Minoritatea germană 1999
06.01.1999, Bucureşti / Bukarest. O delegaţie a F.D.G.R. în audienţă la preşedintele României, Emil Constantinescu
Delegaţia F.D.G.R. a fost formată din Eberhard-Wolfgang Wittstock, preşedintele F.D.G.R., Paul Philippi, preşedinte de onoare, preşedinţii organizaţiilor regionale şi secretarul de stat Klaus Fabritius. Preşedintele de onoare Paul Philippi l-a prezentat preşedintelui Constantinescu pe noul preşedinte E.-W. Wittstock. Totodată, a fost reamintită adeziunea la Unire a saşilor, în cadrul adunării de la Mediaş / Mediasch din 8.01.1919. Delegaţia l-a rugat pe preşedintele Constantinescu să intervină pentru a se grăbi votarea legii minorităţilor. Preşedintelui României i-a fost înmânat un memoriu în care se arată că importul de sprijin economic oferit de Germania unor întreprinderi mici şi mijlocii ale germanilor din România era supus taxelor vamale deşi are caracter umanitar. Se cerea suspendarea vămuirii pentru aceste importuri. Delegaţia a mai cerut sprijinul preşedintelui pentru retrocedarea casei Schiller din Bucureşti / Bukarest şi a clădirii fostului orfelinat evanghelic din Sibiu / Hermannstadt şi pentru includerea bisericilor-cetăţi ale saşilor pe lista monumentelor protejate de U.N.E.S.C.O.
09.01.1999, Reşiţa / Reschitza. Instituirea premiului „Alexander Tietz"
La împlinirea a 101 ani de la naşterea scriitorului, etnografului şi profesorului Alexander Tietz, Asociaţia Germană de Cultură şi Educaţie a Adulţilor Reşiţa / Reschitza a hotărât instituirea unui premiu care să-i poarte numele, care va fi conferit anual, de 10 iunie, ziua morţii celui mai renumit creator german din Banatul Montan în a doua jumătate a secolului XX. Premiul va fi acordat acelor persoane care s-au remarcat prin activitatea lor culturală, de cercetare istorică, şcolară în sprijinul germanilor bănăţeni. Premiul se acordă în colaborare cu F.D.G.B.M. Propunerile pentru premiu se primesc în fiecare an, de la persoane, instituţii şi organizaţii din ţară şi din străinătate până la 15 mai.
11.02.1999, Bucureşti / Bukarest. Amendament acceptat al deputatului F.D.G.R., Wolfgang Wittstock
În cadrul dezbaterii bugetului de stat pe anul 1999, deputatul Wolfgang Wittstock a cerut ca la art. 16 organizaţiile minorităţilor naţionale să nu apară ca „nepolitice". Amendamentul a fost acceptat cu formularea propusă de deputatul F.D.G.R.
25.02.1999, Cluj-Napoca / Klausenburg, Bucureşti / Bukarest, Sibiu / Hermannstadt, Braşov / Kronstadt. Aniversarea centenarului naşterii scriitorului sas Erwin Wittstock
Scriitorul sas Erwin Wittstock (1899-1962) s-a născut la 25.02.1899, la Sibiu / Hermannstadt. Centenarul său a fost marcat prin seri de evocări, amintiri şi lecturi organizate de forumurile din Cluj-Napoca / Klausenburg, Sibiu / Hermannstadt, Braşov / Kronstadt şi Bucureşti / Bukarest. La Sibiu / Hermannstadt a participat şi preşedintele F.D.G.R., unul dintre cei 3 fii ai scriitorului. În 15.03., tot la Sibiu / Hermannstadt, un alt fiu al scriitorului, Joachim, el însuşi poet şi prozator cunoscut dar şi istoric literar, a prezentat viaţa şi opera tatălui său, într-o conferinţă cu diapozitive.
08.03.1999, Cisnădie / Heltau. Acţiune de ajutorare a şomerilor
Un grup de întrajutorare a femeilor şomere format sub egida parohiei evanghelice C.A. din Cisnădie / Heltau a sărbătorit ziua femeii într-un mod special: a organizat un bazar cu cusături, obiecte de artă decorativă, prăjituri, pentru a atrage atenţia asupra şomajului printre femei la Cisnădie / Heltau, unde 70% din populaţia activă o formau şomerii. Au participat deputatul F.D.G.R., Wolfgang Wittstock, consulul general german de la Sibiu / Hermannstadt, Hans Gehrig ş.a.
