit un spectacol cu 12 numere în program, prezentat de Manfred Copony. Au evoluat formații îndrăgite de spectatorii brașoveni: Fanfara Țării Bârsei, echipa de mici dansatori din Codlea, instrumentiștii din Brașov conduși de Kurt Philippi, corul bisericesc dirijat de organistul Klaus-Dieter Untch, formația de flautiști din Codlea, grupul de dansatori adulți din Codlea, grupul de dansatori „Corona”, corul școlii gimnaziale nr. 2 din Brașov, condus de Annegret Feder. KR, nr. 24, 15 iunie 2017, p. 1; ADZ, nr. 6120, 12 mai 2017. Plicul 2, nr. 34. 

12-13.05.2017, Satu Mare/ Sathmar. Zilele culturii germanilor 

Zilele culturii germanilor sătmăreni au avut ca motto în 2017: „Rădăcinile nu se uită”. Organizator: Forumul Democrat al Germanilor din județul Satu Mare. În deschiderea manifestării, a fost prezentată piesa de teatru Muc cel mic, în sala „Wendelin Fuhrmann” a Centrului cultural. În seara de 12 mai, actorii Secției germane a Teatrului „Radu Stanca” din Sibiu au jucat cu sala plină Shakespeare – opere complete (ușor scurtate). După masă a avut loc o întâlnire online, unde s-a discutat despre „25 de ani de la încheierea tratatului de prietenie româno-german”, moderată de Josef Hölczli, președintele Forumului Forumul Democrat al Germanilor Transilvania de Nord. Au participat: deputatul FDGR, Ovidiu Ganț, directorul FDGR, Benjamin Józsa, Klaus Christian Olasz, autorități județene ș.a. A doua zi dimineața, Organizația de tineret german a organizat o sărbătoare pentru o sută de copii. Din cauza ploii, pomul de mai pregătit nu a putut fi amplasat în parc. În sală au evoluat și dansatorii elevi de la Liceul „Johann Ettinger”, cei ai grupului de tineret „Împreună” și ai grupului „Buna Dispoziție”, ca și fanfara din Foieni/ Fienen. Seara, în sala „Wendelin Fuhrmann” corul bărbătesc șvăbesc a cântat imnul șvabilor sătmăreni și cântece populare șvăbești. A urmat vernisarea expoziției „10 ani ai publicației Schwabenpost” de către Johann Leitner. Elevii secției germane a Liceului Teoretic din Carei au prezentat o piesă de teatru despre Ziua mamei. După alte numere din program, executate de elevii liceului „Johann Ettinger”, s-au prezentat rezultatele proiectului cu tema „Pe urmele șvabilor sătmăreni”. ADZ, nr. 6123, 17 mai 2017, p. 4; Banater Zeitung, nr. 1214, 17 mai 2017, p. 1. Plicul 2, nr. 35.

13.05.2017, Reșița. Forumul Democrat al Germanilor din Banatul Montan (FDGBM) sărbătorește Ziua Europei și Ziua mamei

În cadrul „Primăverii germane la Reșița”, FDGBM a organizat un spectacol dedicat sărbătoririi Zilei Europei și Zilei mamei, la Palatul Cultural din Reșița, în 13 mai 2017. Prezentat de prof. Sonia Maria Chwoika și prof. dr. ing. Christian Paul Chioncel, locțiitor al președintelui FDGBM, spectacolul a debutat cu Imnul Europei, interpretat de corul „Franz Stürmer”, dirijat de Elena Cozâltea. Au urmat poezii dedicate Zilei mamei, formația muzicală din Turnișor-Sibiu, condusă de decanul circumscripției bisericești Dietrich Galter, ansamblul muzical „Banatul Montan”, duo Gassenmeier, grupul muzical „Intermezzo”, grupele de dansuri „Enzian” coordonate de Marianne și Nelu Florea. Echo der Vortragsreihe, nr. 7, 2017, p. 24-30. Plicul 2, nr. 36.

15.05.2017, Brașov. Vernisajul expoziției „Reforma în Transilvania”

În 2017 s-au aniversat 500 de ani de la Reforma religioasă. În 15 mai 2017, la Biserica Neagră din Brașov a fost vernisată expoziția itinerantă „Reforma în Transilvania”. Panourile ilustrează contextul istoric al reformei, introducerea și urmările sale în această regiune a Europei. La deschiderea expoziției, preotul orașului, Dietmar Plajer, a subliniat că aceasta contribuie la înțelegerea devenirii confesionale a sașilor și a componentei sale etnice. Dr. Harald Roth, directorul Forumului Cultural German pentru Europa răsăriteană din Potsdam, a reliefat rolul jucat de Brașov și de umanistul Johannes Honterus, învățatul care a introdus Reforma în Transilvania. Conducătorul Arhivei Honterus, Thomas Șindilariu, a arătat că primii pași spre Reformă se făcuseră deja simțiți din anii 1530. Partea muzicală a vernisajului a fost asigurată la orgă de Steffen Schlandt. Expoziția va rămâne în acest spațiu10 zile, apoi va fi itinerantă la Cincșor/ Kleinschenk. Etichetele de pe panouri au fost inscripționate în germană, română, maghiară. ADZ, nr. 6123, 17 mai 2017, p. 5; Karpatenrundschau, nr. 19, 11 mai 2017, p. 2. Plicul 2, nr. 37.

20.05.2017, Tudor Vladimirescu/ Glogowatz (jud. Arad). Sărbătoarea portului popular șvăbesc la Vladimirescu/ Glogowatz 

Sărbătorirea hramului bisericii (chervaiul) este o tradiție păstrată în satele șvăbești din Banat și din județul Arad. La Vladimirescu/ Glogowatz, sâmbătă, 20 mai 2017, după liturghie, perechile de tineri în costume populare au susținut parada portului popular. Sărbătoarea a fost organizată de Forumul local, Forumul Democrat al Germanilor Arad, Asociația de tineret „Banat-JA”, cu susținere financiară și de la Departamentul pentru Relații Interetnice. Au participat 270 de tineri în port șvăbesc: grupurile de dansuri „Banat-JA” din Aradul Nou, „Rozmarinul Bănățean” din Timișoara, „Trandafirul de câmpie” din Biled, „Vrăbiile din Variaș” și grupul „Floare de colț” din Deta. Muzica a fost asigurată de fanfara „Nădlăceanca”, fanfara de tineret „Lambert Steiner” din Sântana și orchestra germanilor din Ungaria, „Tornado”. Au fost de față, la această sărbătoare, președintele Forumului Democrat al Germanilor din Banat, Johann Fernbach și președintele Forumului Democrat al Germanilor Arad, Michael Szellner. ADZ, nr. 6127, 23 mai 2017, p. 4. Plicul 2, nr. 38.

