Minoritatea germană 1992

07.01.1992, Bucureşti / Bukarest. Rezultatul recensământului populaţiei, în privinţa germanilor din România

Rezultatul recensământului din 7.01 arată că în România trăiesc 119.436 germani, adică 0,5% din totalul populaţiei ţării. La ultimul recensământ, din 1977, erau 359.109=1,6% din populaţia totală a ţării. În judeţul Satu Mare s-au înregistrat 14.250 de germani, mai mult decât în 1977 (6000). Biserica Evanghelică are, potrivit recensământului, 39.552 enoriaşi, în timp ce propria înregistrare arată doar 33.132.

11.01.1992, Bucureşti / Bukarest. A decedat preotul organist Josef gerstenengst

Născut la Ciacova / Tschakowa (Banat) în 1920. A studiat la Academia teologică Romano-Catolică din Timişoara / Temeswar, dar a luat şi lecţii de pian şi apoi a învăţat să cânte la orgă, devenind un maestru. Ca preot a slujit la Lenauheim şi Reşiţa / Reschitza. În 1947 a studiat orga cu franz Xaver Dressler din Sibiu / Hermannstadt. A concertat în multe oraşe din România, iar începând din 1964 şi în străinătate. În 1958 a devenit capelan şi organist la Catedrala „Sf. Iosif"din Bucureşti / Bukarest. Era consacrat şi apreciat peste tot pentru concertele sale. În 1992, iosif Sava a publicat monografia Orga lui Iosif Gerstenengst, editată de Arhiepiscopia Romano-Catolică Bucureşti / Bukarest.

16.01.1992, Sibiu / Hermannstadt. Adunarea generală a Forumului Sibiu / Hermannstadt

Din cei cca 3000 de membri au fost prezenţi 133. Raportul de activitate este prezentat de preşedintele Hans Klein, pe perioada 8.01.1990-la zi. În domeniul economic: despăgubiri pentru foştii deportaţi, înfiinţarea Fundaţiei „Saxonia" şi a Societăţii „Concordia", autobuze pentru şcoli, o grădiniţă şi se va contrui un cămin pentru bătrâni. La discuţii au fost aduse şi critici activităţii depuse de conducere. Au fost aleşi 15 membri ai noii conduceri.

18.01.1992. Călan / Kalan. recviem în biserica romano-catolică pentru deportaţii germani la muncă forţată în URSS

Liturghiile comemorative s-au repetat în toţi anii următori. Apoi s-a ridicat şi primul monument pentru deportaţii care au murit în timpul deţinerii lor în lagărele comuniste de muncă forţată.

20.01.1992, Bucureşti / Bukarest. Diminuarea subvenţiei de stat pentru presa în limba germană

La 29.10.1990, guvernul a dispus ca presa minorităţilor şi a diasporei româneşti să fie subvenţionată de stat. La 20.01.1992, secretarul de stat Andor Horwath din Ministerul Culturii a comunicat publicaţiilor germane „Neuer Weg", „Banater Zeitung", „Hermannstädter Zeitung" şi „Karpatenrundschau" că pentru acest an aveau doar 10 milioane lei. Ziarele fac apel la sponsorizări.

01.02.1992, Mediaş / Mediasch. Adunarea anuală a Forumului Central Mediaş / Mediasch

Forumul numără 3.528 membri. La adunare au fost 190 de reprezentanţi din 28 localităţi. Raportul de activitate pe anul 1991 relevă că s-a acţionat pentru repunerea saşilor în drepturi în privinţa pământului, a ajutoarelor pentru foştii deportaţi (826 înscrişi). Au fost sprijinite cele 11 asociaţii agricole, ajutate cu 10 tractoare, 80 de maşini agricole şi seminţe de Organizaţia saşilor din Austria. În curând va fi terminată bucătăria de la care se va distribui hrana prin Institutul Diaconic. S-a reales conducerea formată din 15 membri. A fost reales preşedinte Ingmar Brandsch.

11.02.1992, Sibiu / Hermannstadt. Anunţarea rezultatelor alegerilor locale din 9.02., cu succesul Forumului

La alegerile pentru consiliul orăşenesc Sibiu / Hermannstadt, Forumul Democrat al Germanilor din Sibiu / Hermannstadt a obţinut 8.392 voturi, ceea ce înseamnă că a fost preferat şi de populaţia românească a oraşului, doi din trei votanţi ai Forumului nefiind germani. Forumul a primit trei locuri de consilieri, fiind a treia formaţiune ca număr de consilieri. Aceste locuri au fost ocupate de candidaţii: Hans Wolfgang Auner, Hans Klein şi Sara Reisenauer. Arhitectul Hermann Fabini a fost de asemenea ales, pe lista Convenţiei Democratice. La Mediaş / Mediasch, Forumul a obţinut 5,54% din voturi şi a primit un loc de consilier orăşenesc, ocupat de ing. Horst Kelp. Forumul Sibiu / Hermannstadt a depus liste proprii în 9 aşezări, cu 34 de candidaţi, din care au fost aleşi 13 consilieri: 3 la Sibiu / Hermannstadt, 1 la Mediaş / Mediasch, 3 la Cârţa / Kerz, 1 la Dârlos / Durles, 1 la Târnava / Großprobstdorf şi 4 (toate locurile pe care s-a candidat) la Merghindeal / Mergeln. Rezultatele erau provizorii.

13.02.1992, Stuttgart. Înfiinţarea fundaţiei „Moştenirea culturală germană din România" / „Deutsches Kulturerbe in Rumänien"

Fundaţia a fost propusă de ambasadorul Germaniei la Bucureşti / Bukarest, Klaus Terfloth. La 27.03. urmau să fie aleşi curatorii fundaţiei. Între acesştia se aflau episcopii bisericilor evanghelică de la Sibiu / Hermannstadt şi catolică de la Timişoara / Temeswar, preşedintele F.D.G.R. şi ambasadorul Germaniei. Sediul Fundaţiei era la Casa „Schiller" din Bucureşti / Bukarest. La 17.01.1992 fusese ales preşedintele Asociaţiei (cum se numeşte în România), iar la 13.03., la Palatul episcopal din Sibiu / Hermannstadt s-a ales prezidiul asociaţiei: doi preşedinţi - Paul Philippi şi Erich Pfaff. Fundaţia are proiecte de mare amploare: restaurarea Casei Schuller la Mediaş / Mediasch, a Casei Lenau din Banat, a unei biserici-cetăţi. Scopul Fundaţiei este îngrijirea monumentelor culturale săseşti şi şvăbeşti, promovarea vieţii culturale a germanilor din România, adunarea documentelor şi asigurarea lor.

11-14.02.1992, Bonn. Simpozion despre situaţia germanilor din Sud-Estul Europei

Simpozionul a fost organizat de Liga celor alungaţi din Sud-Est şi organizaţiile lor din Germania. Au participat reprezentanţi ai germanilor din România, Polonia, Ungaria, Cehoslovacia şi fosta Uniune Sovietică (Comunitatea Statelor Independente). Din România au fost: Hugo Schneider (Mediaş / Mediasch), preşedintele Comisiei economice a Forumului Transilvania şi dr. Walter Schmidt (Timişoara / Temeswar), preşedintele Fundaţiei Bănăţene pentru colaborarea internaţională.