22.03.1999, Reşiţa / Reschitza. Prima vizită oficială la Reşiţa / Reschitza a consulului general al R.F.G. la Timişoara / Temeswar
Consulul general, Jarn Rosenberg, însoţit de viceconsulul Olaf Reif, s-a întâlnit cu autorităţile, a vizitat Liceul nr.4, cu secţie de predare în limba germană. Aici s-a discutat despre viitorul şcolii. În februarie 1999, Consiliul şcolii a decis adoptarea denumirii „Diaconovici-Tietz". Şcoala împlinea, peste 2 ani, 130 de ani de activitate. În acel moment avea 33 de clase, din care 14 cu limba de predare germană, de la clasele I la a XIII-a, alături de clasele în limba română şi maghiară. A primit sprijin din R.F.G. (bani, aparate, tehnică pentru informatică). Şcoala avea nevoie de ajutor pentru reparaţie, de un nou sistem de încălzire, de un copiator etc.
29.03.1999, Reşiţa / Reschitza. Hotărârea Consiliului judeţean Caraş-Severin de a atribui Liceului nr. 4 Reşiţa / Reschitza denumirea Liceul „Diaconovici-Tietz"
La cererea consilierului din partea F.D.G.B.M., Josef Barna, Consiliul judeţean Caraş-Severin a aprobat în unanimitate atribuirea denumirii „Diaconovici-Tietz", Liceului teoretic nr.4 Reşiţa / Reschitza. Propunerea venea de la profesorii şi elevii şcolii. Corneliu Diaconovici este iniţiatorul şi editorul primei Enciclopedii româneşti, la Sibiu / Hermannstadt; el a editat la Reşiţa / Reschitza „Romänische Revue". Alexander Tietz a fost profesor la această şcoală, a fost scriitor şi culegător de folclor din Banatul Montan. Diaconovici a fost şi unchiul lui Tietz.
08.04.1999, Sibiu / Hermannstadt. Cerere a Comisiei de învăţământ a F.D.G.R. către Ministerul Educaţiei Naţionale
După discuţiile din şedinţa Comisiei din 20.03.1999, preşedintele Martin Bottesch a trimis o adresă Ministerului Educaţiei Naţionale sesizând slaba calitate a traducerii manualelor în limba germană, numărul prea mare de ore la clasele cu predare în limbile minorităţilor, plata nesatisfăcătoare a învăţătorilor care predau în limbile minorităţilor naţionale. În răspunsul său, ministrul Andrei Marga a arătat că manualele traduse vor avea avizul Direcţiei Învăţământului pentru Minorităţile Naţionale.
17.04.1999, Sibiu / Hermannstadt. Adunarea reprezentanţilor F.D.G.R.
În deschiderea adunării, prof. univ. dr. Paul Philippi a făcut o retrospectivă asupra momentului politic internaţional şi intern. El a subliniat că reprezentanţii forumurilor ar trebui să se întâlnească mai des, pentru a se cunoaşte mai bine şi a întări colaborarea. Pe plan regional european trezea îngrijorare conflictul din Kosovo. În Germania se purta discuţia cu privire la dreptul de cetăţenie care necesita sublinierea rolului şi statutului germanilor din România. Consulul Germaniei la Sibiu / Hermannstadt, Harald Gehrig, în cuvântarea sa a mulţumit pentru colaborarea cu conducerea F.D.G.R. El încurajează pe etnicii germani să se angajeze în construirea unei societăţi democratice în România. El preciza că Transilvania nu este Kosovo, dar România are nevoie de stabilitate, la care minoritatea germană poate contribui. Preşedintele F.D.G.R., Eberhard-Wolfgang Wittstock, a prezentat raportul de activitate pe perioada 7.11.1998 (de la alegerea ca preşedinte) până la zi. Au urmat rapoartele comisiilor de învăţământ şi economică şi discuţii.
20.04.1999, Bucureşti / Bukarest. Intervenţia în Camera Deputaţilor a reprezentantului F.D.G.R.
Eberhard-Wolfgang Wittstock a susţinut amendamentul propus de deputatul U.D.M.R., Kovács Csaba-Tiberiu, la Legea privind Statutul funcţionarilor publici şi care prevede ca în aşezările şi zonele cu peste 20% locuitori aparţinând unei minorităţi, funcţionarii să cunoască limba maternă a acesteia.
24.04.1999, Sighişoara / Schäßburg. Resfinţirea Bisericii din Deal
Biserica a fost restaurată cu un efort financiar foarte mare, suportat de Fundaţia Messerschmitt din München şi cu ajutorul fondurilor de la Ministerul Culturii din România. La resfinţire au participat: episcopul Bisericii Evanghelice C. A. din România, Christoph Klein, conducerea F.D.G.R. şi cea a Forumului local Sighişoara, reprezentanţi ai Fundaţiei Messerschmitt şi ai Ministerului Culturii, arh. Christoph Machat, autorul proiectului de restaurare.