20.05.2017, Sibiu. Ziua cântării copiilor, la ediția a II-a

Biserica Evanghelică C.A. din România a organizat în 2016, pentru prima dată, Ziua cântării copiilor la Bărcut/ Bekokten (jud. Sibiu). În acest an, manifestarea s-a desfășurat în biserica evanghelică din Sibiu, având ca obiectiv punerea în scenă a spectacolului Falsul cavaler de Gerhard Monninger, pe muzica lui Andreas Hantke. Piesa cântată pentru copii a prezentat, în 5 scene și 11 cântări, viața reformatorului Martin Luther. Au participat 130 de copii din Sibiu, Brașov, Mediaș, Reghin, Codlea, Făgăraș, Mălâncrav. Conducerea întregului spectacol i-a aparținut lui Frank Gründler. Preotul Klaus Untch a rostit o introducere, iar la sfârșit, episcopul Reinhart Guib a ținut un cuvânt de încheiere și le-a mulțumit tuturor celor implicați în organizarea și buna desfășurare a spectacolului (cantori, formația „Canzonetta” din Brașov condusă de Ingeborg Acker și Brita Falch Leutert. ADZ, nr. 6131, 27 mai 2027, p. 4. Plicul 2, nr. 39.

20.05.2017, Satu Mare/ Sathmar. Proiectul „Tinerii pe urmele șvabilor sătmăreni” 

Rezultatele unui proiect realizat de Institutul pentru Relații cu Străinătatea (ifa) din Stuttgart și Organizația Tineretului German din Satu Mare „Împreună”, care le propunea tinerilor să caute urmele șvabilor sătmăreni au fost prezentate într-o expoziție organizată la Muzeul Județean Satu Mare. Vernisajul expoziției a fost o adevărată manifestare culturală, cu un public numeros: membri ai Forumului Democrat al Germanilor din Satu Mare, elevi și profesori ai Liceului „Johann Ettinger”, cu limba de predare germană, o orchestră a elevilor din Wolfenbüttel, oraș înfrățit cu Satu Mare. Au luat cuvântul la vernisaj Daniela Bălu, director al Muzeului, Cord Meier-Klodt, ambasadorul Germaniei în România, Felician Pop, directorul general al Muzeului, Josef Hölzli, președintele Forumului Democrat al Germanilor din Satu Mare și Transilvania de Nord. Expoziția și proiectul au fost prezentate de Arthur Glaser, conducătorul proiectului din partea ifa, care a arătat că ideea proiectului a fost lui Patrick Tekei, președintele Organizației de tineret „Împreună”. 11 tineri, membri ai acestei organizații, au căutat urmele șvabilor sătmăreni începând din propria familie, apoi au trecut în arhivele parohiale și la Muzeul Șvabilor Dunăreni din Ulm. ADZ, nr. 6125, 19 mai 2017; nr. 6129, 25 mai 2017, p. 4. Plicul 2, nr. 40.

20-05.2017, Baia Mare/ Neustadt. Festivalul primăverii la Baia Mare 

La Festivalul primăverii din 2017 au participat cca 300 de persoane, membri ai Forumului Democrat al Germanilor din Baia Mare, oaspeți din alte comunități germane, dar și simpatizanți ai Forumului, care s-au arătat interesați de tradițiile germanilor din zonă. Sărbătoarea a început cu serviciul divin la biserica Sf. Treime, celebrat de preotul Janos Roman. Înainte de liturghie, el le-a vorbit celor prezenți despre istoria lăcașului de cult. După liturghie, la cantina Universității de Nord, sărbătoarea a continuat cu un program artistic oferit de elevi ai școlilor „Victor Babeș” și „Gheorghe Șincai”, de grupul de dansuri „Edelweiß” al tineretului din Vișeul de Sus/ Oberwischau. ADZ, nr. 6133, 31 mai 2017, p. 5. Plicul 2, nr. 41.

20-22.05.2017, Satu Mare/ Sathmar. Vizita ambasadorului Germaniei la Satu Mare

Cord Meier-Klodt, Ambasadorul Germaniei a efectuat o vizită în județul Satu Mare în perioada 20-22 mai 2017. Cu ocazia vizitei, concursul coral din Petrești/ Petrifeld și-a sărbătorit 5 ani de existență. În prima zi, ambasadorul a vizitat muzeul istoric din Petrești și castelul din Carei/ Großkarol. Aici a fost întâmpinat de Johann Müller, președintele Forumului local. În seara de 20 mai, Meier-Klodt a asistat la vernisajul expoziției „Pe urmele șvabilor sătmăreni”, organizate la Muzeul Județean Satu Mare. Duminică dimineața ambasadorul a asistat la serviciul divin în limba germană din biserica Calvaria. A urmat apoi „cafeaua de duminică”, în sala „Wendelin-Fuhrmann”. Aici Johann Forstenheizler, președintele de onoare al Forumului Județean Satu Mare a prezentat activitatea organizației. Ambasadorul a apreciat activitatea și a remarcat prezența multor tineri. Apoi au evoluat echipa de dansuri „Bună dispoziție” și grupul de mici dansatori de la Liceul „Johann Ettinger” din Satu Mare, precum și noul cor de femei al Forumului. Luni, 22 mai, ambasadorul s-a întâlnit cu autoritățile locale și a vorbit despre multiculturalitatea județului, despre necesitatea extinderii învățământului dual și despre înființarea claselor de limbă germană la liceul din Carei. El s-a întâlnit apoi cu episcopul romano-catolic Eugen Schönberger și a vizitat liceul „Johann Ettinger”. H. Zeitung, nr. 6130, 26 mai 2017. Plicul 2, nr. 42.