16.02.1992, Sibiu / Hermannstadt. Alegerea conducerii Institutului Diaconiei al Bisericii Evanghelice C.A. din România / Diakonisches Werk

Asociaţia Diakonisches Werk a fost înfiinţată în 1991 şi are 56 membri. În conducere au fost aleşi: dr. Horst Haldenwang, epitropul Bisericii Evanghelice, preşedinte, iar membri: Holger Lux (Sibiu / Hermannstadt), Erwin Hellmann(Braşov / Kronstadt), Wolfgang Rehner (Sibiu / Hermannstadt), Ursula Cioflec (Cisnădie / Heltau), dr. Paul Philippi (Sibiu / Hermannstadt). Asociaţia preia sarcinile Comisiei Diaconice a Bisericii Evanghelice: îngrijirea ambulatorie a bătrânilor, „bucătăria pe roţi", internatele, grădiniţele, construirea căminului de bătrâni Sibiu / Hermannstadt.

25.02.1992, Sibiu / Hermannstadt. Începutul „Anului Brukenthal"

În urmă cu 175 de ani, la 25.02.1817, Muzeul Brukenthal a fost deschis pentru public. Conducerea Muzeului a declarat anul 1992, Anul Brukenthal, care va fi declarat deschis într-o mare manifestare, în 30.03.1992, la Casa Albastră. În 1.06.1992 se va organiza o mare expoziţie. De asemenea, vor fi vernisate alte expoziţii. Totodată, s-a anunţat că se pregăteşte înfiinţarea Fundaţiei Brukenthal.

29.02.1992, Sibiu / Hermannstadt. Ministrul de externe al Austriei în vizită la F.D.G.R.

Alois Mock, ministrul de externe al Austriei, a făcut o vizită în România. În 28.02. a fost la Bucureşti / Bukarest, unde s-a întâlnit cu preşedintele Ion Iliescu, cu premierul Theodor Stolojan şi cu ministrul de externe Adrian Năstase. În 29.02., a sosit la Sibiu / Hermannstadt. În afara discuţiilor cu prefectul judeţului, a vizitat F.D.G.R. Aici s-a întâlnit cu reprezentanţii bisericilor evanghelică şi catolică, cu conducerea Forumului. A vizitat satele de landleri Cristian / Großau, Apoldu de Sus / Großpold şi Turnişor / Neppendorf, Liceul „Brukenthal". A auzit aici critici faţă de politica de vize a Austriei. Într-o declaraţie făcută redacţiei ziarului „Hermannstädter Zeitung", Mock a afirmat că a cerut autorităţilor române să ajungă la un standard ridicat şi la capitolul protecţia drepturilor minorităţilor, pentru a putea intra în Consiliul Europei. În privinţa germanilor din România, aceştia vor fi ajutaţi economic să poată trăi mai bine aici.

04-06.03.1992, Sibiu / Hermannstadt, Bucureşti / Bukarest, Timişoara / Temeswar, Satu Mare / Sathmar. Vizita secretarului de stat dr. Horst Waffenschmidt

Secretarul de stat la Ministerul de Interne al R.F.G., Horst Waffenschmidt, a avut în 4.03. o întâlnire la Bucureşti / Bukarest cu premierul Theodor Stolojan şi cu alţi oficiali. În următoarele două zile a vizitat regiunile cu germani: Transilvania, Banat, Satu Mare.

În 5.03., la Sibiu / Hermannstadt s-a întâlnit cu episcopul Christoph Klein şi cu conducerea F.D.G.R., a vizitat Liceul „Brukenthal", biserica evanghelică. Apoi a plecat la Prejmer / Tartlau, unde a semnat acordul prin care Fundaţia pentru Cultura Săsească din Germania preia sub patronatul său biserica-cetate din localitate. Au semnat acordul şi episcopul Klein şi ministrul Culturii, Ludovic Spiess. Fundaţia se va îngriji de restaurarea bisericii şi de repunerea ei în circuitul turistic.

În 6.03., secretarul de stat însărcinat cu problemele emigranţilor a fost la Timişoara / Temeswar, unde a vizitat şantierul Casei „Adam Müller-Guttenbrunn" şi apoi i-a vizitat pe şvabii din Satu Mare / Sathmar.

15.03.1992, Sibiu / Hermannstadt. Alegerea unui nou preşedinte al F.D.G.R., prof. univ. dr. Paul Philippi

Adunarea reprezentanţilor forumurilor regionale, o sută de delegaţi, potrivit statutului, a ascultat un raport asupra activităţii depuse. În toată ţara există 180 de consilieri locali germani şi 11 primari germani. Pentru funcţia de preşedinte al F.D.G.R. au fost propuşi Nikolaus Kleininger, Paul Philippi, Karl Singer (care a respins candidatura) şi Hans Klein. Preşedintele Thomas Nägler a refuzat să mai candideze, din motive de sănătate. A fost ales prof. univ. dr. Paul Philippi (1923). El a lansat un apel conaţionalilor săi pentru păstrarea identităţii de grup a germanilor din România.

14-15.03. 1992, Bad Godesberg (R.F.G.). Deputatul F.D.G.R., prof. Ingmar Brandsch, participă la un simpozion privind protecţia minorităţilor

La invitaţia Organizaţiei saşilor din Germania (Landsmannschft der Siebenbürger Sachsen in Deutschland), deputatul Ingmar Brandsch a participat la un simpozion internaţional despre protecţia minorităţilor naţionale din Polonia, Cehoslovacia, Ungaria şi România. El a prezentat situaţia germanilor din România şi a drepturilor minorităţilor naţionale din România.

26.03.1992, Reşiţa / Reschitza. Vernisajul expoziţiei cu lucrările prezentate la concursul „Copiii desenează ţinutul natal"

Asociaţia Germană de Cultură şi Educaţie a Adulţilor din Reşiţa / Reschitza a organizat un concurs de desene pentru copiii din şcolile germane din România, clasele I-VIII. Au fost trimise 269 de desene de către elevi din 15 localităţi. Desenele au fost expuse la Casa de Cultură din Reşiţa / Reschitza. Juriul, condus de artistul Hans Stendl, profesor la Academia de Artă din Bucureşti / Bukarest, a acordat 26 de premii, pe categorii de vârstă. Au fost prezenţi: primarul Reşiţei, consulul german de la Timişoara / Temeswar, preşedintele de onoare al F.D.G.B.M., ing. Andreas Zahner, dr. Annemarie Podlipny-Hehn, referent pentru cultură al F.D.G.B., profesori din câteva centre cu şcoli germane. Expoziţia va fi itinerată la Sânnicolau Mare / Großsanktnikolaus, la Bucureşti / Bukarest şi în Austria.