30.04.1999, Reşiţa / Reschitza. Înfiinţarea grupului de dansuri populare germane
Elisabeth Bell, fostă balerină şi coregrafă, a înfiinţat primul grup, din 8 perechi, de dansatori ai Forumului Democrat al Germanilor din Reşiţa / Reschitza. Cu timpul, a înfiinţat alte 3 grupuri (în 2004, 64 de persoane), de copii, tineret şi adulţi. Dansurile sunt specifice Stiriei, ţinut austriac de unde au venit mulţi dintre germanii din Banatul Montan. Echipele de dansatori au evoluat în Reşiţa / Reschitza, în numeroase alte localităţi cu germani din România, dar şi în Austria, Germania, Ungaria.
30.04-02.05.1999, Reşiţa / Reschitza. A IX-a ediţie a Zilelor literaturii germane la Reşiţa / Reschitza
Au participat scriitorii şi criticii Joachim Wittstock şi Udo Peter Wagner (Sibiu / Hermannstadt), Edith Guip-Cobilanschi (Timişoara / Temeswar), Hans Liebhardt (Bucureşti / Bukarest), Friedrich Engelbert, Hans Bergel şi Thomas Krause (Germania). Prima zi a manifestării este dedicată operelor şi documentelor necunoscute ale literaturii germane din România, iar a doua unui salon de carte, în care s-au întâlnit editorii şi scriitorii. În ziua a III-a s-au oferit premiile la concursul de compuneri pentru elevi „Germana cu haz".
02.05.1999, Reşiţa / Reschitza. Înmânarea premiilor la concursul de compuneri „Germana cu haz"
La a V-a ediţie a concursului de compuneri au fost trimise 61 de lucrări din 11 localităţi. Concurenţii din clasele IV-XIII au fost premiaţi pe 3 categorii de vârstă. Juriul a fost condus de scriitoarea Carmen Elisabeth Puchianu. Premiile au fost înmânate în cadrul Zilelor literaturii germane la Reşiţa / Reschitza.
04.05.1999, Mediaş / Mediasch. Comemorarea a 150 de ani de la moartea lui Stephan Ludwig Roth
Seria de manifestări comemorative a debutat cu un colocviu ştiinţific în deschiderea căruia au prezentat mesaje de salut ministrul Educaţiei Naţionale, Andrei Marga, ministrul Minorităţilor, Peter Eckstein-Kovács, reprezentantul Germaniei, Klaus Heinemann, vicepreşedintele Forumului Regional Transilvania, Dieter Simon. Prof. univ. Walter König din Germania a vorbit despre activitatea de pedagog a lui St. L. Roth, episcopul Cristoph Klein a vorbit despre Roth ca promotor al ecumenismului, prof. univ. dr. Hermann Pitters l-a prezentat pe Roth în slujba poporului săsesc, iar ideile sale economice au fost prezentate de Hugo Schneider. Pe 11.05., Eberhard-Wolfgang Wittstock a adus un omagiu lui St. L. Roth în Parlamentul României.
04-05.05.1999, Bonn. Conferinţa anuală de planificare a sprijinului acordat minorităţii germane din România
La conferinţă au participat o delegaţie a F.D.G.R., reprezentanţi ai Ministerului de Interne al R.F.G., ai Ministerului de Externe, ai comunităţilor germanilor emigraţi în R.F.G. Secretarul de stat Reuter pentru problemele minorităţilor a precizat principiile sprijinului minorităţii germane. Noul guvern german are în vedere sprijinirea acesteia, dar şi a germanilor emigraţi. Minoritatea germană trebuie să participe la relaţiile româno-germane. Se are în vedere încurajarea înfrăţirii dintre localităţi din Germania şi din România, dacă în acestea din urmă locuiesc şi germani.
09.05.1999, Reşiţa / Reschitza. Premiul „Alexander Tietz" conferit primului-ministru al Landului Stiria şi arhitectului M. Schmidt din Graz
Cea mai înaltă distincţie a germanilor din Banatul Montan, premiul „Alexander Tietz" al F.D.G.B.M. şi al Asociaţiei Germane de Cultură şi Educaţie a Adulţilor Reşiţa / Reschitza a fost conferit primului ministru al Landului Stiria (Austria), Waltraud Klasnik şi arhitectului Michael Schmid, pentru sprijinirea eforturilor germanilor de păstrare a identităţii naţionale.