24.05. și 30.05.2017, Brașov. Două jubilee ale presei brașovene de limbă germană 

În luna mai 2017, la Brașov au fost marcate două jubilee ale presei de limbă germană: în 24 mai se împlineau 180 de ani de la apariția „Siebenbürger Wochenblatt”, editată de tipograful Johann Gött. În 30 mai se împlineau 60 de ani de la apariția „Volkszeitung” [„Ziarul poporului”], condus de redactorul-șef Eduard Eisenburger, care în 1968 l-a transformat în săptămânalul „Karpatenrundschau” [„Orizont carpatin”]. În 30 mai 2017, în seria de conferințe germane, fostul redactor-șef Dieter Drotleff și istoricul Gernot Nußbächer au vorbit despre evoluția publicației și rolul său în păstrarea identității germanilor din România în anii regimului comunist. Au trimis mesaje de felicitare, publicate în periodic, președintele FDGR, Paul-Jürgen Porr, deputatul FDGR, Ovidiu Ganț, și Hannes Schuster, fost redactor. Cu această ocazie, în sala festivă a Forumului Democrat al Germanilor din Brașov a fost organizată o mică expoziție. Karpatenrundschau, nr. 21, 25 mai 2017, p.1-2. Plicul 1, nr. 43.

26-27.05.2017, București. Casa de Cultură „Friedrich Schiller” din București la 60 de ani 

Casa de Cultură „Friedrich Schiller” din București a fost un centru de cultură în limba germană atât în anii comunismului, cât și după 1990. Aici au fost organizate: conferințe, spectacole de teatru, muzicale, cursuri de germană, expoziții, prezentări de cărți, întâlniri cu scriitori etc. Aici este sediul Forumului local București și al Forumului Regional Extracarpatic. Instituția are conturi pe Facebook și Twitter, ceea ce facilitează contactul cu un public larg. În 26 mai 2017 a avut loc adunarea festivă cu discursuri în care au fost adresate felicitări pentru activitatea depusă și urări de viitor rostite de: Christiane Cosmatu, subsecretar de stat în Departamentul pentru Relații Interetnice, Uwe Koch, referent cultural al Ambasadei Germaniei, dr. Klaus Fabritius, președintele Forumului Democrat al Germanilor din Vechiul Regat, Erwin Josef Țigla, președintele Forumului Democrat al Germanilor din Banatul Montan, Rohtraut Wittstock, redactor-șef al „Allgemeine Deutsche Zeitung für Rumänien”, actorul Oswald Gayer. Au fost vernisate expozițiile de pictură naivă ale pictorilor Doina și Gustav Hlinka și Viorica Ana Farkas de la cercul de pictură din Reșița și cea de fotografie a lui Klaus Fabritius „Oameni și tradiții”. A doua zi, în Muzeul Satului din București a fost organizat un spectacol la care au evoluat grupul de dansuri „Sonnenschein” din Moinești, grupurile muzicale „Doi ori doi” din Bacău și „Intermezzo” din Reșița, fanfara „Karpaten Show”, formații muzicale și de dansuri din Reșița, București, Iași, Piatra Neamț. ADZ, nr. 6128, 24 mai 2017, p. 3, nr. 6136, 9 iunie 2017, p. 7; Echo der Vortargsreihe, nr. 7, 2017, p. 71-79. Plicul 2, nr. 44.

30.05-11.06. 2017, Timișoara. Zilele culturii și economiei germane în Banat 

Zilele culturii și economiei germane în Banat au fost organizate în 2017 la inițiativa Consulatului Republicii Federale a Germaniei, în colaborare cu orașul Timișoara, conducerea județului Timiș, organizații ale Forumului Democrat al Germanilor din Banat (FDGB), Clubul Economic German. Au participat, cu programe artistice, școli, instituții culturale de stat (Teatrul German, Muzeul Banatului, Universitatea „Politehnica”) și formații ale FDGB, mai ales că între 8 și 10 iunie au fost organizate și Zilele locului natal ale comunităților șvăbești din Germania. În program au fost incluse lansări de cărți, concerte, spectacole de teatru, vernisaje de expoziții de artă și documentare, simpozioane științifice, parade ale portului popular șvăbesc etc. Banater Zeitung, nr. 1216, 31 mai 2017, p. II. Plicul 2, nr. 45.

03-28.06.2017, Reșița, Băile Herculane, Neumarkt (Stiria-Austria). A 10-a ediție a manifestării „Iunie – luna noastră de expoziții”

Luna iunie a fost dedicată expozițiilor de către Asociația pentru Cultura și Educația Adulților „Seria de Conferințe Germane Reșița” și Forumul Democrat al Germanilor din Banatul Montan (FDGBM). În cea de-a 10-a ediție a manifestării au fost vernisate o expoziție de fotografie (din proiectul „500 de ani de la Reformă”) și una de filatelie (ambele avându-l autor pe Erwin Josef Țigla) la Neumarkt (Stiria-Austria), două expoziții de fotografie (la Băile Herculane, autor E.J. Țigla), o expoziție de fotografie (autori: Luise și Francisc Finta și Anca Căceu) la Reșița, o expoziție de cartofilie (autor Lucian Duca) la Reșița, 4 expoziții de artă (Gustav Hlinka, Lucia Ghilea, cercul de sculptură în lemn al FDGBM, Alexandra Cazacu) la Reșița, o expoziție documentară pentru 30 de ani de la moartea lui Paul Lackner (1919-1987) și o expoziție filatelică (Paul Vasile, „The Beatles”) la Reșița. Expozițiile au fost prezentate de critici de artă, fiind însoțite de un cadru muzical, iar cele din Austria s-au bucurat de prezența unor personalități la vernisaj. Echo der Vortagsreihe, nr. 9, 2017, p. 52-54. Plicul 2, nr. 46.

09.06.2017, Lenauheim (jud. Timiș). Aniversarea a 250 de ani ai așezării și Ziua locului natal pentru comunitatea șvabilor din Lenauheim emigrați în Germania 

Aniversarea a 250 de ani ai așezării și Ziua locului natal pentru comunitatea șvabilor din Lenauheim emigrați în Germania au fost organizate de Comunitatea șvabilor din Germania și de administrația comunei natale a poetului austriac Nikolaus Lenau. Primăria organiza de mai mulți ani sărbătoarea „Fiii satului”, care în acest an a căpătat o amploare mare, devenind o sărbătoare a comunității. Foștii locuitori germani ai comunei, inclusiv cei originari din satele aparținătoare, Grabaț și Bogaroș, alături de români și de numeroșii oaspeți atrași de spectacolul locuitorilor în costume populare românești și șvăbești, au admirat monumentul lui Lenau și au vizitat Muzeul Memorial Lenau. Muzica de fanfară și dansurile populare șvăbești au constituit, de asemenea, puncte de mare atracție ale sărbătorii. Banater Zeitung, nr. 1216, 31 mai 2017, p. I; nr. 1214, 17 mai 2017, p. 1; Echo der Vortragsreihe, nr. 8, 2017, p. 50-55. Plicul 2, nr. 47.

