Minoritatea germană 1990
03.01. 1990, Timişoara / Temeswar. Emisiunile postului de radio Timişoara / Temeswar în limba germană
Postul de radio „Timişoara liberă" emite 12 ore pe zi. Emisiunea în limba germană este zilnic de la orele 12:00 la 12:30. Emisiunile în limba maghiară şi sârbă au, de asemenea, alocate câte 30 de minute.
03.01.1990, Sibiu / Hermannstadt. Definitivarea memoriului Forumului Democrat al Germanilor din Sibiu / Hermannstadt
La Institutul Teologic a fost discutată platforma-program numită acum memoriu. S-a adoptat forma definitivă care a fost trimisă organizaţiilor similare din Bucureşti / Bukarest, Mediaş / Mediasch, Braşov / Kronstadt, Sighişoara / Schäßburg, Timişoara / Temeswar. Juristul Florin Albulescu a redactat o expunere de motive despre situaţia de drept a minorităţii germane din România, care însoţeşte memoriul. A fost alcătuit şi un program în 7 puncte, pe baza căruia germanii din România urmează să recapete statutul unei minorităţi naţionale, să-şi poată continua existenţa ca o comunitate etnică, într-o societate pluralistă, să contribuie la integrarea României într-o casă comună europeană. Programul cerea autonomie culturală şi pentru a asigura continuarea existenţei minorităţilor germane. Se solicită învăţământ în limba maternă de la grădiniţă la liceu, în aşezările cu populaţie germană, existenţa unei şcoli pentru pregătirea învăţătorilor. În vederea asigurării intereselor culturale specifice se cerea crearea unor institute de cultură la Sibiu / Hermannstadt şi Timişoara / Temeswar.
Un alt deziderat era prezentarea corectă a trecutului saşilor şi şvabilor în manualele şcolare, lucrări ştiinţifice, muzee. O altă solicitare viza acceptarea faptului că în comunitatea germană o parte dintre membri trăiau în străinătate. O adunare largă urma să dezbată şi să aprobe acest document.
04.01.1990, Bucureşti / Bukarest. Preşedintele Partidului Liberal Democrat German regretă emigrarea germanilor din România
Aflat într-o vizită de 24 de ore la Bucureşti / Bukarest, Otto Graf Lambsdorff, preşedintele Partidului Liberal Democrat din Germania declară ziariştilor de la „Neuer Weg" (Bucureşti / Bukarest): „Am urmărit totdeauna cu mare îndoială şi o regret, pentru că mi-e clar că aici va fi distrusă o insulă de cultură germană. Ştiu, fireşte, că populaţia germană n-a emigrat de bună voie, ci împrejurările au silit-o. De aceea, sper că noua conducere a României va găsi o soluţie cu care să fie de acord toate părţile".
05.01.1990, Bucureşti / Bukarest. Întâlnirea preotului Günter Ambrosi cu Otto Graf Lambsdorff, preşedintele P.D.L. din Germania
Preşedintele Partidului Liberal Democrat din Germania, Otto Graf Lambsdorff, în vizită la Bucureşti / Bukarest se întâlneşte cu preotul Günter Ambrosi, parohul evanghelic al Capitalei, pentru a discuta problema germanilor din România.
05.01.1990, Mediaş / Mediasch. Adunarea de alegere a unui comitet de conducere provizoriu al Forumului Democrat German
Reprezentaţi ai germanilor din oraş au discutat memoriul adoptat în ziua anterioară la Sibiu / Hermannstadt şi s-au făcut propuneri pentru completarea lui. Astfel, s-a cerut asigurarea învăţământului în limba germană, înfiinţarea de internate pentru copiii de la sate, luarea în consideraţie a etniei absolvenţilor la repartizarea lor în muncă, construirea de cămine de bătrâni.
A fost ales un comitet provizoriu de conducere: prof. Ingmar Brantsch, prof. Inge Jekeli, prof. Hans Botsch, curatorul bisericii Karl Römer, economul Hugo Schneider. Comitetul va fi completat cu un reprezentant al tineretului.
05.01.1990, Braşov / Kronstadt. Primele discuţii la Casa parohială a Bisericii Evanghelice C.A. privind înfiinţarea Forumului German. Vezi plic 2, Foto ziarul „Karpatenrundschau".
05.01.1990, Timişoara / Temeswar. Înfiinţarea Forumului Democrat al Germanilor din Banat.
Adunarea de constituire a avut loc la Liceul „Lenau". Au participat reprezentanţi ai germanilor din Timişoara / Temeswar, judeţele Arad, Caraş-Severin şi Timiş. Au fost peste 100 de persoane. S-a decis ca în Timişoara / Temeswar şi în judeţe să se organizeze adunări pentru alegerea unor delegaţi. Majoritatea celor prezenţi s-au declarat pentru rămânerea în Banat, pentru apărarea identităţii şi continuarea activităţii începute în sec. XVIII. Mesajul anunţa crearea F.D.G.R. la Sighişoara / Schäßburg, faptul că F.D.G.R. susţine programul F.S.N., saluta noul început din România şi exprima satisfacţia de a se asigura drepturile şi libertăţile minorităţilor naţionale într-o societate pluralistă.
06.01.1990, Sighişoara / Schäßburg. Adunarea de alegere a unui comitet provizoriu al Forumului Democrat German
Adunarea era formată din saşi aparţinând diferitelor categorii sociale. A fost dezbătut proiectul de memoriu de la Sibiu / Hermannstadt (4 ianuarie) şi s-au propus noi solicitări. S-a constatat că noul regim din România venea prea târziu pentru populaţia germană. Încrederea sa în noile instituţii democratice se va trezi cu greu. Propunerile făcute privesc învăţământul, cultura în general, grija pentru populaţia săsească îmbătrânită prin plecarea tinerilor. Au fost aleşi în comitetul provizoriu: preotul Thomas Grau, electricianul Walter Lutsch, prof. Hermann Baier, prof. Peter Theil, redactorul la „Neuer Weg" Hannelore Baier. Comitetul va fi completat cu un reprezentant al tineretului.