14-16.05.1999, Timişoara / Temeswar. Zilele germanilor din Banat
Manifestările au fost organizate de F.D.G.B., Forumul German al Tineretului din Banat, sub patronajul primarului Timişoarei, Gheorghe Ciuhandu. Între manifestări: spectacole de teatru, expoziţii de artă, concerte corale şi instrumentale, dansuri populare germane ale formaţiunilor artistice organizate de forumurile din Banat. În ultima zi a avut loc o paradă a portului popular german cu 250 de perechi. Între manifestări s-a aflat şi un simpozion ştiinţific intitulat „Depăşirea liniilor de ruptură". Acest titlu a fost şi motto-ul manifestărilor. Deputatul din Bundestag, Jochen Welt, însărcinatul cu problemele minorităţilor germane din Europa de Est, a trimis un mesaj manifestării, subliniind rolul minorităţii germane din România în integrarea europeană.
15-18.05.1999, Satu Mare / Sathmar. Zilele culturale ale şvabilor sătmăreni
Manifestările au fost organizate de Forumul Regional Satu Mare / Sathmar-Transilvania de Nord, cu sprijinul financiar al Consulatului General al Germaniei de la Timişoara / Temeswar, al Institutului pentru Relaţii cu Străinătatea din Stuttgart şi al organizaţiei şvabilor sătmăreni din Germania. Au participat şvabi sătmăreni din nord-vestul României şi din Germania. Oaspeţi au fost şi actorii Teatrului German de Stat din Timişoara / Temeswar, care au dat spectacole. De asemenea au avut loc concerte de cameră şi proiecţii de filme, spectacole ale formaţiunilor corale, orchestrale şi de dansuri populare germane ale forumurilor locale din regiune.
20.05.1999, Apace / Abstall (Slovenia). Delegaţia germanilor din Banatul Montan la a V-a ediţie a întâlnirii stirienilor
Delegaţia a fost formată din Erwin Josef Ţigla, preşedinte al Asociaţiei Germane de Cultură şi Educaţie a Adulţilor Reşiţa / Reschitza, Karl Ludwig Lupşiasca, preşedintele F.D.G.B.M. şi conducător al „trio" Banatul Montan. E. J. Ţigla a citit din opera lui Otto Alscher iar trioul a prezentat un program muzical.
22.05.1999, Cisnădie / Heltau. Liceul Teoretic din Cisnădie / Heltau primeşte numele de Gustav Gündisch
Ministrul Educaţiei Naţionale, Andrei Marga, a fost la Cisnădie / Heltau şi a participat la festivitatea de atribuire a numelui istoricului Gustav Gündisch, Liceului teoretic din localitate. Istoricul este fiu al Cisnădiei / Heltau. La manifestare au fost prezenţi şi Arnulf Braun, consulul german la Sibiu / Hermannstadt, reprezentanţi ai Universităţii „Lucian Blaga" din Sibiu / Hermannstadt, ai oficialităţilor judeţene, membri ai familiei. Intervenţiile rostite au subliniat calităţile omului şi istoricului Gustav Gündisch (1907-1996).
23-30.05.1999, Petreu (Bihor), Sibiu / Hermannstadt, Reşiţa / Reschitza ş.a. Turneu al fanfarei din Neuburg (Germania)
Fanfara din Neuburg (Bavaria), orchestră renumită, sub conducerea lui Reinhardt Reißner a întreprins un turneu printr-o serie de aşezări în care trăiesc şi germani. Turneul a stat sub patronajul Barbarei Stamm, ministrul protecţiei sociale în guvernul Bavariei şi preşedintelui F.D.G.R., deputatul Eberhard-Wolfgang Wittstock.
24-27.05.1999, Germania. Deputatul F.D.G.R., Eberhard-Wolfgang Wittstock a făcut parte din delegaţia Camerei Deputaţilor în R.F.G., care a făcut o vizită în această ţară
Deputatul F.D.G.R., Eberhard-Wolfgang Wittstock a făcut parte din delegaţia condusă de preşedintele Camerei Deputaţilor, Ion Diaconescu, care a făcut o vizită în Germania. În timpul vizitei, E.-W. Wittstock s-a întâlnit cu Frank Reuter, coordonator de programe pentru minoritatea germană din România în Ministerul de Interne al R.F.G. Întreaga delegaţie a fost primită de Cornelie Sonntag-Wolgast, noul secretar de stat pentru Parlament.