10-11.06.2017, Timișoara. Zilele locului natal al șvabilor bănățeni

Zilele locului natal al șvabilor se desfășoară anual, dar într-un an la Ulm (Germania), în al doilea an la Timișoara. În acest an, organizatori au fost Forumul Democrat al Germanilor din Banat (FDGB) și Forumul Tineretului German din Banat. Adunarea festivă, urmată de un amplu spectacol, a avut loc în sala Operei Naționale din Timișoara. Au fost prezente înalte personalități: însărcinatul Guvernului federal german cu problemele emigranților și ale minorităților naționale, deputatul în Bundestag, Hartmut Koschyk, deputatul FDGR, Ovidiu Ganț, primarul Timișoarei, Nicolae Robu, președintele FDGR, Paul-Jürgen Porr, președintele FDGB, Johann Fernbach, consulul german la Timișoara, Rudolf Maruhn, președintele Organizației Șvabilor Bănățeni din Germania, Peter Dietmar Leber. În cadrul adunării, Hartmut Koschyk a transmis salutul Guvernului german și a exprimat o înaltă apreciere pentru istoria și cultura șvabilor. Cu această ocazie, conducerea FDGB i-a acordat Insigna de onoare de aur. Laudatio a fost citită de deputatul Ovidiu Ganț. În cadrul adunării, Erwin Josef Țigla, locțiitor al președintelui FDGB și președinte al FDGBM, a ținut o conferință despre literatura germană din Banat oprindu-se la cei 4 scriitori: Otto Alscher, Alexander Tietz, Peter Jung și Adam Müller-Guttenbrunn. În spectacolul festiv care a avut loc în sala „Capitol” din Timișoara au evoluat: formația muzicală „Muzicanții bănățeni” din Timișoara, grupul de dansuri „Bunter Herbstreigen” din Timișoara, corul „Der Temeswarer Liederkranz”, grupul de dansuri populare din Sânnicolau Mare „Buntes Sträußchen”, grupul de dansuri al elevilor de la Școala „Lenau” din Timișoara, fanfara tineretului „Lambert Steiner” din Sântana, grupul de dansuri populare „Edelweiß” din Deta, fanfara șvabilor bănățeni din Augsburg, formațiile de dansuri din Nürnberg și Würzburg, corul „Franz Stürmer” din Reșița, grupul de dansuri „Enzian” din Reșița, grupul de dansuri „Rosmarein” din Timișoara, grupul de dansuri „Pipatsch” din Jimbolia, grupul de dansuri populare „Freundschaft” din Bocșa. Echo der Vortragsreihe, nr. 8, 2017, p. 56-76. Plicul 2, nr. 48.

09-11.06.2017, Sighișoara. Zilele culturii germane la Sighișoara

Zilele culturii germane din acest an s-au desfășurat sub semnul Reformei religioase a lui Luther și au fost declarate deschise, de pe treptele Casei venețiene din Sighișoara, de către președintele Forumului Democrat al Germanilor din Sighișoara, Stefan Gorzyca, și de locțiitorul președintelui Forumului Transilvania, dr. Karl Scheerer. Publicul numeros a fost salutat de primarul municipiului Sighișoara, Ovidiu Mălăncrăvean, de președintele FDGR, dr. Paul-Jürgen Porr, și de președintele Forumului Transilvania, Martin Bottesch. Au asistat și consulul onorific al Austriei, Andreas Huber și consulul german Judith Urban. În Piața Muzeului au evoluat apoi echipe de mici dansatori. A doua zi, au fost prezentate conferințe pe tema „Reformei în Transilvania” de către Thomas Șindilariu, Thomas Hüttner (Austria), prof. Hermann Pitters, preotul orașului Bruno Fröhlich și s-a vernisat expoziția „Reforma în Răsăritul Europei – Transilvania”. În ultima zi au evoluat formațiile de dansuri populare din Sibiu, Sebeș, Reghin și din orașul-gazdă, în Piața Cetății. La final, aceste trupe au dansat împreună. ADZ, 15 iunie 2017, p. 4. Plicul 2, nr. 49.

10.06.2017, Großjetscha/ Iecea Mare. Aniversarea a 250 ani de la colonizarea germanilor în Iecea Mare

La aniversarea a 250 de ani de la colonizarea primilor șvabi în Iecea Mare au revenit, din Germania, mulți dintre șvabii care au emigrat. Ocazia aniversării a fost ziua hramului bisericii (chervaiul). Coloana perechilor în port popular, în frunte cu buchetul împodobit de chervai, a străbătut satul pe muzica fanfarei de la Recaș și s-a îndreptat spre biserică. În coloană au fost și cei veniți din Singen, din Variaș și Biled. Liturghia romano-catolică a fost celebrată de vicarul episcopal de Timișoara, Johann Dirschl. În fața bisericii a fost dezvelită o placă în memoria celor care, în urmă cu 250 de ani, au fondat așezarea, iar în anii următori au fost asupriți, deportați, alungați. Apoi a început sărbătoarea propriu-zisă, cu muzică și dans. O echipă de dansatori români în port popular au oferit un program folcloric, alături de grupurile de șvabi din Singen, Variaș, Biled. ADZ, 17 iunie 2017, p. 6. Plicul 2, nr. 50.

10-11.06.2017, Bistrița. Festival de muzică spirituală 

În 10-11 iunie, la Bistrița, a avut loc un festival de muzică religioasă cu participarea unor formații corale din Cluj-Napoca („Viva la musica”), Bistrița (corul de cameră „Appassionata”), orchestra Liceului de muzică din Cluj-Napoca. Formațiile participante au evoluat în biserica evanghelică din oraș. Preotul orașului, Johann Dieter Krauss, a descris circumstanțele în care s-a produs incendiul din urmă cu 9 ani care a distrus turnul bisericii, în speranța unui sprijin pentru restaurarea mai rapidă. A urmat concertul. S-a cântat motetul lui Mozart „Ave verum corpus” și mesa încoronării a aceluiași compozitor. A interpretat un cvartet de soliști valoroși (Daniela Neamț Gilovan, Iulia Merca, Ioan Mocian și Cristina Hodrea). În final s-a interpretat cantata „Mântuire” a lui Gheorghe Firca. Un public numeros în biserică a aplaudat generos. De altfel, acest concert a fost considerat punctul culminant al întregii manifestări. A doua zi, la Casa Universitarilor din Cluj, a fost reluat concertul. ADZ, nr. 6151, 30 iunie 2017, p. 4. Plicul 2, nr. 51.