07.01. 1990, Bucureşti / Bukarest. Cotidianul „Neuer Weg", Bucureşti / Bukarest, publică Declaraţia Fronului Salvării Naţionale
Redacţia constata că Declaraţia promitea asigurarea drepturilor individuale şi colective pentru naţionalităţi, garanţii constituţionale şi o lege pentru minorităţile naţionale, chiar şi un minister al minorităţilor. Declaraţia arată: „Dorim să asigurăm minorităţilor naţionale dreptul de a-şi rezolva problemele lor politice, sociale şi culturale prin prin corporaţiile lor democratice, prin reprezentanţii lor delegaţi sau aleşi în organele puterii, administraţie ca şi în celelalte corporaţii ale societăţi civile".
08.01.1990, Sibiu / Hermannstadt. Adunarea de constituire a Forumului Democrat al Germanilor din Sibiu / Hermannstadt (F.D.G.S.)
În sala de conferinţe de la Casa Albastră a avut loc prima adunare a Forumului Democrat al Germanilor din Sibiu / Hermannstadt (F.D.G.S.) / Demokratisches Forum der Deutschen Hermannstadt. Au fost 150 de participanţi din Sibiu / Hermannstadt şi oaspeţi din Alba Iulia, Cisnădie / Heltau, Mediaş / Mediasch şi din comune. Grupul de iniţiativă alcătuise un memoriu în 23 decembrie 1989. Acum propune statutul organizaţiei. S-a relatat ca dr. Thomas Nägler era în Bucureşti / Bukarest ca reprezentant al F.D.G.S. şi discută cu Consiliul pentru Minorităţi şi cu Comisia de redactare a Constituţiei. După discuţii a fost aleasă conducerea: arh. dr. Hermann Fabini, Killian Dörr jun., student, dr. Thomas Nägler, cercetător istoric, prof. univ. dr. Hans Klein, prof. Friedrich Philippi, profesor. S-a decis primirea ca membri a germanilor care acceptă statutul şi memoriul şi a unor noi propuneri pentru completarea acestor documente.
08.01.1990, Braşov / Kronstadt. Constituirea consiliului judeţean Braşov al F.D.G.R.
În aula Liceului „Honterus" a avut loc o adunare la care au participat reprezentaţi ai tuturor categoriilor sociale din judeţul Braşov. A fost ales un comitet de conducere provizoriu din 15 membri şi un birou executiv cu 15 membri. Adunarea a aprobat proiectul de platformă, devenit memoriu, adoptat la Sibiu / Hermannstadt, la 4 ianuarie 1990. Pe baza numeroaselor propuneri s-a elaborat o anexă la memoriu, socotindu-se că adăugirile erau importante pentru toţi germanii din România, nu doar pentru cei din Braşov / Kronstadt. De exemplu, se propune ca studenţii germani din România să poată studia câteva semestre în străinătate. Adunarea a cerut reînfiinţarea muzeului săsesc şi retrocedarea vechiului sediu al Liceului „Honterus". S-a decis înfiinţarea unui Birou de informaţii al forumului, la redacţia publicaţiei „Karpatenrundschau". Comitetul de conducere va fi lărgit, deoarece aşezări importante n-au fost reprezentate.
08.01.1990, Sibiu / Hermannstadt. Adunarea de constituire a Forumului Democrat al Germanilor din Sibiu / Hermannstadt
La Casa Albastră din Piaţa Mare a Sibiului / Hermannstadt a avut loc adunarea de constituire a Forumului Democrat al Germanilor din Sibiu / Hermannstadt. A fost ales un comitet de conducere format din 6 persoane: Hermann Fabini, Kilian Dörr, Horst Weber, Michael Gross, Thomas Nägler, Hans Klein (aflat în convalescenţă, după ce a fost împuşcat în 25 decembrie 1989), Friedrich Philippi. Th. Nägler a fost ales preşedinte în prima şedinţă a comitetului de conducere.
08.01.1990, Bucureşti / Bukarest. Predarea textului memoriului Forumului Democrat al Germanilor din Sibiu / Hermannstadt (F.D.G.S.)
Dr. Thomas Nägler a predat Memoriul F.D.G. Consiliului Frontului Salvării Naţionale din Bucureşti / Bukarest. Memoriul cuprindea aşteptările şi cererile germanilor din România faţă de noul regim. Nu s-a primit însă niciun răspuns la acest document.
09.01.1990, Alba Iulia / Karlsburg. Constituirea unui grup de iniţiativă pentru înfiinţarea Forumului Democrat al Germanilor din judeţul Alba
Grupul anunţă pe toţi cei interesanţi că adunarea de constituire va avea loc la Casa de Cultură din Sebeş / Mühlbach, în 21 ianuarie 1990. Se cerea alegerea de reprezentanţi în localităţile cu germani. Pentru grupul cu iniţiativă semnau: Martin Bottesch, Michael Luister, Friedrich Mauksch, Gerhard Wagner.
09.01.1990, Bocşa / Bokschan. Constituirea organizaţiei locale a Forumului Democrat German
Adunarea de constituire a avut loc la primărie. Din prima conducere: preşedinte - Herbert Bakk, locţiitor - Otto Hengstenberger, secretar - Peter Kneipp. Numărul de membri: 121 în februarie şi 488 la sfârşitul anului 1990. Din iunie 1990 până în decembrie 1998 preşedinte Josef Harttmann, din februarie 1999 Helene Rieser. Numărul maxim de membri (1.012) în 1993, în 2004, 186. În 1994 a fost creată o grupă de dansuri a copiilor, iar în 1994 a fost înfiinţată organizaţia de tineret. În 1994 s-au înfiinţat o grupă culturală şi Forumul de Tineret.