04.04.1992, Sibiu / Hermannstadt. Petiţie a Forumului Democrat al Germanilor din Transilvania în problema nedreptăţilor la aplicarea legii agrare nr. 18/1991

Deputatul Forumului Democrat al Germanilor din România, Ingmar Brandsch şi Hugo Schneider, conducătorul Comisiei economice se adresau preşedintelui României, Ion Iliescu, primului ministru Theodor Stolojan şi câtorva miniştri, prezentând nedreptăţile la care erau supuşi germanii din România la aplicarea legii nr. 18/1991, privind retrocedarea pământului către foştii proprietari. Forumul primise plângeri şi cereri de a interveni la autorităţile dintr-o serie de comune, menţionate în reclamaţie. Semnatarii protestau împotriva acestor abuzuri ale autorităţilor locale şi cereau intrarea în legalitate. Întrucât comisia trimisă la Bucureşti / Bukarest să predea personal documentul destinatarilor n-a fost primită decât de subalterni, la 23.04. ziarul „Adevărul" a publicat varianta în limba română sub titlul Avem nemţi, dar nu ştim să-i păstrăm. Un exemplar al documentului a fost predat şi ministrului de externe al Germaniei, Hans-Dietrich Genscher, aflat în vizită în România. Textul în limba germană a fost publicat şi în presa germană din România („Hermannstädter Zeitung" din 1 mai 1992).

18.04.1992, Sibiu / Hermannstadt. 2 reprezentanţi saşi în Consiliului judeţean Sibiu Consilierii comunali din judeţ au ales membrii Consiliului judeţean Sibiu. Între cei 39 de membri se află şi 2 reprezentanţi ai F.D.G.R., Hugo Schneider şi Josef Köber.

21.04.1992, Bucureşti / Bukarest. Prevederi privind minoritatea germană în Tratatul de cooperare prietenească şi parteneriat semnat de Germania şi România

Tratatul româno-german a fost semnat de miniştrii de externe ai celor două ţări, Hans-Dietrich Genscher şi Adrian Năstase. Părţile semnatare se angajau să respecte Carta O.N.U. şi Actul final de la Helsinki. În art. 15 şi 16 se prevăd programe cu măsuri care să creeze condiţii pentru ca minoritatea germană să-şi poată continua viaţa în România. Statul român se angaja să creeze condiţii pentru şcolile germane, pentru păstrarea moştenirii culturale a minorităţii germane. Se recunoaşte contribuţia valoroasă a germanilor din România la viaţa societăţii româneşti şi rolul lor de punte între cele două ţări. Ambele părţi doresc să conserve această contribuţie.

13-14.05.1992, München. Reprezentanţi ai F.D.G.R. la un simpozon despre intrarea României în Comunităţile Europene

Fundaţia „Hanns-Seidel" a organizat o reuniune germano-română la München, pentru a discuta perspectivele economiei şi ale societăţii româneşti şi posibilitatea aderării României la Comunităţile Europene. Din România au participat reprezentanţi ai partidelor din opoziţie (Ion Raţiu, Ioan Diaconescu, Stelian Tănase ş.a.). Între cei 30 de membri ai părţii române s-au aflat şi 3 reprezentanţi ai F.D.G.R.: Marlies Binder-Şeitan, Wolfgang Wittstock şi Horst Weber. H. Weber a arătat că România trebuie să construiască un stat de drept, cu apărarea minorităţilor. Concluzia reuniunii a fost că încă nu există condiţiile pentru intrarea României în Comunităţile Europene.

14.05.1992, Bonn. Prima întrunire a Comisiei guvernamentale româno-germane pentru problemele minorităţii germane din România

Comisia era creată după semnarea tratatului româno-german din 21.04. şi s-a reunit pentru prima dată la Bonn. Conducătorul delegaţiei române este Teodor Meleşcanu, secretar de stat. Din delegaţie fac parte prof. univ. Paul Philippi, preşedintele F.D.G.R., prof. Karl Singer, preşedintele F.D.G.B. Cele două părţi au convenit ca Germania şi România să sprijine financiar următoarele proiecte: continuarea programului de ajutorare a asociaţiilor agricole germane, a programului pentru încurajarea meseriilor şi întreprinderilor mici şi mijlocii, înfiinţarea unei tipografii la Sibiu / Hermannstadt, renovarea vechii clădiri a Liceului „Honterus" din Braşov / Kronstadt, adunarea documentaţiei pentru apărarea moştenirii culturale a germanilor din România, construirea şi modernizarea căminelor de bătrâni din Sibiu / Hermannstadt, Braşov / Kronstadt, Timişoara / Temeswar, continuarea acordării de ajutoare materiale, medicale şi sociale, ca şi pentru perfecţionare profesională. Partea germană a cerut asigurări că programul TVR în limba germană va putea fi recepţionat în toată ţara, că la retrocedarea pământului germanii nu vor fi nedreptăţiţi, că timpul de aşteptare al convoaielor cu ajutoare, la vamă, va fi scurtat. Partea română arată necesitatea înfiinţării unei bănci germane care să sprijine investiţiile în întreprinderile mici şi mijlocii.

19.05.1992, Sibiu / Hermannstadt. Al doilea maial după 1945 al saşilor din Sibiu / Hermannstadt

Vechea sărbătoare a maialului, care marchează sosirea lunii mai şi a primăverii, a fost reluată de saşii sibieni. Cca o mie de persoane au participat la sărbătoarea maialului în Dumbrava Sibiului. Programul artistic a fost prezentat de elevii şcolilor germane din oraş. Preşedintele F.D.G.R., prof. univ. Paul Philipii a subliniat în salutul său că era al doilea maial organizat după 1945 de saşii din Sibiu / Hermannstadt şi spera ca tradiţia să continue şi în anii următori. La festivitate au fost prezenţi şi oaspeţi din Cisnădie / Heltau, Valea Hârtibaciului / Harbachtal şi din Banat. De asemenea, au participat fanfarele din Turnişor / Neppendorf şi Cristian / Großau. În programul manifestării s-au aflat şi întreceri sportive (gimnastică, ciclism).

22.05.1992, Sibiu / Hermannstadt. Declaraţia de presă a F.D.G.R. pentru retragerea reziduurilor trimise din Germania în judeţul Sibiu

Conducerea F.D.G.R. face cunoscut că deja la 10.05. a cerut Ambasadei Germane din Bucureşti / Bukarest şi ambasadorului Klaus Terfloth să intervină la autorităţile din Germania pentru retragerea transportului de reziduuri chimice trimise în România, deoarece aici nu existau posibilităţi pentru tratarea şi păstrarea lor. Minoritatea germană avea misiunea de punte între cele două ţări şi era coresponsabilă de soarta societăţii româneşti. În această calitate se cerea statului german retragerea pe teritoriul său a transportului de reziduuri trimis în România. Clubul ecologic al Liceului „Brukenthal" din Sibiu / Hermannstadt a adunat câteva mii de semnături pe o cerere în acelaşi sens şi a participat la organizarea unui marş de protest în Sibiu / Hermannstadt.