25-27.05.1999, Sibiu / Hermannstadt. Aniversarea a 150 de ani de la înfiinţarea Societăţii Ardelene pentru Ştiinţele Naturii de la Sibiu / Hermannstadt
Societatea (Siebenbürgische Verein für Naturwissenschaften zu Hermannstadt) a fost înfiinţată de saşi, în 1849, dar a avut şi membri de altă etnie. Din 1895 a avut şi un muzeu într-o clădire proprie, care funcţionează şi astăzi. Aniversarea a fost marcată printr-un simpozion la care au participat 40 de cercetători din România, Germania şi Austria. Simpozionul a fost organizat de Muzeul de Ştiinţe Naturale Sibiu / Hermannstadt şi de Cercul de Studii Transilvane din Heidelberg. În încheiere a fost efectuată o excursie de studii.
29-30.05.1999, Anina / Steierdorf. Sărbătoarea de Kirchweih (hramul bisericii)
Sărbătoarea a început cu parada portului la care au participat 42 de perechi, care au purtat pomul de Kirchweih în piaţă. Duminică, orchestra din Anina / Steierdorf a asigurat muzica pentru marşul perechilor spre biserică. După liturghie au urmat dansuri populare în faţa bisericii şi a pomului de Kirchweih. A fost licitat buchetul. După-masă, în sala Casei de cultură a avut loc balul de Kirchweih.
10.06.1999, Bucureşti / Bukarest. Ordonanţă de urgenţă a Guvernului prin care se retrocedează clădirea fostului orfelinat al Bisericii Evanghelice
Prin ordonanţa de urgenţă a Guvernului României nr. 85 din 10. 06. se retroceda Bisericii Evanghelice C. A. din România clădirea fostului orfelinat din Sibiu / Hermannstadt, str. Mitropoliei, după ce Consistoriul Bisericii se judecase ani de zile pentru această proprietate. Aici urma să fie amenajată Arhiva Bisericii, o bibliotecă şi un centru cultural.
10.06.1999, Reşiţa / Reschitza. Conferirea premiului „Alexander Tietz" al F.D.G.B.M. doamnei Traute Kocmann-Lorinser (Graz-Austria)
Premiul, instituit în acest an, este atribuit pentru prima oară, doamnei Traute Kocmann-Lorinser din Austria, care a cunoscut şi a sprijinit Banatul Montan din 1935, inclusiv în anii comunismului, dar şi după 1990, când a coordonat adunarea ajutoarelor, în calitate de locţiitor al preşedintelui Asociaţiei de Cultură din Ţinutul Alpin. Pentru meritele sale a fost cooptată membru de onoare al Asociaţiei Germane de Cultură şi Educaţie a Adulţilor Reşiţa / Reschitza (în septembrie 1991). Erwin Josef Ţigla a prezentat Laudatio iar prof. univ. Karl Singer, preşedintele Forumului Germanilor din Banat a prezentat premiul. Trofeul este o piramidă înaltă de 25 cm, din marmură albă de Ruşchiţa, pe care se afla un medalion cu imaginea lui Alexander Tietz. A urmat un moment muzical prezentat de trio „Banatul Montan" şi de grupul vocal feminin al Seriei de Conferinţe Germane. Traute Kocmann-Lorinser era bolnavă şi nu a putut fi prezentă la eveniment.
11.06.1999, Sibiu / Hermannstadt. Cerere a deputatului F.D.G.R., Eberhard-Wolfgang Wittstock, privind emisiunea în limba germană de la TVR
În legătură cu restructurarea TVR, E.-W. Wittstock se adresa preşedintelui TVR, solicitând menţinerea Redacţiei emisiunilor în limba germană şi a orei 17 de emisiune, care fusese mutată la 15:30.
23.06.1999, Mediaş / Mediasch. Publicarea Hotărârii de Guvern prin care se înfiinţa Centrul pentru Formarea Continuă în Limba Germană
Centrul avea sediul la Mediaş / Mediasch, în Casa Schuller şi era subordonat Ministerului Educaţiei Naţionale. Misiunea sa era de a realiza perfecţionarea şi formarea continuă a personalului didactic care predă limba germană şi a celui care predă în limba germană. Statul român finanţa un număr de maxim 10 posturi.
25-26.06.1999, Sibiu / Hermannstadt. Şedinţa Consiliului de conducere al F.D.G.R.
Consiliul a discutat un nou plan de finanţare pentru proiecte din agricultură, în prezenţa consilierului Ernst Harms, din Germania. S-a convenit la diminuarea sumelor pentru unele proiecte. O altă chestiune abordată a fost aceea legată de finanţarea căminului de bătrâni ce urma să fie construit la Braşov / Kronstadt. Partea germană l-a trecut pe lista de rezervă şi a acceptat suma de 600.000 mărci. Consiliul a aprobat liniile directoare privind politica F.D.G.R. în domeniul învăţământului, elaborate de Dieter Simon (Braşov / Kronstadt) şi acceptate de Comisia de învăţământ.