09.01.1990, Reşiţa / Reschitza. Constituirea organizaţiei din Banatul Montan a Forumului Democrat al Germanilor (F.D.G.B.M.)
După o întâlnire pregătitoare (Hans Bettisch, Werner Kremm şi Erwin Josef Ţigla) a fost convocată adunarea de constituire. Adunarea (50-60 de persoane) a avut loc la Casa de Cultură a Sindicatelor. Erau prezenţi reprezentanţi ai germanilor din Reşiţa / Reschitza, Caransebeş / Karansebesch, Dognecea / Dognatschka, Bocşa / Bokschan, Caraş-Severin. Grupul de iniţiativă a propus o declaraţie de principii şi un set de deziderate, care, în parte, se regăsesc şi la celelalte forumuri din ţară, dar sunt şi cereri specifice zonei Banatului Montan. Forumul îşi propune să reprezinte pe toţi germanii de aici, inclusiv pe cei din Orşova / Orschowa. F.D.G.B.M. şi se consideră o parte din Forumul Democrat al Germanilor din Banat (F.D.G.B.). Se propun: libera folosire a limbii germane în întregul învăţământ, reînvierea şi păstrarea obiceiurilor, un sediu pentru F.D.G.B.M., o casă şi un muzeu al germanilor din zonă. F.D.G.B.M. caută parteneriat cu organizaţiile similare din ţară şi din spaţiul germanofon, cu cele ale maghiarilor din România. F.D.G.B.M. cere dreptul de a avea reprezentanţi în consilii judeţene şi locale ale F.S.N. Primul comitet de conducere ales: preşedinte - ing. Karl Ludwig Lupşiasca, vicepreşedinte - Erwin Josef Ţigla, secretar - jurnalistul Werner Kremm, membri: Herbert Bakk, Bocşa / Bokschan, Hans Klein, Caransebeş / Karansebesch, Walter Vogel, reprezentant în Consiliul judeţean al Frontului Salvării Naţionale, Elisabeth Bell, responsabilă pentru grupa de dansuri şi Erhard Berwanger. În 1990 erau 1.500 de membri şi 120 simpatizanţi. Numărul maxim: 4.618 membri şi 1.772 simpatizanţi în 1993, pentru ca în 2004, să se ajungă la 769 membri.
Statutele organizaţiei au fost adoptate la 23.01.1990. În 1991-1992 preşedinte a fost Anton Schutz, iar în 1993, din nou, K.L. Lupşiasca, până în 2004, când a fost ales Erwin Josef Ţigla. Din organizaţie face parte şi Asociaţia Germană de Cultură şi Educaţie a Adulţilor Reşiţa / Reschitza (înfiinţată în 1987 de E. J. Ţigla), 3 grupe de dansuri pentru tineret, o organizaţie de tineret din 1990 ş.a.
10.01.1990, Timişoara / Temeswar. Adunarea pregătitoare pentru constituirea Forumului Democrat al Germanilor din România
În sala festivă a Liceului „Lenau" s-au reunit reprezentanţi ai germanilor din România pentru a adopta o declaraţie de principii şi a discuta programul Forumului Democrat al Germanilor din România (F.D.G.R.)/ Demokratisches Forum der Deutschen in Rumänien. Adunarea a fost prezidată de prof. Erich Pfaff, preşedinte provizoriu al Forumului Democrat al Germanilor din Banat. Au fost prezenţi şi oaspeţi din Germania, sosiţi cu ajutoare şi dorind să se informeze asupra stării conaţionalilor din România. Din cauza absenţelor reprezentanţilor din multe centre adunarea şi-a propus doar o pregătire pentru paşii următori în organizare. Noile reglementări şi structuri în România (Constituţia, legea electorală, legea învăţământului) erau în pregătire şi era necesară o reprezentanţă a germanilor care să expună punctul propriu de vedere. Adunarea s-a constituit într-o continuare a celei de la Sighişoara / Schäßburg, din decembrie. F.D.G.R. se consideră o organizaţie politică, dar nu un partid. Adunarea a aprobat memoriul F.D.G.S., l-a completat şi l-a adoptat ca declaraţie de principii, la fel statutul F.D.G.S., care putea fi folosit şi de celelalte forumuri judeţene. Michael Markel, universitar din Cluj / Klausenburg, a făcut un set de propuneri pentru învăţământul în limbă maternă. Cele 3 documente vor fi publicate în presă şi transmise Consiliului F.S.N., Comisiei pentru Minorităţi şi Ministerului Învăţământului. S-au făcut numeroase propuneri concrete pentru garantarea posibilităţilor de păstrare şi întărire a identităţii etnice. Günter Ambrosi, preşedinte provizoriu al Forumului din Bucureşti / Bukarest, care luase contact cu Comisia pentru Minorităţi, a fost împuternicit ca, în caz de urgenţă, să reprezinte F.D.G.R. în faţa autorităţilor. S-a decis o nouă adunare, după 3-4 săptămâni, la Sighişoara / Schäßburg, pentru alegerea conducerii.
10.01. 1990, Bucureşti / Bukarest. Preşedintele F.S.N., Ion Iliescu, cere saşilor şi şvabilor plecaţi să se întoarcă în ţară
Preşedintele F.S.N. a dat un interviu ziarului „Die Welt" din Germania, în care cerea saşilor şi şvabilor plecaţi să revină în ţară. El afirmă că se vor crea condiţii bune pentru toate naţionalităţile.