25.05.1992, Cisnădioara / Michelsberg (judeţul Sibiu). Predarea unei cabane Forumului Democrat al Tineretului German din Sibiu / Hermannstadt

În 1990, Forumul Democrat al Germanilor din Sibiu / Hermannstadt a cumpărat casa de la nr. 30 din Cisnădioara şi a transformat-o într-o cabană cu 14 locuri, pentru tineret. Au sprijinit financiar acţiunea Cercul Evanghelic de Prieteni „Transilvania" (Evangelische Freundeskreis Siebenbürgen e.V.) din Germania şi Institutul Social al Saşilor din Germania (Sozialwerk der Siebenbürger Sachsen) şi F.D.G.R., prin Josef Reisenauer. De asemenea, s-au implicat şi tinerii. La predarea cabanei către organizaţia de tineret au participat Miguel Berger, secretarul Ambasadei Germane, prof. univ. Paul Philippi, preşedintele F.D.G.R., ing. Michael Schmidt de la Institutul Social al Saşilor din Germania, Hans Klein, preşedintele Forumului Sibiu / Hermannstadt, conducerea tineretului german din Sibiu / Hermannstadt.

Sfârşit. 05.1992, Cottbus(R.F.G.). Admiterea F.D.G.R. ca membru asociat al Uniunii Federaliste a Grupurilor Etnice Europene

Uniunea Federalistă a Grupurilor Etnice Europene există din 1949 şi militează pentru apărarea drepturilor minorităţilor naţionale pe plan internaţional, pentru recunoaşterea drepturilor colective ale minorităţilor. La congresul de la Cottbus, de la sfârşitul lunii mai, F.D.G.R. a fost admisă ca membru asociat al Uniunii.

06.06.1992, Sibiu / Hermannstadt. Reorganizarea Asociaţiei „Transilvania"

Asociaţia „Transilvania" există din toamna anului 1990, ca filială sibiană a Societăţii „Transilvania" a Organizaţiei saşilor din Austria, condusă de Bärbel Schöfnagel. Acum, Asociaţia a fost reorganizată şi va fi folosită pentru primirea banilor din Austria destinaţi ajutorării în Transilvania. Preşedinte a fost ales Helmut Auner, preşedintele Comisiei economice a Forumului Sibiu / Hermannstadt, iar vicepreşedinte Bärbel Schöfnagel. Asociaţia „Transilvania" se ocupa de sprijinirea micilor producători şi trebuia să primească proiectele şi să le evalueze, urmând ca derularea lor să fie supravegheată de Fundaţia „Saxonia".

12.06.1992, Glogau (Germania). Scriitorul Joachim Wittstock a primit premiul Andreas Gryphius

Joachim Wittstock, scriitor şi istoric literar sibian născut în 1939, a primit premiul „Andreas Gryphius" pe anul 1992, pentru creaţiile sale (nuvele, povestiri, romane, poezie). Premiul este conferit anual de Asociaţia artiştilor Esslingen şi este finanţat de Ministerul de Interne al R.F.G.

16.06.1992, Sibiu / Hermannstadt. Vizita de rămas bun a ambasadorului german, Klaus Terfloth

La încheierea misiunii sale în România, ambasadorul Klaus Terfloth a făcut o vizită la Sibiu / Hermannstadt, unde a fost primit de episcopul Bisericii Evanghelice C.A., Christoph Klein. Acesta i-a mulţumit pentru sprijinul acordat Bisericii în timpul mandatului său. La primire au luat parte reprezentanţi ai Ambasadei olandeze în România, ai F.D.G.R., ai autorităţilor locale. Toţi i-au mulţumit pentru interesul arătat Sibiului şi minorităţii germane, pentru faptul că s-a arătat dispus să preia conducerea Fundaţiei „Moştenirea culturală a germanilor din România". Oaspetele a vizitat apoi Liceul „Brukenthal", unde elevii au prezentat un program artistic cu dansuri şi cântece medievale, cu dansuri săseşti şi fanfară.

19-20.06.1992, Reşiţa / Reschitza. A II-a ediţie a Zilelor literaturii germane la Reşiţa / Reschitza

Au fost prezenţi la Reşiţa / Reschitza Hanni şi Michael Markel de la Cluj-Napoca / Klausenburg, Annemarie Podlipny-Hehn şi Marius Koity de la Timişoara / Temeswar, dar şi oaspeţi din Germania: Manfred Engelman şi Luzian Geier. În 20.06. a fost organizată „O după-amiază Rolf Bossert", poet originar din Reşiţa / Reschitza. Programul artistic a fost prezentat de elevii Şcolii generale nr.1 din Reşiţa / Reschitza. Manifestarea s-a bucurat de succes, fapt reflectat şi în pres scrisă, la radio şi TV.

27.06.1992, Bad Goisern (Austria). Inaugurarea Muzeului landlerilor

Iniţiatoarea muzeului este Lore-Lotte Hassfurther, iar conducător ştiinţific al proiectului este Irmgard Sedler, muzeograf la Muzeul Brukenthal Sibiu / Hermannstadt. Muzeul a fost amplasat la Bad Goisern pentru că de aici au plecat mulţi landleri în Transilvania. Inaugurarea s-a făcut într-un cadru festiv, în prezenţa reprezentanţilor guvernului landului Austria Superioară, ai Asociaţiei locului natal Bad Goisern, a primarului aşezării, a delegaţilor organizaţiei landlerilor din Austria. La deschidere a luat cuvântul şi Sepp Reisenauer, fostul curator al bisericii din Turnişor / Neppendorf. Landleri din Turnişor şi Apoldu de Sus / Großpold au venit din Germania şi Austria la acest eveniment.

28.06.1992, Sibiu / Hermannstadt. Festivitatea de absolvire la Institutul Teologic de Grad Universitar Sibiu / Hermannstadt, filiala cu limba germană de predare a Institutului Teologic Protestant din Cluj / Klausenburg

Festivitatea a avut loc în biserica Sf. Ioan din Sibiu / Hermannstadt, în prezenţa decanului Institutului din Sibiu / Hermannstadt, prof. univ. Hermann Pitters şi a episcopului Bisericii Evanghelice C.A. din România, Christoph Klein. Decanul a arătat că micul Institut s-a identificat cu viaţa Bisericii Evanghelice şi diminuarea numărului credincioşilor periclitează existenţa Institutului. La începutul anului de studiu 1991/1992 erau 34 studenţi. Îşi vor încheia studiile însă doar 13. Institutul are 5 profesori şi alţi 8 asociaţi. La festivitate a fost prezent şi episcopul Kalnius al Bisericii Luterane-Evanghelice din Republicile din Răsărit, care a transmis un salut celor 4 absolvenţi (din 8 studenţi câţi fuseseră în primul an).

28.06.1992, Sibiu / Hermannstadt. Şedinţă a conducerii F.D.G.R. pentru pregătirea alegerilor parlamentare din 27.07.

Au participat reprezentanţii forumurilor regionale Banat, Vechiul Regat, Transilvania, Satu Mare-Transilvania de Nord şi ai forumurilor centrale Bucureşti / Bukarest, Braşov / Kronstadt, Mediaş / Mediasch, Reşiţa / Reschitza şi Sibiu / Hermannstadt. S-a decis participarea pe o listă proprie. Vor fi înscrişi candidaţi pentru parlament în 12 circumscripţii, unde existau cel puţin 3000 de germani. Se solicită un timp de antenă de la TVR pentru propaganda electorală. Legea electorală oferă 1 mandat acelor minorităţi naţionale care nu obţin cel puţin 3% din totalul voturilor, dar care trebuie să primească cel puţin 1500-2000 voturi şi să participe pe o listă proprie în alegeri. F.D.G.R. se va strădui să obţină 3% din voturi pentru a putea trimite 1 deputat în parlament. La sfârşitul şedinţei, preşedintele F.D.G.R., Paul Philippi, a dat o declaraţie la televiziune despre strategia electorală a organizaţiei.