12.06.2017, Timișoara. Elevii caută urme germane în Banat

Oficiul Central pentru școlile din străinătate din Berlin a propus un proiect de căutare a urmelor germanilor din Banat, în cadrul Zilelor culturii și economiei germane din Banat organizate de Consulatul German din Timișoara. În 12 iunie 2017, la liceul „Nikolaus Lenau” din Timișoara, cca 30 de elevi din 3 școli bănățene (școala gazdă, Colegiul Național Bănățean și Colegiul Național „C. Diaconovici-Loga” Caransebeș) au fost implicați în proiect. O elevă dintr-o familie de șvabi a declarat că ea însăși este o dovadă că mai existau șvabi în Banat. Ea a adus două rețete de prăjituri șvăbești. Elevii de la Colegiul Național Bănățean au vizitat satul părăsit Lindenfeld. În satul Gărâna/ Wolfsberg au aflat despre istoria colonizării împrejurimilor. Elevii au scris mici articole publicate de „Banater Zeitung”. Urme germane s-au căutat și în orașele Timișoara și Caransebeș și s-au găsit tradiții și obiceiuri ale germanilor. ADZ, 16.06, 2017. Plicul 2, nr. 52.

14.06.2017, București. Conferință a deputatului FDGR, Ovidiu Ganț, despre activitatea minorității germane din România după 1989 

La o sesiune de comunicări pe tema Minoritățile naționale – un secol de conviețuire, organizată de proiectul „Punțile toleranței” a B’nei B’Rith, Federația Comunităților Evreiești din România, Academia Română și Ministerul Culturii, deputatul FDGR, Ovidiu Ganț a vorbit despre Activitatea minorității germane din România după 1989, arătând că aceasta este prezentată cu aspecte pozitive și negative în cărțile de istorie, în conferințe și sesiuni, ca și în orele de istorie. El a atras atenția asupra necesității îndreptării greșelilor, pentru ca tineretul să învețe o istorie corectă. FDGR va milita în continuare pentru buna înțelegere și pentru conviețuire. ADZ, 15 iunie 2017. Plicul 2, nr. 53.

15-18.06.2017, Sibiu. Workshop cu tineri redactori (elevi) ai unor posturi de radio școlare 

În perioada 15-18 iunie 2017, la Sibiu a avut loc o întâlnire cu 20 de elevi-redactori la posturi de radio școlare în limba germană: „Jugendwelle” Timișoara, „Deutsch-Express” Satu Mare, „FutureFM” Sighișoara, „Radio Bruk” Sibiu. Organizatori au fost Alois Kommer, de la emisiunea germană – radio Târgu Mureș, și Robert Tari – Timișoara. Tinerii redactori au efectuat o drumeție cu bicicletele pe traseul Sibiu-Cisnădioara. Ei au făcut interviuri cu diferite personalități, au înregistrat inclusiv zgomotul roților de bicicletă și apoi au montat toate înregistrările, obținând o emisiune de două ore live, transmisă de postul „Radio Transilvania”. Proiectul a fost finanțat de Fundația culturală a șvabilor dunăreni a landului Baden-Würtemberg și Institutul pentru relații cu străinătatea. ADZ, nr. 7150, 29 iunie 2017. Plicul 2, nr. 54.

16.06.2017, Sibiu. Convorbirea președintelui Consiliului de Miniștri al Saxoniei cu conducerea FDGR 

Președintele Consiliului de Miniștri al Saxoniei, Stanislaw Tillich, a făcut o vizită în Sibiu, însoțit de o delegație politică și una economică. În 16 iunie 2017, el a participat la sărbătoarea de vară a consulatului german, unde s-a întâlnit cu oficialități locale. În continuare, delegația germană a avut o întâlnire, la sediul FDGR din Sibiu, cu conducerea organizației. În sala oglinzilor au fost prezenți președintele FDGR, Paul-Jürgen Porr, președintele Forumului Transilvania, Benjamin Józsa, director al Forumului Transilvania, Monika Hay, directoarea Liceului Brukenthal care au avut discuții cu delegația din Saxonia. Apoi aceasta a vizitat biserica fortificată din Cisnădie. ADZ, nr. 6143, 20 iunie 2017, p. 4. Plicul 2, nr. 55.

17.06.2017, Brașov. Întâlnirea corurilor germane din Transilvania și din București

Întâlnirea corurilor germanilor din România are loc anual. În acest an s-au reunit în 17 iunie 2017, la Biserica Neagră din Brașov. Cei cca o sută de coriști erau reuniți să se pregătească pentru a evolua la ziua bisericii din Brașov în 30 septembrie. Coriștii au studiat repertoriul sub îndrumarea lui Jürg Leutert și Steffen Schlandt și au mai exersat ulterior o „cântare fără note”, în biserica din Martinsberg/ Șomartin, sub conducerea cantorei Sibiului, Brita Falch Leutert. ADZ, 21 iunie 2017. Plicul 2, nr. 56.

18.06.2017, Carei/ Grosskarol. Sărbătoare a șvabilor din Carei

Forumul Democrat al Germanilor din Carei a organizat sărbătoarea șvabilor din Carei, duminică 18 iunie 2017. Ziua a început cu un concert în curtea bisericii Sfântul Duh. Liturghia a început la ora 12, iar la ora 13,00 a început parada portului de la biserică până la Parcul Castelului. Aici, în cadrul programului artistic au evoluat, pe scena în aer liber, mai multe echipe de dansatori, interpreți de muzică populară, coruri provenind din comune cu șvabi sătmăreni din județul Satu Mare. ADZ, nr. 6142, 17 iunie 2017. Plicul 2, nr. 57.