12.01.1990, Bucureşti / Bukarest. Reînfiinţarea emisiunii TVR în limba germană
Emisiunea a fost înfiinţată în noiembrie 1969, dar a fost desfiinţată în ianuarie 1985. În ianuarie 1990, Ildikó Schaffhauser şi Renate Storch, care lucraseră în redacţia emisiunii, au acţionat pentru reintroducerea emisiunii în limba germană în grila de programe a TVR. În fiecare vineri existau două ore de emisiune, de la 17ºº la 19ºº, cu reluări sâmbăta între orele 12ºº şi 1245. Emisiunile sunt subtitrate în limba română. Cu sprijin financiar din Germania, s-a procurat aparatură. Echipa emisiunii avea 20 de angajaţi. Durata emisiunii s-a redus însă. Din 1992 s-a introdus o emisiune în limba germană şi pe TVR2, marţi între orele 15ºº şi 16ºº. Mai apoi şi pe canalul România 1 s-a introdus emisiunea Akzente, joia între 15ºº şi 17ºº. Pe canalul România Internaţional, luni, din două în două săptămâni, este o emisiune în limba germană, între orele 15ºº şi 16ºº.
13.01.1990, Sibiu / Hermannstadt. Încheierea redactării proiectului programului Forumului Democrat al Germanilor din România
Proiectul a fost redactat de un comitet desemnat de F.D.G.R. şi avea la bază memoriul făcut la Sibiu / Hermannstadt, la 3.01.1990. Proiectul a fost publicat în ziarul „Neuer Weg" din 18.01.1990.
Programul avea un preambul în care se preciza că „F.D.G.R. este o uniune a cetăţenilor români care se considerau în minoritatea germană". Scopul său este activitatea politică, socială, economică şi culturală, pe baza Constituţiei, a dreptului internaţional al minorităţilor şi a statutului său. F.D.G.R. reprezintă interesele populaţiei germane în faţa autorităţilor statului, a altor organizaţii. Se preciza că „F.D.G.R. nu este partid politic, deci membrii săi sunt liberi să activeze în politica de partid".
În capitolul I se schiţa istoricul drepturilor germanilor din România şi deposedarea lor de aceste drepturi, îndeosebi după 1944, în anii regimului comunist. Aşa s-a ajuns la emigrare, care periclitează grav existenţa comunităţii. În acest context, F.D.G.R. îşi propune: - garantarea statutului minorităţii germane,
- libertatea de călătorie şi posibilităţi de contact ale membrilor cu străinătatea în ambele direcţii.
În al II-lea capitol se fixau direcţiile de acţiune ale F.D.G.R. în domeniile politico-administrativ, economic, şcolar, cultural şi social.
Capitolul III preciza structura organizatorică: pe criteriul teritorial (Banat, Transilvania), cu structuri subordonate (judeţe, localităţi). Fiecare forum local are în raza sa dreptul la iniţiative, în cadrul programului comun.
F.D.G.R. îşi propune să contribuie alături de toţi ceilalţi cetăţeni ai ţării, la construirea unei Românii libere, democrate.
15.01.1990, Bucureşti / Bukarest. Vizita ministrului de externe al Germaniei, Hans-Dietrich Genscher
În timpul discuţiei cu conducerea Frontului Salvării Naţionale şi a guvernului, preşedintele F.S.N, Ion Iliescu, a precizat că în această organizaţie sunt cuprinse toate forţele democratice din ţară, că programul Frontului prevedea expres drepturi şi libertăţi pentru minorităţile naţionale, egalitatea lor deplină cu românii. H.-D. Genscher a declarat că poporul şi conducerea R.F.G. sunt solidari cu eforturile depuse de România pentru un regim democratic. Ambele părţi sunt de acord că relaţiile dintre R.F.G. şi România se vor întări. A urmat apoi o discuţie cu Sergiu Celac, ministrul de externe român, asupra unor aspecte concrete ale relaţiilor bilaterale. O nouă întâlnire a lui H.-D. Genscher a avut loc la Hotel „Intercontinental" cu reprezentanţii unor partide politice şi ai germanilor din România. În final, a avut loc o întâlnire cu presa. H.-D. Genscher a afirmat interesul R.F.G. ca transformările din România spre democraţie să respecte drepturile omului, pluralitatea, drepturile minorităţilor, libertatea alegerilor. El a subliniat interesul R.F.G., al Comunităţii Economice Europene pentru păstrarea stabilităţii în procesul democratizării şi pentru succesul acestui proces.
15.01.1990, Bucureşti / Bukarest. Ministrul de externe al R.F.G., în vizită la Bucureşti / Bukarest, despre problema emigrării germanilor din România
În cadrul unei conferinţe de presă, la o întrebare a jurnalistului Hugo Hausl, de la ziarul „Neuer Weg", referitoare la posibilitatea legăturilor nestânjenite ale germanilor din România cu R.F.G., Hans-Dietrich Genscher a declarat interesul ţării sale pentru dezvoltarea regiunilor din România în care trăiesc germanii. El consideră că noua conducere a ţării avea interes ca germanii să rămână pe loc, de aceea va respecta şi garanta drepturile minorităţilor. Genscher afirma că la relaţiile dintre România şi R.F.G. a contribuit şi minoritatea germană. Era la alegerea acesteia însă, dacă voia să plece sau nu. Jurnalistul a cerut precizări, dacă, şi cum putea fi întărită opţiunea acelor membri ai minorităţii germane, hotărâţi să rămână în România. Ministrul a răspuns că a doua zi va discuta la Sibiu / Hermannstadt şi Timişoara / Temeswar, cu reprezentanţii minorităţii germane şi cu preşedinţii asociaţiilor saşilor, şvabilor şi şvabilor sătmăreni care trăiau deja în Germania, cu reprezentanţii Bisericii Catolice şi ai celei Evanghelice. Nu era vorba doar de condiţii materiale, de viaţă, ci şi de recunoaşterea şi apărarea identităţii, a propriei culturi, de şcoli şi îngrijirea bătrânilor. R.F.G. vroia să sprijine rezolvarea acestor probleme. Esenţială rămâne însă libertatea de circulaţie. În privinţa dorinţei de emigrare în Germania, hotărâtor va fi succesul pe calea democratizării. R.F.G. sprijină acest proces în România, dar lasă deschise porţile pentru cei care vor să emigreze.