28.06.1992, Cenade / Scholten (judeţul Alba). Inaugurarea căminului pentru bătrâni

Căminul a fost construit de comunitate (170 de saşi, după plecări) de-a lungul a 9 ani. Au primit ajutor de la Episcopia bisericilor din Răsărit şi de la o parohie din Viena. Inaugurarea s-a făcut odată cu sărbătoarea coroanei. Au participat toţi saşii şi oaspeţi din alte comune. Au fost prezenţi episcopul Harold Kalnius al Bisericii Evanghelice-Luterane din Republicile de Răsărit, episcopul Bisericii Evanghelice C.A. din România, Christoph Klein, reprezentantul parohiei vieneze. Alte ajutoare au sosit din Germania şi Franţa. În 1990 comuna Cenade a început să construiască o grădiniţă, dar curând familiile cu copii au plecat şi edificiul construit a fost destinat azilului de bătrâni.

29.06.1992, Cârţa / Kerz (judeţul Sibiu). Sărbătoarea coroanei (Kronenfest)

Comunitatea germană este tot mai mică. Totuşi, s-au adunat din cele 3 vecinătăţi ale satului, în faţa mănăstirii, 6 perechi de copii şi 4 perechi de tineri care purtau coroana triplă şi alte perechi în port săsesc, plus 13 perechi formate de oaspeţii austrieci sosiţi. În piaţa comunei a fost ridicat pomul coroanei, înalt de 10 m. După liturghie au urmat dansuri populare săseşti şi seara un bal pentru toţi participanţii.

29.06.1992, Jibert / Seiburg (judeţul Braşov). Sărbătoarea coroanei

Sărbătoarea era reluată după o întrerupere de 5 ani, în organizarea forumului local. Oaspeţi de seamă: prof. univ. Paul Philippi, preşedintele F.D.G.R., decanul circumscripţiei bisericeşti Braşov / Kronstadt, Johann Orendi, compozitorul şi organistul Wilhelm Georg Berger, preşedintele Forumului judeţean Braşov / Kronstadt, Dieter Drotleff, preşedintele comisiei de cultură a F.D.G.R., dr. Horst Schuller-Anger. Din Germania au sosit 40 de saşi plecaţi din comună. A fost ridicat pomul coroanei. S-au adunat 12 perechi de tineri în port. Coroana a fost purtată de călăreţi. După liturghie a cântat fanfara Ţării Bârsei. În comună mai trăiau 135 de saşi.

07-13.07.1992, Turnişor / Neppendorf, Cârţa / Kerz (judeţul Sibiu), Mediaş / Mediasch, Sighişoara / Schäßburg. Turneu artistic al unui grup din Austria

Un grup de 34 cântăreţi, dansatori, muzicanţi amatori din Stiria şi Viena au întreprins un turneu artistic prin Transilvania. Ei au prezentat spectacole apreciate la Turnişor / Neppendorf, Apoldu de Sus / Großpold (judeţul Sibiu), Petreşti / Petersdorf (judeţul Alba), au participat la sărbătoarea coroanei la Cârţa / Kerz, au vizitat Sibiul / Hermannstadt, Sighişoara / Schäßburg, Mediaş / Mediasch, Ocna Sibiului / Salzburg.

11-12.07.1992, Satu Mare / Sathmar. Întâlnirea şvabilor sătmăreni

Cu ocazia aniversării a 280 de ani de la colonizarea şvabilor sătmăreni, Forumul Regional Transilvania de Nord, împreună cu organizaţia şvabilor sătmăreni din Germania, au organizat o întâlnire a şvabilor sătmăreni din Germania şi din România, un simpozion ştiinţific şi o expoziţie etnografică la Muzeul Judeţean Satu Mare / Sathmar. Au participat reprezentanţi ai forumurilor judeţene Satu Mare / Sathmar, Sălaj, Bihor, Maramureş, oaspeţi din Germania. Manifestarea s-a desfăşurat sub deviza „280 de ani ai şvabilor sătmăreni-solidari în viitor". Festivitatea a început cu o liturghie în biserica „Inima lui Christos" din Satu Mare / Sathmar şi a continuat cu programul artistic oferit de formaţiunile artistice ale forumurilor din cele 4 judeţe care formează Forumul Central Transilvania de Nord. Programul artistic a cuprins fanfara din Căpleni / Kaplan, corul Forumului din Satu Mare / Sathmar, grupurile vocale din Ardud / Erdeed, Beltiug / Bildegg, Carei / Großkarol, Palota / Neupalota, Petreşti / Petrifeld, grupurile de flautişti din Beltiug / Bildegg şi Cămin / Kalmandi, grupurile de dansatori din Tiream / Terem, Carei / Großkarol, Petreşti / Petrifeld, Cămin / Kalmandi. Au fost prezenţi: prefectul judeţului Satu Mare, Helmut Berner, preşedintele Organizaţiei şvabilor sătmăreni din Germania, Manfred Weiler, consilier ministerial din partea guvernului federal german, reprezentanţii unor ministere din Bucureşti / Bukarest. Delegaţiile oficiale din Germania şi România au vizitat satele Ardud / Erdeed şi Beltiug / Bildegg.

25.07.1992, Sibiu / Hermannstadt. Aşezarea pietrei de temelie la căminul de bătrâni

Institutul Diaconic al Bisericii Evanghelice C.A. din România a primit 6,5 milioane mărci de la Ministerul de Interne al R.F.G. şi are sprijinul Institutului Diaconic al Bisericii Evanghelice din Germania, pentru a construi un cămin de bătrâni la Sibiu / Hermannstadt. Proiectul a fost realizat de arh. Hermann Fabini. La aşezarea pietrei de temelie au participat episcopul Bisericii Evanghelice C.A. din România, Christoph Klein, preşedintele Institutului Diaconic din Germania, Karlheinz Neukomm, viceprimarul Sibiului / Hermannstadt, Aurel Maxim, mitropolitul Transilvaniei, Antonie Plămădeală, preşedintele Institutului Diaconic din Sibiu / Hermannstadt, Horst Haldenwang. Sub piatra de temelie s-a aşezat un document care menţiona că în cămin vor locui 104 bătrâni.

26.07.1992, Cârţa / Kerz (judeţul Sibiu). Întâlnirea saşilor din Cârţa / Kerz

Întâlnirea s-a bucurat de interesul saşilor localnici, dar şi al celor plecaţi în Germania. Localnicii au înfiinţat o organizaţie a Forumului, la începutul lunii iulie, cu 152 membri (preşedinte Paul Schneider). Ei au înfiinţat şi o Asociaţie agricolă, condusă de ing. Martin Szegedi. Cei doi au avut iniţiativa acestei întâlniri a saşilor cârţişoreni.