O altă problemă abordată a fost aceea a relaţiilor F.D.G.R. cu ziarele subvenţionate prin intermediul său. („Allgemeine Deutsche Zeitung für Rumänien", „Hermannstädter Zeitung", „Banater Zeitung" şi „Karpatenrundschau").
26.06.1999, Reşiţa / Reschitza. A VI-a ediţie a Paradei portului popular german
La invitaţia Asociaţiei Germane de Cultură şi Educaţie a Adulţilor, Reşiţa / Reschitza, au sosit grupuri din Anina / Steierdorf, Bocşa / Bokschan, Oţelu Roşu / Ferdinandsberg. Din Reşiţa / Reschitza participă Asociaţia „Banat-JA", noul ansamblu de dansuri creat de Forumul local, grupul de dansatori de la Liceul „Diaconovici-Tietz" şi cel de la Şcoala nr. 8, cu limba de predare germană. Muzica a fost asigurată de formaţia „Oberkrainer" din Caransebeş / Karansebesch.
au evoluat pe scena în aer liber. Şi în acest an, parada s-a integrat în festivităţile care au marcat ziua oraşului Reşiţa / Reschitza.
29.06.1999, Reşiţa / Reschitza. 125 de ani de la ridicarea crucii de pe Dealul Crucii de la Reşiţa / Reschitza
Cu prilejul acestei aniversări, Asociaţia Germană de Cultură şi Educaţie a Adulţilor Reşiţa / Reschitza, a lansat o campanie de renovare şi salvare a acestui monument. S-au adunat donaţii de la societăţi şi asociaţii, de la particulari din România, Austria şi Germania, s-a obţinut sprijinul Primăriei Reşiţa / Reschitza, al Uzinelor Reşiţa / Reschitza. Renovarea a început în anul 2000 şi s-a încheiat în 2001. La 21.06.2001, de Sf. Petru şi Pavel, a avut loc resfinţirea crucii de către trei preoţi (romano-catolic, evanghelic şi ortodox), în prezenţa a două sute de persoane. Cu acest prilej, Asociaţia Germană de Cultură şi Educaţie a Adulţilor a lansat un plic special şi o ştampilă poştală specială.
30.06-01.07.1999, Bonn. A VII-a şedinţă a Comisiei guvernamentale româno-germane privind probleme ale minorităţii germane din România
Din delegaţia română fac parte şi secretarul de stat în Departamentul pentru Minorităţi, Klaus Fabritius, deputatul Eberhard-Wolfgang Wittstock, preşedintele F.D.G.R., Christiane Cosmatu, director în Ministerul Educaţiei Naţionale, conducător al delegaţiei fiind Ion Pascu, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe. Conducătorul delegaţiei germane este Jochen Welt, împuternicit al guvernului federal al R.F.G. pentru problemele emigranţilor. În protocolul semnat se constata că partea germană nu mai acordă sprijin pentru mari investiţii, că partea română trebuie să-şi sporească aportul. Pentru anul 1999 este stabilită suma de 5,2 milioane mărci ca ajutor pentru minoritatea germană. Pentru îngrijirea bătrânilor germani se va renova un cămin la Braşov / Kronstadt. S-au trecut în revistă principalele domenii de colaborare şi realizările din 1998, precum şi proiectele de viitor.
18.07-07.08.1999, Gărâna / Wolfsberg (judeţul Caraş-Severin). A V-a ediţie a seminarului pentru profesorii care predau în limba germană
Programul a fost coordonat de profesorul Josef Irtl din Austria şi a fost finanţat de guvernul Landului Steiermark (Austria). De această dată, participanţii, profesori din toată ţara, şi-au însuşit şi dansuri, cântece, cunoştinţe de germană, etnografie, istorie a germanilor din Banatul Montan. Seminarul oferă diplome de participare, pe care Inspectoratul Şcolar Judeţean Caraş-Severin le recunoaşte. În total, la cele 5 ediţii au fost 55 de participanţi. Aceste informaţii se află în volumul Deutsch in Wolfsberg 1999 / Germana la Gărâna / Wolfsberg, apărut la Editura Intergraf, Reşiţa / Reschitza.
02.08.1999, Sibiu / Hermannstadt. Scrisoare adresată de deputatul F.D.G.R. ministrului de Externe al R.F.G., Josef Fischer
Întrucât în anul 2000 Consulatul german de la Timişoara / Temeswar urma să fie închis din motive de economisire, Eberhard-Wolfgang Wittstock, deputatul F.D.G.R., i-a scris ministrului de Externe al R.F.G., Josef Fischer şi lui Hartmut Koschyk, deputat în Bundestag din partea Uniunii Creştin-Democrate, solicitând revenirea asupra acestor măsuri. Ministerul de Externe răspundea că sarcinile Consulatului de la Timişoara / Temeswar vor fi preluate de cel de la Sibiu / Hermannstadt şi că se vor face eforturi pentru a se preîntâmpina efectele închiderii asupra relaţiilor economice, politice şi culturale româno-germane.