16.01.1990, Sibiu / Hermannstadt. Vizita ministrului de externe al R.F. Germania, Hans-Dietrich Genscher şi întâlnirea sa cu reprezentanţii saşilor
Din cauza ceţii care a compromis aterizarea avionului, vizita prevăzută de 5 ore s-a comprimat la două ore şi 3 manifestări: depunere de coroane la monumentul lui Gh. Lazăr din Piaţa Mare, unde, la 22.12.1989, au căzut primele victime, întâlnire cu reprezentanţii saşilor şi o vizită la biserica evanghelică.
La întâlnirea cu reprezentanţii saşilor, în palatul episcopal, episcopul Albert Klein a mulţumit pentru ajutoarele primite, a amintit că din 1978 au emigrat, ca rezultat al contingentărilor, 150.000 de germani în R.F.G. El a declarat ferm: „Biserica nu emigrează". H.-D. Genscher a arătat că în condiţiile în care noua conducere a ţării se angajează să realizeze o societate democratică, condiţiile de viaţă ale minorităţii germane se pot îmbunătăţi şi R.F.G. va sprijini acest proces, ca şi învăţământul, construirea unor cămine de bătrâni. Aceasta pe termen scurt, dar şi în perspectivă. Dar hotărârea de a emigra sau nu, rămâne la libera alegere a fiecăruia, a afirmat Genscher. El a mai spus că nu se va închide poarta pentru nimeni în Germania, că autorităţile române vor asigura libertatea de mişcare.
Au urmat apoi discuţii, la care au participat: prof. Hermann Pitters, decanul Institutului Teologic Evanghelic, preotul Wolfgang Rehner, medicul Horst Haldenwang, ziarista Annemarie Weber, preotul Günter Auner, ca reprezentant al unui grup de iniţiativă pentru emigrare, format în ziua anterioară, cu 572 membri din comunele Cristian / Großau, Şura Mare / Großscheuern şi Haşag / Haschagen (judeţul Sibiu).
Preşedintele Asociaţiei saşilor din R.F.G., Dankwart Reissenberger a declarat că organizaţia sa îi va ajuta pe cei care vor veni în R.F.G., dar şi pe cei care vor să rămână. El aprecia că această a doua misiune era cea mai importantă.
H.-D. Genscher a mulţumit pentru discuţia deschisă. Dimineaţa, când nu se ştia dacă vizita va mai avea loc, s-a organizat o întâlnire a lui Jürgen Mertens, primul secretar al Ambasadei Germane, cu reprezentanţii saşilor: Hermann Fabini, Thomas Nägler, Paul Philippi, Hans Klein, Ingmar Brandsch, Hugo Schneider, Annemarie Weber, Horst Schuller, Berthold Köber. La amiază, J. Mertens, în numele ministrului de externe H.-D. Genscher, împreună cu Consiliul judeţean Sibiu / Hermannstadt al F.S.N. au dat o recepţie.
16.01.1990, Timişoara / Temeswar.Vizita ministrului de externe al R.F. Germania, Hans-Dietrich Genscher, şi întâlnirea sa cu reprezentanţii şvabilor bănăţeni
Vizita a început la ora 18:00, la monumentul provizoriu pentru victimele revoluţiei, cu depunerea unei coroane. A urmat o vizită la pastorul László Tőkés, la biserica reformată.
Pastorul a afirmat că în procesul construcţiei democratice din România, atitudinea faţă de minorităţi va fi o problemă centrală. La Liceul „Lenau" a avut loc întâlnirea cu membri ai Forumului Democrat German din Banat (F.D.G.B.). Directorul liceului şi preşedintele F.D.G.B., Erich Pfaff, l-a salutat pe oaspete şi a afirmat că atitudinea ministrului, de solidaritate şi sprijin pentru toţi germanii din România, indiferent dacă voiau să plece sau să rămână este cunoscută. Minoritatea germană a avut şi are rolul de punte de legătură între Germania şi România. H.-D. Genscher a precizat scopul vizitei sale în România: să îndemne noua conducere să păşească hotărât spre democraţie şi s-o asigure de ajutorul R.F.G., al Comunităţii Economice Europene. El afirmă că în R.F.G., soarta germanilor din România a fost urmărită cu atenţie în ultimele săptămâni. Acum, R.F.G. era decisă să ajute întreaga ţară, dar şi regiunile în care locuiesc germanii. Declară că R.F.G. a ajutat şi va ajuta pe cei care vor să plece. E greu să faci alegerea. El însuşi, în 1953, a plecat din R.D.G. în R.F.G. Nu vor fi uitaţi nici cei care vor să rămână. Guvernul german va sprijini România să-şi îmbunătăţească situaţia, dar nu va închide uşa celor care vor să vină în R.F.G. Hotărârea tuturor va fi respectată.
Preşedintele Asociaţiei şvabilor bănăţeni din R.F.G., Jakob Lamb, a afirmat că el speră în stabilirea unei democraţii durabile în România şi subliniază că hotărârea fiecăruia, fie că pleacă, fie că rămâne, va fi respectată. Cei care rămân vor fi ajutaţi să trăiască aici cât mai bine de Guvernul german. Au urmat discuţii la care au participat: Karl Singer, Walter Schmidt, Gerhard Puri, Ildikó Jarcsek-Zamfirescu, Otto Aczél. Vizita s-a încheiat la catedrala catolică, unde H.-D. Genscher a fost primit de episcopul diocezei Timişoara / Temeswar, Sebastian Kräuter.
16.01.1990, Bucureşti / Bukarest. Cotidianul „Neuer Weg" publică proiectul statutului Forumului Democrat al Germanilor din Sibiu / Hermannstadt (F.D.G.S.)