27.07.1992, Sibiu / Hermannstadt. F.D.G.R. în campania electorală pentru alegerile parlamentare din septembrie 1992

Conducerea F.D.G.R. a stabilit că va participa pe liste proprii la alegerile parlamentare. Vor fi depuse candidaturi în circumscripţiile electorale: Timiş, Braşov / Kronstadt, Alba, Mureş, Hunedoara, Bucureşti / Bukarest, Satu Mare / Sathmar, Cluj / Klausenburg, Suceava, Sighişoara / Schäßburg. F.D.G.R. urmărea să obţină 3% din voturi pentru a putea intra în parlament. În circumscripţia Sibiu / Hermannstadt au fost propuşi pe lista pentru Camera Deputaţilor: Wolfgang Wittstock, redactor la redacţia Braşov / Kronstadt a cotidianului „Neuer Weg", Ingeborg Jekeli, Hans Klein, Klaus Lux, Paul Niedermaier, Johann Krech (jud. Sibiu / Hermannstadt), dr. med. Michael Liebhardt (jud. Mureş), Johann Orendi (jud. Braşov / Kronstadt), Stefan Cosoroabă (Hunedoara / Eisenmarkt), Herbert Hoffmann (Bucureşti / Bukarest), dr. Julius Hager (Satu Mare / Sathmar), dr. Paul Jürgen Porr (Cluj / Klausenburg), Eduard Spurni (Suceava), Ladislau Schneider (Maramureş), Georg Boer (Alba). S-a stabilit şi semnul electoral al F.D.G.R.: o inimă de culoare roşie într-un dreptunghi alb.

07.1992, Sibiu / Hermannstadt. Prima adunare a Forumului Central Sibiu / Hermannstadt

52 de aşezări săseşti din judeţul Sibiu au fost organizate în 18 forumuri locale. Activitatea acestora este coordonată de conducerea Forumului Democrat al Germanilor din Sibiu / Hermannstadt. Membrii săi pot participa la şedinţele forumurilor locale. Conducerile acestora pot veni la adunările din Sibiu / Hermannstadt, dar nu folosesc, de obicei, acest drept. Aceste reuniuni dezbat diferitele probleme ale forumurilor locale privind sprijinirea reuniunilor agricole, consiliere juridică în problemele retrocedării pământurilor, organizarea unor întâlniri ale saşilor, intermedierea unor ajutoare din Germania.

La sfârşitul anului 1999 numărul membrilor forumurilor şi preşedinţii lor erau: Sibiu / Hermannstadt (1354, Martin Bottesch); Agnita / Agnetheln (172, Annemarie Gärtner); alţâna / Alzen (74, Michael baumann); Vurpăr / Burgberg (68, Katharina Stephani); Avrig / Freck (83, maria Kremer); Cristian / Großau (46, Michael Huber); Apoldu de Sus/ Großpold (78, Michael Kirr); Şura Mare / Großscheuern (44, Johanna Melzer); Guşteriţa / Hammersdorf (30, Irene Rău); Cisnădie / Heltau (299, Thomas Binder); Cârţa / Kerz (91, Martin Szegedi); Merghindeal / Mergeln (56, katharina lautner); Turnişor / Neppendorf (108, renate Köber); Miercurea Sibiului / Reußmarkt (82, Sofia Winzel); Şelimbăr / Schellenberg (27, georg Bordon); Slimnic / Stolzenburg (12, Lorenz Rösch); Tălmaciu / Talmesch (36, Georg Schwarz); Victoria (29, Hilda Meister).

12.08.1992, Bonn. Întâlnire a comisiei guvernamentale mixte româno-germane pentru sprijinirea minorităţii germane

Din comisie fac parte şi preşedintele F.D.G.R. şi preşedinţii forumurilor regionale. Din partea germană au participat reprezentanţi ai Ministerului de Interne şi ai unor asociaţii care susţin financiar minorităţile germane: Societatea Germană pentru Agricultură, Caritas, Institutul Diaconic ş.a. Reprezentanţii Forumului au propus câteva proiecte noi pentru bursele necesare perfecţionării profesionale. F.D.G.R. este privit nu ca un simplu primitor de ajutor, ci ca un partener.

18.09.1992, Sibiu / Hermannstadt. Şedinţă a conducerii F.D.G.R.

Preşedinţii forumurilor regionale raportează despre problemele întâmpinate. K. Singer relatează despre dificultăţile Fundaţiei Bănăţene pentru Colaborarea Internaţională cu autorităţile vamale. La fel se întâmplă şi cu Fundaţia „Saxonia". Din Banat, Satu Mare / Sathmar, Vechiul Regat şi Bucovina se raportează despre problemele în domeniul învăţământului (autobuze şcolare, manuale). Se decide o şedinţă specială cu problemele învăţământului. O altă problemă discutată a fost aceea a relaţiilor încordate dintre Fundaţia Bănăţeană şi „Saxonia".

Deputatul Ingmar Brandsch relatează despre o lege care va reglementa situaţia caselor şi a celorlalte proprietăţi expropriate. În final s-a adoptat un comunicat prin care F.D.G.R. îşi cheamă membrii la vot, îndemnându-i să voteze pe acei candidaţi la Senat şi preşedinţie care se pronunţă pentru apărarea minorităţilor.

19.09.1992, Biertan / Birthälm (judeşul Sibiu). A II-a întâlnire a saşilor la Biertan / Birthälm

În acest an s-au aniversat 450 de ani de la începerea Reformei. La liturghia festivă din fosta catedrală episcopală au participat organistul Eckart Schlandt şi corul Bach din Braşov / Kronstadt. Episcopul Cristoph Klein a vorbit despre trecut dar şi despre prezent. După liturghie a fost dezvelită placheta amplasată lângă poarta de nord, conferită de Asociaţia „Europa Nostra" pentru restaurarea bisericii. În piaţă au cântat fanfara Ţării Bârsei şi fanfara din Turnişor / Neppendorf. S-au organizat expoziţii de pictură, împletituri, standuri cu cărţi. După masă, în sala comunală, preşedintele Forumului din Transilvania, Hans Klein, a salutat oaspeţii: prefectul judeţului Sibiu, Nicolae Nan, Miguel Berger de la Ambasada Germaniei, Fritz Frank, reprezentatntul Federaţiei Saşilor. Conferinţa festivă a fost ţinută de prof. univ. Paul Philippi. El a subliniat însemnătatea Reformei pentru societatea săsească. La manifestare au fost prezenţi cca 2500 de participanţi.

27.09.1992, Bucureşti / Bukarest. Rezultatul alegerilor parlamentare pentru F.D.G.R.

La alegerile parlamentare, F.D.G.R. a desemnat drept candidat pe Eberhard Wolfgang Witstock. El a primit un număr de voturi insuficient pentru un mandat de deputat. Totuşi, el a devenit deputat al germanilor din România, datorită prevederii legii electorale, art.76, aliniatul h, prin care minorităţile naţionale ce nu pot întruni numărul de voturi necesare pentru desemnarea unui deputat, primesc un mandat. În legislatura 1992-1996 el a fost ales preşedintele Comisiei pentru Drepturile Omului a Camerei Deputaţilor.