28.08.1999, Timişoara / Temeswar. Instalarea noului episcop, Martin Roos
În 1997, episcopul de Timişoara / Temeswar, Sebastian Kräuter, ajuns la 75 de ani, s-a retras şi Papa Ioan Paul al II-lea l-a numit în loc pe Martin Roos, la 24.06.1999. El s-a născut în 17.10.1942, la Satchinez (Timiş), a studiat teologia la Alba Iulia şi în Germania. A fost preot în Germania între 1971-1990 şi a fost al II-lea preşedinte al Institutului pentru istoria bisericii şi a culturii şvabilor dunăreni din Stuttgart (1987-1990). În 1990 s-a întors la Timişoara / Temeswar, unde a fost numit cancelar al curiei episcopale, în 1991 capelan papal iar în 1994 locţiitor al vicarului Diocezei Timişoara / Temeswar.
04-06.09.1999, Vişeu de Sus / Oberwischau. Aniversarea a 50 de ani de învăţământ neîntrerupt în limba germană
Şcoala germană din Vişeu de Sus s-a înfiinţat în 1878, dar învăţământul în limba germană s-a întrerupt uneori pentru mulţi ani. Din 1949 se preda însă în continuare în germană. În 1999 sunt 160 de elevi. La festivităţi a participat şi consulul onorific al Germaniei de la Timişoara / Temeswar, Hasso Kornemann.
18.09.1999, Biertan / Birthälm. A IX-a întâlnire a saşilor la Biertan / Birthälm
Manifestarea este organizată de Forumul Regional Transilvania şi era consacrată, în principal, aniversării centenarului scriitorului Erwin Wittstock (1899-1962), care a petrecut copilăria şi o parte a tinereţii sale la Biertan / Birthälm. Fiul său, Joachim Wittstock, scriitor şi istoric literar, a prezentat viaţa şi opera tatălui său, ambele strâns legate de soarta saşilor. S-au făcut şi lecturi din opera sa. Au avut loc, de asemenea, un spectacol de teatru, un altul de dansuri populare, concerte şi s-a dansat până târziu în noapte. Pentru prima dată s-a conferit medalia „Johannes Honterus" a F.D.G.R., lui Fritz Frank, timp de mulţi ani preşedintele organizaţiei saşilor din Austria.
23.09.1999, Bucureşti / Bukarest. Întâlnire a conducerii F.D.G.R. cu cancelarul R.F.G., Gerhard Schröder
În cursul vizitei sale la Bucureşti / Bukarest, cancelarul G. Schröder a avut o întâlnire cu conducerea F.D.G.R., în frunte cu preşedintele său, deputatul Eberhard-Wolfgang Wittstock. Conducerea F.D.G.R. a solicitat cancelarului sporirea ajutorului financiar acordat minorităţii germane şi revenirea asupra măsurii de închidere a consulatului de la Timişoara / Temeswar, cu începere de la 1.01.2000. De asemenea, s-a cerut rezolvarea problemei vizelor pentru germanii din România. Cancelarul Schröder a promis analizarea problemelor ridicate.
08-17.10.1999, Reşiţa / Reschitza, Bocşa / Bokschan, Anina / Steierdorf, Caransebeş / Karansebesch, Dognecea / Dognatschka ş.a. A IX-a ediţie a Decadei Culturii Germane din Banatul Montan
Decada a debutat cu ziua Ţinutului natal al Germanilor din Banatul Montan care s-a desfăşurat la Orşova / Orschowa şi a început cu primirea oaspeţilor la primărie şi cu liturghia solemnă de la biserica romano-catolică, oficiată de episcopul de Timişoara / Temeswar, Martin Roos. A urmat un simpozion consacrat personalităţii scriitorului Otto Alscher (55 de ani de la moarte - 30.12.1944 şi 120 de ani de la naştere - 8.01.1880) şi un program artistic. În zilele următoare, la Bocşa / Bokschan, Anina / Steierdorf, Reşiţa / Reschitza, Dognecea / Dognatschka, Oţelu Roşu / Ferdinandsberg, Caransebeş / Karansebesch, Rusca Montană, Oraviţa / Orawitza, Gărâna / Wolfsberg, Măureni / Moritzfeld, Drobeta-Turnu-Severin au avut loc diferite manifestări culturale: conferinţe, concerte, lansări de carte, vernisaje, întâlniri cu scriitori ş.a. Remarcabile au fost participarea grupului de tineri dansatori şi a fanfarei de la Braşov / Kronstadt, a prof. univ. Reinhold Reimann din Graz şi inaugurarea sediului Forumului de la Bocşa / Bokschan (9.10.).