Statutul F.D.G.S. a fost aprobat de adunarea F.D.G.R. de la Timişoara / Temeswar, din 10.01.1989. Se considera necesar ca proiectul să fie publicat în presă, pentru a fi cunoscut de germanii din celelalte regiuni ale ţării, pentru a se inspira din el la alcătuirea propriului statut de organizare. Ziarul „Neuer Weg" publică un fragment din scrisoare lui Johann Nilgesz, care îi cerea ajutorul pentru organizarea germanilor din Bihor.
Statutul F.D.G.S. avea un preambul şi XII puncte. În preambul se preciza că „F.D.G.S. este o asociaţie etnică, care depune activitate politică, socială şi culturală, pe baza Constituţiei României, a dreptului internaţional al minorităţilor şi a propriului statut, în scopul păstrării şi dezvoltării identităţii etnoculturale a minorităţii germane din ţară. Prin aceasta, F.D.G.S. vrea să contribuie în mod constructiv la construirea unei societăţi pluraliste în România democratică.
Misiunea Forumului este de a apăra interesele specifice populaţiei germane din Sibiu / Hermannstadt, de a le promova şi de a le reprezenta în faţa autorităţilor statale ca şi a organizaţiilor (asociaţii, partide, societăţi de caritate etc.) din ţară şi din afară.
Articolele statutului reglementează structura, calitatea de membru cu drepturile şi obligaţiile sale, organizarea şi conducerea Forumului, finanţarea activităţii sale.
16.01.1990, Vişeu de Sus / Oberwischau. Constituirea Forumului Democrat al Germanilor
Înfiinţarea Forumului Democrat al Germanilor Vişeu de Sus / Oberwischau a avut loc în cadrul unei adunări cu 500 participanţi de naţionalitate germană (în Vişeu trăiau atunci 3.000 de germani). A fost aleasă o conducere constând din: Desideriu Szedlak, Georg I. Zavazcki, Iosif Falticika, Gabriel Brendea, Rudolf Babuzki, Augustin Olear, ing. Rudolf Nagy, leopold Olear şi Georg Zavazcki II. Preşedinte a fost ales Augustin Olear. Printre obligaţiile asumate de conducere: elaborarea statutului, solicitarea de la Ambasada Germană din Bucureşti / Bukarest a unei învăţătoare pentru şcoala primară, tipărirea legitimaţiilor de membru.
17.01.1990, Bucureşti / Bukarest. Chemarea reprezentanţilor germanilor din România în Consiliul Frontului Salvării Naţionale
Prof. Erich Pfaff (Timişoara / Temeswar), dr. Thomas Nägler (Sibiu / Hermannstadt) şi dr. Hermann Fabini (Sibiu / Hermannstadt) au fost chemaţi în Consiliul Salvării Naţionale.
21.01.1990, Timişoara / Temeswar. Teatrul German de Stat - premiera piesei „Flüsterparty", de Matei Vişniec
Teatrul German de Stat Timişoara / Temeswar există din 1953 şi a continuat activitatea cu acest spectacol pregătit încă înainte de răsturnarea regimului comunist. Din cauza cenzurii, în spectacol erau gesturi şi accente pe care spectatorii trebuiau să le descifreze, deşi cenzura dispăruse odată cu regimul comunist. Teatrul a trebuit să caute noi texte dramatice pentru a le prezenta în noul context. Deşi numărul actorilor a scăzut în urma emigrării, teatrul şi-a continuat activitatea (cu 5-6 premiere pe an), cu un public fidel.
23.01.1990, Reşiţa / Reschitza. Adoptarea statutului şi programului Forumului Democrat al Germanilor din Banatul Montan (F.D.G.B.M.)
În a doua adunare a F.D.G.B.M. s-au adoptat statutul şi programul organizaţiei, care au fost trimise spre aprobare Tribunalului Reşiţa / Reschitza. Acesta le-a aprobat la începutul lunii martie.
În cadrul discuţiilor au fost abordate probleme ca: şcolile, sprijinirea turneelor Teatrului German de Stat Timişoara / Temeswar în judeţul Caraş-Severin, a seriei de conferinţe germane de la Universitatea populară, ajutor pentru germanii care vor să plece, ca şi pentru cei care vor să rămână. S-au propus căi pentru facilitarea circulaţiei cărţilor în limba germană. În consiliul judeţean Caraş-Severin al F.S.N. a fost desemnat matematicianul Walter Vogel.
23.01.1990, Sibiu / Hermannstadt. Constituirea Forumului Democrat al Saşilor
Cu ocazia prezenţei unor reprezentanţi saşi la Sibiu / Hermannstadt pentru a discuta problema ajutoarelor cu delegaţia guvernului german, s-a constituit şi Forumul Democrat al Saşilor. S-a ales un comitet de conducere provizoriu, din 23 de reprezentanţi: 7 din Sibiu / Hermannstadt, 4 din Braşov / Kronstadt, 4 din Mediaş / Mediasch, 2 din Sighişoara / Schäßburg, câte unul din Cluj / Klausenburg, Cisnădie / Heltau, Codlea / Zeiden, Agnita / Agnetheln, Sebeş / Mühlbach şi Alţâna / Alzen. Prezidiul (Vorstand) este format din 7 membri, care sunt şi reprezentanţii în conducerea F.D.G.R.: Thomas Nägler şi Annemarie Weber (Sibiu / Hermannstadt), Dieter Drotleff (Braşov / Kronstadt), Hannelore Baier (Sighişoara / Schäßburg), Ingmar Brandsch (Mediaş / Mediasch), Paul Jürgen Porr (Cluj / Klausenburg), Gerhard Wagner (Alba Iulia).
23.01.1990, Bucureşti / Bukarest. Reprezentantul F.D.G.R. în Consiliul F.S.N., Hermann Fabini, participă la dezbateri
Consiliul F.S.N. a discutat şi a aprobat participarea Frontului Salvării Naţionale la alegerile legislative care au fost fixate pentru ziua de 20.05.1990. Între cei care au luat cuvântul s-a aflat şi arhitectul Hermann Fabini (Sibiu / Hermannstadt), reprezentant al F.D.G.R. în Consiliu.