01.10.1992, Timişoara / Temeswar. Înfiinţarea secţiei de teatru în limba germană la Universitatea de Vest din Timişoara / Temeswar

În 1982 a fost desfiinţată clasa de teatru în limba germană de la Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică din Bucureşti / Bukarest. Necesitatea pregătirii actorilor în limba germană a făcut ca, o asemenea secţie de actorie în limba germană să fie înfiinţată la Facultatea de Teatru a Universităţii de Vest din Timişoara / Temeswar, în 1992. Cei 2-3 absolvenţi din fiecare an sunt angajaţi în cele 3 teatre unde se pun în scenă spectacole în limba germană: teatrul german de Stat din Timişoara / Temeswar, teatrul de Stat „Radu Stanca" Sibiu / Hermannstadt şi Teatrul pentru copii şi tineret „Gong" Sibiu / Hermannstadt. Secţia beneficiază de profesori din Germania, iar studenţii săi pot urma câte un semestru la facultăţi din Germania. Din 1999, clasa germană a participat la Conferinţa Permanentă pentru Pregătirea în Artă Dramatică din spaţiul germanofon, întâlnirea anuală a studenţilor germani viitori actori.

14-16.10.1992, Bucureşti / Bukarest. Ajutor din Germania pentru şcolile germanilor din România

Subcomisia de învăţământ din Comisia de cultură româno-germană a avut sesiunea sa anuală la care s-au discutat problemele de învăţământ ale germanilor din România. Din comisie fac parte 3 reprezentanţi din Germania, 2 reprezentanţi ai ministerelor de cultură şi învăţământ de la Bucureşti / Bukarest şi preşedintele F.D.G.R., prof. univ. Paul Philippi. În discuţii s-a subliniat că ajutorul cultural pentru germanii din România dat de guvernul german se face în acord cu guvernul român şi urmează solicitările F.D.G.R. În 1992 au fost realizate: trimiterea a 41 profesori germani şi consilieri, expoziţii de cărţi care apoi au rămas bibliotecilor universităţilor sau forumurilor din Sibiu / Hermannstadt, Bucureşti / Bukarest, Timişoara / Temeswar, o tipografie pentru „Neuer Weg". Pentru 1993 se prevedea trimiterea de profesori germani pensionari, originari din România, trimiterea de cărţi, ziare, reviste şi a câtorva microbuze şcolare, mai ales în Banat, călătorii de informare şi documentare pentru elevi, educatoare, profesori, artişti, jurnalişti. Pentru studenţi şi cercetători aparţinând minorităţii germane vor fi în acest an burse în Germania. S-a discutat, de asemenea, despre situaţia teatrelor germane şi despre „moştenirea culturală germană".

16-18.10.1992, Sibiu / Hermannstadt. Simpozion ştiinţific dedicat Reformei

În sala festivă a Forumului Sibiu / Hermannstadt, Academia Evanghelică Transilvania a organizat simpozionul „Reforma ca fenomen spiritual în Transilvania". Participă cu comunicări ştiinţifice: prof. univ. dr. Paul Philippi, dr. Thomas Nägler, Gernot Nussbächer, dr. Dorin Oancea, preotul Gerhard Schullerus, prof. univ. dr. Hans Klein, dr. Lore Poelchau (Bonn) ş.a.

23.10.1992, Sibiu / Hermannstadt. Scrisoare a preşedintelui F.D.G.R către preşedintele României, Ion Iliescu, reales în aceast funcţie

În numele F.D.G.R., preşedintele României este felicitat pentru realegere. Scrisoarea reaminteşte că F.D.G.R. nu este un partid politic, ci o formaţiune politică reprezentând interesele cetăţenilor care au germana ca limbă maternă. Apoi i se reamintesc preşedintelui aprecierile pozitive la adresa germanilor din România şi promisiunile făcute la Palatul Cotroceni, în 27.07.1990 la întâlnirea cu reprezentanţii F.D.G.R. şi cu alte ocazii. În final se reamintea că nedreptăţile faţă de germanii din România pe baza discriminării etnice nu au fost reparate.

24.10.1992, Sibiu / Hermannstadt. Ziua învăţătorului

În sala Forumului Sibiu / Hermannstadt s-au reunit 150 de educatoare, învăţători şi profesori germani din Transilvania pentru a marca Ziua învăţătorului. Preşedintele Comisiei şcolare a Forumului Transilvania, prof. Martin Bottesch, a salutat pe cei prezenţi şi pe prof. Walter König, din Germania, care a susţinut un referat. Participanţii au fost împărţiţi în 4 grupe de lucru. S-a discutat despre planurile de învăţământ şi orientarea lor, despre metode de predare şi evaluare, despre plasarea elevului în centrul întregului sistem, despre manuale etc. Concluzia celor prezenţi a fost că o singură întâlnire de acest fel pe an era insuficientă.

25.10.1992, Sighişoara / Schäßburg. Fundaţia Messerschmitt a oferit 1,5 milioane DM pentru renovarea Bisericii din Deal

Reprezentanţi ai Fundaţiei Messerschmitt au vizitat oraşul. Ei fuseseră convinşi să ajute la restaurarea bisericii de dr. Cristoph Machat de la Comisia Internaţională pentru Protecţia Monumentelor. Reprezentanţii s-au întâlnit la Sighişoara / Schäßburg cu episcopul Bisericii Evanghelice C.A. din România, Christoph Klein şi cu conducerea bisericii locale. Vor fi restaurate, de asemenea, cimitirul şi zidul împrejmuitor, şcoala şi turnul. Delegaţia a vizitat câteva sate săseşti şi a decis pe loc să sprijine consolidarea acoperişului bisericii din Drăuşeni / Draas.

01-02.11.1992, Arad, Sântana / Neusanktanna, Timişoara / Temeswar, Sibiu / Hermannstadt. Vizita unei delegaţii din Bavaria

O delegaţie din Bavaria, condusă de Barbara Stamm, secretar de stat în Ministerul pentru Muncă, Familie şi Ordine Socială al acestui land, a făcut o vizită în România pentru a constata necesităţile din domeniul ajutorului social. Delegaţia a vizitat şantierul de construcţie al căminului de copii Arad şi căminul de bătrâni pentru şvabi recent deschis la Sântana. Împreună cu secretarul de stat Rodica Munteanu a fost inaugurat noul internat de la Şcoala specială din Şiria, finanţat de o asociaţie din Würzburg. La Timişoara / Temeswar au fost donate medicamente la Centrul de hemofilie. De asemenea, delegaţia a avut discuţii cu prefectul judeţului Timiş, cu conducerea Forumului Timişoara / Temeswar şi cu episcopul Sebastian Kräuter. La Sibiu / Hermannstadt, delegaţia a vizitat spitale de copii, a donat jucării, a aflat nevoile de ajutor de aici. A fost vizitat şi căminul pentru 45 de elevi germani din Transilvania, Vişeu de Sus / Oberwischau, Dobrogea, care învaţă în şcoli din Sibiu / Hermannstadt. Barbara Stamm a promis sprijin pentru renovarea altor spaţii în clădiri vechi. Ea era la a II-a vizită în Sibiu / Hermannstadt, după cea din aprilie 1991, când a oferit 30.000 mărci pentru expoziţia 800 de ani de biserică germană în Transilvania şi 10.000 mărci pentru grădiniţă. La sediul F.D.G.R. a avut loc o discuţie cu conducerea Forumului. Preşedintele Paul Philippi a arătat că F.D.G.R. a depus un proiect de lege a minorităţilor care n-a fost discutat de parlament. S-a discutat despre problemele teatrului german şi despre timpul acordat emisiunii în limba germană la TVR.