18.06.2017, Palota (jud. Bihor). Hramul bisericii (chervaiul) la Palota 

Chervaiul (hramul bisericii) este o sărbătoare tradițională a șvabilor. La Palota se sărbătorea de ziua Sfântului Anton de Padova, patronul bisericii lor catolice. Ziua a început cu parada grupelor de tineri dansatori. Muzica era asigurată de o fanfară din Oradea. La serviciul divin, celebrat în germană și maghiară, biserica a fost plină. După liturghie a urmat depunerea de coroane la monumentul contelui Johann Maria Philipp Frimont, întemeietorul satului. Între cei care au depus coroane s-a aflat și președintele Forumului Regional Transilvania de Nord, Norbert Heilmann, președintele Forumului Județean Bihor, ca și președinții unor forumuri locale (din Palota, Sâniob, Petreu). La Casa de Cultură a fost organizat un prânz comun și un program cultural: dansuri și cântece populare, corul Forumului din Oradea, fanfara. ADZ, 27 iunie 2017. Plicul 2, nr. 58.

19.06-21.06.2017, Berlin. Deputatul FDGR, Ovidiu Ganț, în delegația României la Berlin

Deputatul FDGR, Ovidiu Ganț, a fost invitat de președintele României, Klaus Iohannis, să facă parte din delegația care l-a însoțit în vizita oficială pe care a întreprins-o la Berlin în 19-21 iunie 2017, unde a luat parte la discuțiile oficiale dintre Klaus Iohannis și președintele Germaniei, Frank-Walter Steinmeier. La revenirea în țară, Ovidiu Ganț a declarat că a acceptat invitația în ideea că va putea contribui la strângerea relațiilor bilaterale româno-germane. Banater Zeitung, nr. 1219, 28 iunie 2017, p. 1-2, H. Zeitung, nr. 2533, 16 iunie 2017, p. 2. Plicul 2, nr. 59. 

01.07.2017, Codlea. Întâlnirea formațiilor de dansatori sași

Forumul Democrat al Germanilor din Codlea a organizat prima întâlnire a echipelor de dansuri populare săsești. Au răspuns invitației și au evoluat pe promenada din centrul orașului cele două formații din Codlea (de copii și de tineret), echipele din Sibiu, Bod și Râșnov. Spectatorii au urmărit cu interes spectacolul oferit de dansatorii îmbrăcați în portul săsesc. ADZ, nr. 6151, 30.06. 2017, p. 5. Plicul 2, nr. 60.

02.07.2017, Ciclova Montană/ Deutsch-Tschiklowa. Sărbătoare la Ciclova Montană (jud. Timiș) 

În 2 iulie se împlinesc 290 de ani de când biserica din Ciclova Montană a fost recunoscută loc de pelerinaj și 240 de ani de la ridicarea actualei biserici de pelerinaj „Maria Fels”. Cu această ocazie s-a pregătit un program cultural. Dimineața, în biserica de pelerinaj a fost un mic concert al corului „Franz Stürmer” și al grupului muzical „Intermezzo” din Reșița. A fost prezentat apoi volumul Locul de pelerinaj Maria de pe stâncă scris de preotul Martin Jäger din Banatul Montan. Vor urma serii de rugăciuni, după care, la prânz va evolua grupul de dansuri „Enzian” din Reșița, apoi va fi vernisată expoziția „Cercului de Artă German Reșița” și a Cercului de cioplit în lemn „Jakob Neubauer”. Președintele Forumului Democrat al Germanilor din Banatul Montan, Erwin Josef Țigla, și-a expus colecția filatelică cu tema „Fatima”, cu exponate din colecția „100 de ani de la apariția maicii lui Dumnezeu la Fatima” (Portugalia). A urmat un program artistic al formațiilor Forumului Democrat German din Reșița. ADZ, nr. 6150, 29 iunie 2017, p. 5. Plicul 2, nr. 61.

02.08.2017, Lipova – Maria Radna (jud. Arad). Principalul loc de pelerinaj german din dieceza Timișoara

Pelerinajul romano-catolicilor germani la mănăstirea Sf. Maria Radna în 2 august este tradițional. În 2017, liturghia principală a fost celebrată de episcopul de Timișoara, Martin Roos. Muzica a fost asigurată de Franz Metz și de fanfara șvabilor dunăreni din Reutlingen (Germania). Pelerinii sosiți din Banat și din Germania au putut vizita expoziția „Orgile bănățene și constructorii de orgi. Imagini ale unui peisaj european al orgilor”, deschisă la mănăstire. Tot aici a fost deschisă și expoziția „Șvabii dunăreni. Germanii din sud-estul Europei”, organizată de Muzeul șvabilor dunăreni de la Ulm. La ora 14,30, în frunte cu câțiva preoți, a început devoțiunea căii crucii pe Dealul crucii. De la ora 16,00 a avut loc, în bazilică, un concert de orgă. Pelerinajul german de la Sf. Maria Radna a devenit cea mai mare manifestare religioasă germană catolică din România. ADZ, nr. 6149, 28 iunie 2017. Plicul 2, nr. 62.