23.01.1990, Braşov / Kronstadt. Reprezentant al saşilor în Consiliul judeţean Braşov / Kronstadt al F.S.N.
În sala Teatrului Dramatic a fost constituit un nou Consiliu judeţean al Frontului Salvării Naţionale. Noul consiliu are 53 de membri. Preşedinte a fost ales dr. Emil Stoica, asistent universitar. Locţiitorii săi sunt inginerii Paul Habat şi Florin Crizbăşan. În consiliu a fost ales şi parohul evanghelic din Braşov / Kronstadt, Matthias Pelger. Consiliul va trebui completat cu reprezentanţi ai unor organizaţii şi comune din judeţ.
24.01.1990, Sibiu / Hermannstadt. Delegaţie a guvernului german la Forumul din Sibiu / Hermannstadt
O delegaţie a guvernului german condusă de Karl Heinz Neukirchen, director în Ministerul de Externe a sosit la Sibiu / Hermannstadt, la Forumul Democrat al Saşilor pentru a afla necesarul de ajutoare imediate. Delegaţia a discutat la Bucureşti / Bukarest în 23 ianuarie şi de asemenea a discutat aceeaşi problemă cu reprezentanţii şvabilor. Cca. 40 de reprezentanţi ai saşilor din Braşov / Kronstadt, Cluj / Klausenburg, Mediaş / Mediasch, Sibiu / Hermannstadt, Sighişoara / Schäßburg au pus pe hârtie dezideratele lor. Din prima urgenţă fac parte manualele şcolare şi mijloacele de învăţământ, aparatele de multiplicat, renovarea sediului Forumului din Sibiu / Hermannstadt, fonduri pentru Muzeul Brukenthal în vederea achiziţionării unor bunuri de patrimoniu săsesc, un microbuz pentru Teatrul de Stat din Sibiu / Hermannstadt etc.
25.01.1990, Sibiu / Hermannstadt. Centrul de Ştiinţe Sociale cere să revină la Academia Română
Între măsurile reparatorii faţă de germanii din România, în 1956 a fost înfiinţată la Sibiu / Hermannstadt o „bază de cercetări", care avea în vedere trecutul, etnografia, limba germanilor şi a românilor din sudul Transilvaniei. În 1959 a apărut şi publicaţia ştiinţifică a acestui centru, revista „Forschungen zur Volks-und Landeskunde". Centrul şi revista erau ale Academiei R.P.R. În 1970 însă, au fost trecute în subordinea Academiei de Ştiinţe Sociale şi Politice, prin care Partidul Comunist urmărea ideologizarea totală a cercetării umaniste. În ianuarie 1990, dr. Thomas Nägler, în numele celor 18 cercetători germani şi români, s-a adresat Prezidiului Academiei, solicitând revenirea institutului la Academie.
26.01.1990, Sighişoara / Schäßburg. Alegerea conducerii Forumului Sighişoara / Schäßburg
Adunarea a fost convocată prin vecinătate. La Casa de Cultură s-au adunat cca. o sută de persoane. S-au discutat probleme de învăţământ, denumirile străzilor. S-a cerut ca Şcoala din Deal să redevină germană. Aici fusese deja ales director profesorul Peter Theil.
Prin vot secret a fost aleasă conducerea Forumului formată din 7 persoane: Peter Theil, Thomas Grau, Hannelore Baier, Walter Lutsch, Helmut Fabini, Uwe Lahni şi Richard Aescht. Preşedinte a fost ales Walter Lutsch; Thomas Grau şi Hannelore Baier au fost desemnaţi reprezentanţi în Comitetul de conducere al Forumului Democrat al Saşilor.
26.01.1990, Cluj / Klausenburg. Declaraţie a Forumului Democrat al Germanilor din Cluj / Klausenburg, publicată în ziarul „Neuer Weg"
Declaraţia subscrie la principiile din declaraţia Frontului Salvării Naţionale, pe care o consideră temelia unui nou început de viaţă şi pentru populaţia germană din România, exprimându-se speranţa că toate prevederile sale vor fi aplicate şi respectate. Populaţia germană, grav dăunată în condiţiile sale de existenţă în regimul comunist, are nevoie de temeiul sigur al autodeterminării şi drepturilor omului. Germanii sunt cetăţeni loiali şi doresc să contribuie prin munca lor la asigurarea libertăţii şi înnoirii democratice a României.
27.01.1990, Sibiu / Hermannstadt. Ajutoare din Austria pentru aşezările din zona Sebeşului / Mühlbach şi pentru comuna Tirol din Banatul Montan
Au sosit 15 camioane cu cca. 200 tone ajutoare trimise de Asociaţia „Austria pro România". Au fost trimise alimente şi îmbrăcăminte distribuite în 14 aşezări din sudul Transilvaniei în care locuiesc şi saşi (Câlnic / Kelling, Gârbova / Urwegen, Valea Lungă / Langenthal, Noul / Neudorf ş. a.). Un camion cu ajutoare a ajuns în comuna Tirol (judeţul Caraş-Severin), ai cărui locuitori sunt originari din provincia austriacă cu acelaşi nume.
28.01.1990, Timişoara / Temeswar. Reprezentanţi ai şvabilor numiţi în noul Consiliu Municipal al F.S.N.
În noul Consiliu Municipal al F.S.N. Timişoara / Temeswar au fost desemnaţi 27 membri, între care şi reprezentanţii şvabilor: Karl Singer, Ecaterina Katz, Radu Gabriel, dr. Josef Szucsik.
28.01.1990, Arad. Alegerea comitetului judeţean Arad al F.D.G.B.