10.11.1992, Sibiu / Hermannstadt. Şedinţă a conducerii Academiei Evanghelice Transilvania / Evangelische Akademie Siebenbürgen e.V.

Academia avea 40 de membri. Având în vedere necesitatea unui sediu propriu, conducerea a decis construirea acestuia în Turnişor / Neppendorf. Vor fi spaţii pentru conferinţe, pentru cazare şi masă. S-a discutat despre cele 4 sesiuni organizate şi despre reuniunile ce urmau să se desfăşoare în 1993.

12.11.1992, Bucureşti / Bukarest. Întâlnire a reprezentanţilor minorităţilor propusă de F.D.G.R.

La propunerea F.D.G.R. s-au adunat la Bucureşti / Bukarest preşedinţii organizaţiilor şi reprezentanţii parlamentari ai minorităţilor naţionale (cele 13 reprezentate în Adunarea Deputaţilor). Era prima întâlnire de acest fel. S-a convenit organizarea regulată a unor asemenea întâlniri. S-a decis sprijin reciproc în apărarea drepturilor, solidaritate şi solicitarea înfiinţării unui secretariat de stat pentru minorităţi, al cărui titular să fie membru al guvernului. Deputaţii prezenţi şi-au exprimat regretul că fracţiunea lor nu a fost consultată când s-a format guvernul. Cererile formulate în această întâlnire vor fi predate primului ministru desemnat, Nicolae Văcăroiu, de o delegaţie din 4 deputaţi, condusă de Wolfgang Wittstock, preşedintele Fracţiunii minorităţilor şi în acelaşi timp preşedintele Comisiei Adunării Deputaţilor pentru minorităţi, culte şi drepturile omului.

13-22.11.1992, Reşiţa / Reschitza, Anina / Steierdorf, Bocşa Montană / Bokschan, Dognecea / Dognatschka ş. a. A II-a ediţie a Decadei culturii germane din Banatul Montan

Decada a fost organizată de Asociaţia Germană de Cultură şi Educaţie a Adulţilor din Reşiţa / Reschitza şi forumurile germane locale. Deschiderea festivă s-a făcut în sala „Lira" din Reşiţa / Reschitza. Au fost prezenţi reprezentanţii autorităţilor locale, oaspeţi de seamă din Austria şi Germania, episcopul Bisericii Evanghelice C. A. din România, Christoph Klein, preşedintele F.D.G.R., Paul Philippi, preşedintele F.D.G.R., Karl Singer, preşedintele F.D.G.B., ambasadorul Germaniei la Bucureşti / Bukarest, Anton Rossbach, ataşatul cultural al Ambasadei Austriei la Bucureşti / Bukarest ş.a. Au urmat alte 42 de manifestări în 9 localităţi din judeţul Caraş-Severin: conferinţe, lansări de carte, proiecţii de filme, concerte instrumentale. În acest cadru a avut loc primul serviciu divin ecumenic din istoria germanilor din România, cu participarea episcopilor catolic, Sebastian Kräuter, de la Timişoara / Temeswar şi evanghelic, Christoph Klein, de la Sibiu / Hermannstadt În timpul liturghiei a fost sfinţit steagul Asociaţiei Germane de Cultură şi Educaţie a Adulţilor. După liturghie au fost sfinţite locurile unde se vor construi noua biserică romano-catolică din cartierul „Lunca Bârzavei" şi Monumentul Deportaţilor la muncă forţată în Rusia. La manifestări au participat şi oaspeţi din afara Banatului Montan: fanfara din Ţara Bârsei, dirijată de Ernst Fleps, Teatrul German de Stat din Timişoara / Temeswar, dr. Reinhold Reimann din Graz, dr. Paul Jürgen Porr din Cluj / Klausenburg (ambii cu conferinţe cu proiecţii), o delegaţie a germanilor din Schomberg-Branau (Ungaria), organistul Walter Kindl din Jimbolia / Hatzfeld.

28.11.1992, Sibiu / Hermannstadt. Conducerea F.D.G.R. se pronunţă împotriva politicii de emigrare a guvernului german

Preşedintele F.D.G.R., prof. univ. dr. Paul Philippi, la adunarea reprezentanţilor F.D.G.R. s-a pronunţat împotriva fixării unei cote de emigrare de către guvernul german, ca şi împotriva fixării unei date (31.12.1994) până la care toţi germanii din sud-estul Europei trebuiau să opteze unde vor să trăiască.

31.11-01.12.1992, Bonn. Preşedintele F.D.G.R. se declară în Parlamentul german împotriva fixării unei cote de emigrare

Prof. univ. Paul Philippi, preşedintele F.D.G.R., a participat, împreună cu reprezentanţi ai organizaţiilor germanilor din Polonia, Cehoslovacia, Ungaria şi statele ex-sovietice la o întâlnire cu comisiile de interne şi externe ale Parlamentului german, pronunţându-se împotriva fixării unui termen până la care Germania ar mai primi emigranţi. El a cerut acordarea de permise de muncă pentru membrii minorităţii germane din România. O altă problemă ridicată este acordarea de burse pe un an în Germania pentru studenţii aparţinând minorităţii germane.

1992, Timişoara / Temeswar. Prof. karl Singer este ales preşedinte al Forumului Democrat al germanilor din Banat.

A fost reales până în prezent (2010).

1992, Bucureşti / Bukarest. Constituirea Asociaţiei Patrimoniul Cultural al Germanilor din România / Deutsche Kulturerbe in Rumänien

Asociaţia a fost înfiinţată pentru sprijinirea lucrărilor Fundaţiei „Patrimoniul Cultural german din România", apărută în 1990, la iniţiativa ambasadorul R.F.G. la Bucureşti / Bukarest, dr. Klaus Terfloth, după valul de emigrări ale germanilor, cu scopul de a păstra moştenirea lor culturală din România. Membrii Asociaţiei erau Biserica Evanghelică C. A. Din România, F.D.G.R., şvabii bănăţeni, germanii din Bucureşti / Bukarest. Preşedinte a fost ales dr. Herbert Hoffmann. Fundaţia avea în vedere toate regiunile României locuite de germani. În 1998 sediul Asociaţiei a fost mutat la Sibiu / Hermannstadt, preşedinte fiind desemnat fostul paroh al oraşului. În urma retragerii unor membri, în 2000 mai erau 21. Scopurile Asociaţiei, potrivit statutului, sunt: apărarea şi îngrijirea culturii săseşti şi şvăbeşti în sensul restaurării şi adunării documentaţiei despre monumentele de arhitectură aflate în pericol, adunarea, conservarea, documentaţii despre bunurile de cultură şi artă, arhivistice, cercetarea lor, organizarea de expoziţii, seminarii despre trecutul cultural al germanilor din România, promovarea schimbului de experienţă între specialişti. Asociaţia nu are mijloace pentru atingerea acestor scopuri şi este nevoie de cooperarea Fundaţiei cu Ministerul Culturii, Biserici, muzee, institutele de cercetare ale Academiei.