04-06.08.2017, Sibiu. Întâlnirea sașilor la Sibiu

La cea de-a 27-a întâlnire a sașilor din toată lumea au participat cca 10.000 de persoane. Vineri, 4 august, au avut loc lansări de cărți, lecturi din noile apariții, vernisaje de expoziții de artă. Sâmbătă, 5 august, la prânz, pe scena din Piața Mare, în fața unui public numeros, au luat loc personalitățile conducătoare ale Forumului German, ale Bisericii. Președintele României, Klaus Iohannis, a adresat un mesaj celei de-a 27-a întâlniri a sașilor din toată lumea. În după amiaza zilei de 5 august, în sala „Thalia” a avut loc o adunare festivă, deschisă de președintele FDGR, Paul-Jürgen Porr. A luat apoi cuvântul Reinhart Guib, episcopul Bisericii Evanghelice C.A. din România, pentru că în fiecare an întâlnirea sașilor este organizată de Forumul Transilvania împreună cu Biserica. Primarul Sibiului, Astrid Fodor, și-a exprimat speranța că cei plecați vor reveni curând. Hans Gärtner, președintele Uniunii Comunităților locului natal din Germania, a avut ideea acestor întâlniri internaționale ale sașilor. Ambasadorul Germaniei, Meier-Klodt, a subliniat însemnătatea politică deosebită a acestor întâlniri ale sașilor. Ambasadorul Austriei la București a propus ca „naționalismul” să fie înlocuit cu identitatea europeană. Ambasadorul României la Berlin, Emil Hurezeanu, a propus ca, din 3 în 3 ani, să se organizeze o întâlnire la București și Berlin, de ziua Europei. Gerda Hasselfeld, deputat în Bundestag, a declarat că Germania datorează mult strămutaților și sașilor, care vor fi sprijiniți în continuare fie aici, fie în noua patrie. Bernd Fabritius, președintele Federației sașilor din toată lumea, a anunțat că membrii organizației pe care o conduce vor să fie în continuare acasă la Sibiu. Deputatul FDGR, Ovidiu Ganț, și-a exprimat speranța că minoritatea germană din România va fi sprijinită în continuare de România și de Germania. Au mai luat cuvântul Monika Weber, vicepreședintă a Alianței Sașilor din SUA, consulul Manfred Schuller pentru Asociația sașilor din Austria și președintele parlamentului landului Hessa, Norbert Kartmann. În final, au transmis mesajele lor reprezentanții tineretului săsesc din Transilvania și din Germania. În cadrul adunării i-a fost acordată medalia Honterus preotului Wilhelm Rehner (Sibiu), fiindu-i înmânată de președintele Forumului Transilvania, Martin Bottesch și de episcopul Reinhart Guib. H. Zeitung, nr. 2541, 11 august 2017, p. 1-5. Plicul 2, nr. 63.

22.09.2017, Sibiu. Declarație a conducerii FDGR care apreciază că drepturile minorităților sunt garantate în România 

În 22 septembrie 2017, conducerea FDGR a discutat cererea Uniunii Federaliste a Naționalităților din Europa de a subscrie la inițiativa Minority Safe Pack. La sfârșitul ședinței s-a dat un comunicat de presă în care se arăta că minoritatea germană din România considera că, după 1989, în România apărarea minorităților este un model de succes. Prin constituție și prin convențiile internaționale la care România este parte (acordul cadru pentru apărarea minorităților naționale, Carta Europeană a minorităților regionale sau de limbă), drepturile minorității germane sunt apărate. FDGR cere adoptarea unei legi despre statutul minorităților naționale, așa cum prevede constituția. ADZ, nr. 6220, 7 octombrie 2017; H. Zeitung, nr. 2550, 13 octombrie 2017. Plicul 2, nr. 64.

28.09.2017, Berlin. Înmânarea premiului Georg Dehio lui Paul Philippi

În 2017, Premiul Georg Dehio, acordat de Forumul Cultural German pentru Europa de Răsărit, i-a fost decernat teologului evanghelic, istoricului și omului politic Paul Philippi, președinte de onoare al FDGR, precum și autorului ceh, jurnalistului și activistului J. Ostrcilík. Premiul principal i-a fost acordat profesorului Philippi pentru angajamentul lui în apărarea moștenirii culturale și științifice a sașilor, pentru aportul său la înțelegerea popoarelor și pentru calitățile sale ca politician al minorității germane din România de după 1989. Premiile vor fi înmânate la Berlin, în 28 septembrie 2017. ADZ, nr. 6121, 13 mai 2017. Plicul 2, nr. 65.

06-15.10.2017, Reșița, Steierdorf-Anina, Bocșa, Caransebeș, Dognecea/ Dognatschka, Oravița, Oțelu Roșu/ Ferdinandsberg, Gărâna/ Wolfsberg, Oravița. Decada culturii germane din Banatul Montan ajunsă la ediția a 27-a

Ciclul de manifestări culturale Decada culturii germane din Banatul Montan este organizat anual de Forumul Democrat al Germanilor din Banatul Montan (FDGBM) și Asociația pentru Educația Adulților „Seria de Conferințe Germane Reșița”. În 2017 a început în 6 octombrie și s-a încheiat în 15 octombrie. Manifestările au început cu festivitatea aniversării celor 140 de ani ai Colegiului Național „Diaconovici-Tietz” și au continuat cu vernisajul expoziției colecționarilor reșițeni și cu concertele corurilor germane din Reșița, Timișoara, Bacău, Rădăuți, Câmpulung Moldovenesc, Piatra Neamț și ale orchestrei de țitere din München-Pasing. La Reșița au fost cele mai multe manifestări: parada portului (180 de persoane din Banat, Bistrița, Austria), concert pe promenadă al fanfarei din Bistrița, spectacol al unui grup de dansuri populare din Slovenia, prezentări de cărți, întâlniri cu cititorii, conferințe, vernisaje de expoziții de fotografie („500 de ani de la Reformă”). La Anina au avut loc o paradă a portului, un festival al fanfarelor din localitate, din Austria și Serbia, un concert al corurilor din Bacău, Piatra Neamț, Rădăuți și al orchestrei de țitere din München-Pasing. La Bocșa, în 8 octombrie, a fost organizată a 24-a întâlnire a locului natal al germanilor din Banatul Montan cu parada portului, pe muzica fanfarei din Caransebeș, cu o liturghie festivă și un spectacol al grupurilor de dansuri populare din Reșița, Bocșa, Deta, Tirol. A doua zi a fost vernisajul expoziției de artă Peter Kneipp și Carol Sthali și lansarea volumului despre P. Kneipp. La Oravița a fost vernisată expoziția pictorului Franz Kumher (născut în oraș) și a fost prezentat un spectacol cu corurile din Marburg, „Franz Stürmer” din Reșița și grupurile de dansuri „Enzian” din Reșița și din Makole (Slovenia). La Oțelu Roșu/ Ferdinandsberg a fost vernisată expoziția de fotografie a lui E. J. Țigla „Impresii din Eisenach și Stotternheim din Turingia”, dedicată împlinirii a 500 de ani de la Reformă, iar grupul muzical „Banatul Montan” a prezentat un concert. Echo der Vortagsreihe, nr. 10, 2017, p. 9-17. Plicul 2, nr. 66.

14.10.2017, Reșița. Asociația pentru Cultura și Educația Adulților „Seria de Conferințe Reșița” a organizat, pentru prima dată, o zi a Bisericii Evanghelice C.A. din România la Reșița 

Asociația pentru Cultura și Educația Adulților „Seria de Conferințe Reșița” a organizat, în 14 octombrie 2017, o zi a Bisericii Evanghelice, cu ocazia marcării a 500 de ani de la Reforma lui Martin Luther. Liturghia festivă a fost oficiată de episcopul Bisericii Evanghelice C.A. din România, Reinhart Guib, împreună cu preoți din România, Germania și Austria și cu vicarul general al diocezei romano-catolice de Timișoara, Johann Dirschl. Banater Zeitung, nr. 1239, 15 noiembrie 2017, p. 2. Plicul 2, nr. 67. 