Decada a primit mesaje de salut din partea Departamentului pentru Protecţia Minorităţilor, a Ministerului Culturii, a Consulatului R.F.G. din Timişoara / Temeswar, a F.D.G.R.
În organizarea celei mai ample manifestări culturale a germanilor din România s-au implicat: Asociaţia Germană de Cultură şi Educaţie a Adulţilor, Consiliul Minorităţilor, Consiliul Judeţean Caraş-Severin, F.D.G.R., F.D.G.B.M., Primăria Orşova / Orschowa ş.a. Decada a avut, ca de obicei, un amplu ecou în presa germană din România şi în presa românească. Decada este considerată cea mai mare manifestare culturală germană din ţară, o sărbătoare a etniei germane, pe care şi-o asumă şi românii. („Timpul"-Reşiţa / Reschitza).
04.11.1999, Cluj-Napoca / Klausenburg. Preşedintele Forumului Regional Transilvania, dr. Paul-Jürgen Porr, declarat cetăţean de onoare al Municipiului Cluj-Napoca / Klausenburg
Paul Jürgen Porr este medic, originar din Mediaş / Mediasch, şeful Spitalului Clinic de Adulţi, specialist cunoscut în medicina internă. El are merite deosebite în crearea unor legături între Camera de Comerţ şi Industrie Cluj / Klausenburg şi instituţii similare din Germania şi Austria, în înfiinţarea Centrului Cultural „Hermann Oberth" din Cluj-Napoca / Klausenburg, a Centrului de recuperare a copiilor handicapaţi neuro-motor din Cluj-Napoca / Klausenburg. Pentru aceste realizări în serviciul tuturor clujenilor şi pentru altele asemănătoare, P.-J. Porr a fost declarat cetăţean de onoare al Municipiului Cluj-Napoca / Klausenburg.
04-07.11.1999, Reşiţa / Reschitza. A III-a ediţie a seminarului cu redactorii revistelor şcolare germane din România
Au participat 23 de elevi din Arad, Bucureşti / Bukarest, Deva, Reşiţa / Reschitza, Sibiu / Hermannstadt, Timişoara / Temeswar, însoţiţi de 5 profesori. Conducătorii seminarului: Hans Frank şi Werner Kremm, redactori la „Allgemeine Deutsche Zeitung für Rumänien" (Bucureşti / Bukarest). Invitat a fost Karl Ludwig Lupşiasca, preşedintele F.D.G.B.M. Pe lângă cunoştinţele teoretice privind activitatea de jurnalist însuşite, elevii au lucrat la alcătuirea ziarului „Tolles Team", publicat ca supliment al „Allgemeine Deutsche Zeitung".
Organizator al manifestării a fost Erwin Josef Ţigla, preşedintele Asociaţiei Germane de Cultură şi Educaţie a Adulţilor Reşiţa / Reschitza împreună cu Fundaţia Culturală a Şvabilor Dunăreni din landul Baden-Württemberg, F.D.G.B.M. şi Consiliul Minorităţilor.
16-18.11.1999, Timişoara / Temeswar, Sibiu / Hermannstadt. Vizita Susannei Kastner, deputat în Bundestagul german
Susanne Kastner, deputat în Bundestagul german din partea P.S.D., preşedinta Grupului parlamentar de prietenie germano-român a vizitat România. În oraşele Timişoara / Temeswar şi Sibiu / Hermannstadt s-a întâlnit şi cu reprezentanţii regionali ai F.D.G.R. În timpul vizitei la Sibiu / Hermannstadt, ea a observat că Transilvania are un mare potenţial turistic, insuficient promovat. Susanne Kastner a subliniat rolul de punte jucat de saşi în relaţiile româno-germane.
1999, Reşiţa / Reschitza. Catalogul cărţilor despre germanii din România
Editat de revista „Echo der Vortragsreihe" din Reşiţa / Reschitza, catalogul Bücher der Rumäniendeutschen - Rumäniendeutsche Bücher 1990-1999 (Cărţi despre germanii din România - Cărţile germanilor din România 1990-1999), cuprinde 240 de titluri. Sunt cuprinse aici scrierile literare, dar şi cărţile de specialitate, cele pentru copiii, apărute în limba germană.