11.11.2017, Satu Mare. Distincție înmânată directoarei Liceului „Johann Ettinger” Satu Mare

Deputatul FDGR, Ovidiu Ganț, a întreprins o vizită la Satu Mare pentru a participa la seara culturală a germanilor sătmăreni. Totodată, el i-a înmânat Mariei Reiz, directoarea liceului „Johann Ettinger” din Satu Mare, Insigna onorifică de argint, care i-a fost conferită de conducerea FDGR pentru rezultatele muncii sale. Totodată, Ovidiu Ganț a vizitat, împreună cu inspectorul general școlar din județul Satu Mare, șantierul pentru extinderea clădirii liceului, întrucât numărul de elevi crește, iar spațiul existent pentru Liceul menționat a devenit neîncăpător. Banater Zeitung, nr. 1239, 15 noiembrie 2017, p. II. Plicul 2, nr. 68.

18.11.2017, Reșița. Adunare a conducerii FDGR la Reșița

În 18 noiembrie 2017, adunarea ordinară a conducerii FDGR s-a ținut la Reșița, deoarece după masă membrii săi au participat la deschiderea festivă a manifestărilor legate de a 30-a aniversare a Asociației pentru Cultura și Educația Adulților „Seria de Conferințe Germane” Reșița. La adunarea conducerii FDGR au fost prezenți reprezentanți ai celor 5 Forumuri regionale, deputatul Ovidiu Ganț, subsecretarul de stat Christiane Cosmatu și, ca invitați, Karl Ludwig Lupșiasca, unul dintre membrii fondatori ai FDGR din Banatul Montan și fost președinte al organizației, și consulul german din Timișoara. Adunarea a păstrat un minut de reculegere pentru Augustin Olear, președintele Forumului Vișeu de Sus, decedat de curând. În deschiderea ordinii de zi, deputatul Ovidiu Ganț a prezentat o retrospectivă a situației politice din țară. El a arătat că, în urma alegerilor din Germania, FDGR a pierdut prieteni ca Hartmut Koschyk, Bernd Fabritius, Christoph Bergner. S-a hotărât ca aceștia și Susanne Kastner, fostă vicepreședintă a Bundestag-ului, să primească Insigna onorifică de aur a FDGR. Președintele Porr a vorbit despre conferința de planificare anuală de la Berlin din 15 noiembrie în care, în principiu, proiectele propuse au fost aprobate, dar bugetul Germaniei urma să fie votat doar în vară. Au mai fost discutate probleme administrative. ADZ, nr. 6251, 21 noiembrie 2017, p. 4; H. Zeitung, nr. 2556, 24 noiembrie 2017, p. 3. Plicul 2, nr. 69.

18-19.11. 2017, Reșița. Asociația pentru Cultura și Educația Adulților „Seria de Conferințe Reșița” a împlinit 30 de ani 

Asociația pentru Cultura și Educația Adulților „Seria de Conferințe Reșița” a realizat, din 1987 până în 2017, 4351 de manifestări culturale în Reșița dar și în alte centre din Banatul Montan, fiind cea mai „productivă” instituție de cultură în limba germană din România. Pentru a marca aniversarea, în 18 octombrie 2017, conducerea FDGR a ținut o ședință la Universitatea „Eftimie Murgu” din Reșița. După masă, a avut loc un concert la Palatul Culturii cu fanfara din Caransebeș. Tot aici a urmat un program cultural, susținut de formații ale diferitelor minorități naționale. Președintele FDGR, Paul-Jürgen Porr, i-a înmânat lui Erwin Josef Țigla, președintele Forumului din Banatul Montan, inițiatorul și sufletul intensei activități culturale din ultimii 30 de ani de la Reșița și din întreaga regiune, Insigna onorifică de aur a FDGR. Laudatio, citită de Ovidiu Ganț, a prezentat lista întreagă a realizărilor lui E.J. Țigla în serviciul întregii comunități a germanilor din regiunea sa și din toată țara. În 19 octombrie 2017, dimineața, în biserica parohială „Maria Zăpezii” din Reșița, episcopul de Oradea, Laszlo Böcskei, a celebrat o liturghie în 3 limbi, de sărbătoarea Sfintei Elisabeta, patroana Asociației sărbătorite. Partea muzicală a fost asigurată de corul domului din Timișoara, condus de prof. dr. Walter Kindl. După liturghie a fost vernisată o expoziție filatelică cu tema „Sfânta Elisabeta”, cu exponate din colecția lui E.J. Țigla. A urmat ziua memorialului la mormântul zburătorilor din cimitirul german de la Reșița, unde au fost omagiați cei căzuți în luptă; consulul german din Timișoara, Ralf Krautkrämer, a ținut o cuvântare și s-au depus coroane de flori. Banater Zeitung, nr. 1239, 15 noiembrie 2017, p. 1-2; nr. 1240, 22 noiembrie 2017, p. 1-2. Plicul 2, nr. 70.

26.12.2017, Cisnădioara / Michelsberg (jud. Sibiu). Piesă de teatru despre Nașterea lui Cristos, scrisă și jucată în deportare

În biserica evanghelică din Cisnădioara/ Michelsberg, în 26 decembrie 2017, s-a jucat piesa de teatru Nașterea lui Cristos. Piesă a sașilor din Donbas. Interpreții au fost actori amatori din Cisnădioara, Cisnădie, Sibiu, Alțâna, iar regia i-a aparținut lui Franz Kattesch de la Teatrul German de Stat din Timișoara. Autorul piesei, Georg Brenndörfer, a scris-o în timpul deportării, iar premiera a avut loc în 5 ianuarie 1947, în lagărul de muncă forțată Almasna din Donbas. În condiții de libertate, un al doilea spectacol a fost prezentat la Cisnădioara în 27 decembrie 2015, cu prilejul comemorării deportării sașilor (la 60 de ani). H. Zeitung, nr. 2560, 5 ianuarie 2018, p. 1. Plicul 2, nr. 71.