Reprezentanţii germanilor din aşezările judeţului Arad au discutat probleme ale învăţământului, ale perpetuării obiceiurilor. A fost ales comitetul judeţean Arad: prof. Oskar Bleiziffer (preşedinte), ing. Michael Göckel (locţiitor), Walter Sinn (secretar), prof. Elisabeth Reibnagel, Franz Sauer (membri).
29.01.1990, Timişoara / Temeswar. Reprezentanţi ai şvabilor aleşi în Consiliul judeţean Timiş al F.S.N.
A fost ales un nou Consiliu judeţean, deoarece membrii primului Consiliu fuseseră numiţi. Între cei 51 de membri se aflau şi reprezentanţii F.D.G.B., Erich Pfaff, directorul Liceului „Lenau" şi preşedintele Forumului Germanilor din judeţul Timiş, ing. Gerhard Puri, ing. Siegfried Csáki.
29.01.1990, Cârţa / Kerz (judeţul Sibiu). Ţăranii saşi înfiinţează o Asociaţie Agricolă
Iniţiativa a aparţinut inginerului Martin Szegedi. La adunarea de constituire au luat parte 60 de persoane. Iniţiatorul a prezentat condiţiile înfiinţării Asociaţiei ţăranilor germani: fiecare vine cu pământul său, care va putea fi lucrat cu mijloace moderne. Preotul Wolfgang Rehner jun. a prezentat proiectul de statut. O problemă este pământul puţin pe care îl au saşii din Cârţa / Kerz, deoarece în 1945 a fost expropriat şi dat comunelor vecine. Acum cei prezenţi cer să fie retrocedat. A fost prezent la adunare Hermann Fabini, din partea Forumului de la Sibiu / Hermannstadt, care a promis că un camion venit cu ajutoare din Germania va rămâne aici şi va fi pus la dispoziţia Asociaţiei. Membrii fondatori au fost 30 de locuitori saşi.
29.01.1990, Sibiu / Hermannstadt. Inginer sas ales director la „Flaro", Sibiu / Hermannstadt
Întrucât majoritatea angajaţilor de la fabrica „Flaro" Sibiu / Hermannstadt cereau retragerea vechiului director, acesta a trebuit să accepte decizia. La alegerea noului director au participat 2711 angajaţi. 82,7% dintre ei l-au ales pe inginerul sas Hans-Wolfgang Auner.
31.01.1990, Deva / Diemrich. Constituirea Forumului Democrat al Germanilor din judeţul Hunedoara *
Participă reprezentanţi ai germanilor din Deva / Diemrich, Simeria / Piski, Hunedoara / Eisenmarkt. Germanii din Orăştie / Broos, Romos / Rumes şi Aurel Vlaicu / Benzenz au organizat deja într-un forum, condus de Werner Herold.
01.02.1990, Reşiţa / Reschitza. Apare primul număr al publicaţiei lunare „Echo der Vortragsreihe"
Primul număr a apărut ca o foaie informativă a Seriei de Conferinţe Germane Reşiţa / Reschitza,devenită apoi Asociaţia Germană de Cultură şi Educaţie a Adulţilor (Kultur-und Erwachsenenbildungsverein), redactat de preşedintele Asociaţiei, Erwin Josef Ţigla, pe o maşină de scris primită printre ajutoarele venite din Austria în ianuarie 1990. Titlul iniţial era „Informationsblatt der Deutschen Vortragsreihe Reschitza" şi periodicul avea doar două pagini, la primele 3 numere, dar mai târziu a ajuns şi la o sută de pagini, devenind o revistă cunoscută şi apreciată pentru informaţiile şi articolele despre Banatul Montan şi viaţa germanilor de aici. De la numărul 4 din mai 1990, revista poartă titlul „Echo de Vortragsreihe" (Ecoul Seriei de Conferinţe). Apariţia se datorează sprijinului financiar şi în materiale din Austria, Germania şi muncii voluntare a lui E. J. Ţigla, Werner Kremm şi a altor colaboratori. Revista s-a perfecţionat permanent grafic şi în ce priveşte conţinutul. Ca publicaţie a Asociaţiei Germane de Cultură reflectă fidel activităţile multiple ale Asociaţiei, dar promovează, în general, orice activitate a F.D.G.B.M. Revista promovează toate acţiunile vizând păstrarea identităţii germanilor din Banatul Montan şi constituie un unicat pentru germanii din România. Tiraj: 250 de exemplare. Aşa cum afirmă E. J. Ţigla, financiar nu este rentabilă, dar eficienţa sa spirituală, în păstrarea şi afirmarea culturii, a valorilor germanilor din Banat este deosebită.
01.02.1990, Sibiu / Hermannstadt. Prof. Hans Otto Stamp a fost numit adjunct al ministrului învăţământului
Hans Otto Stamp este primul membru al minorităţii germane numit într-o funcţie de stat atât de înaltă. El este de 10 ani profesor de matematică la secţia germană a Liceului pedagogic din Sibiu / Hermannstadt. El a avut şi preocupări metodice, publicând un prim manual în limba germană pentru învăţătorii şi elevii şcolilor pedagogice.
01.02.1990, Cluj-Napoca / Klausenburg. Concert dirijat de Erich Bergel.
Dirijorul orchestrei filarmonice, care a rămas în străinătate în 1971, unde a devenit renumit, a lipsit 18 ani din oraş. Acum a revenit şi a fost ales de orchestra simfonică din Cluj-Napoca / Klausenburg, director onorific. El dirijează un concert dedicat victimelor Revoluţiei din decembrie 1989, sărbătorindu-şi totodată cei 60 de ani pe care-i va împlini la 1.06. 1990.
E. Bergel fusese arestat în 1959 şi închis 3 ani, în cadrul măsurilor de reprimare după Revoluţia anticomunistă din Ungaria (1956). După eliberare a fost angajat în orchestră dar nu mai avea voie să dirijeze. În 1971 el a plecat în Germania şi a predat dirijatul la Berlin. A fost invitat de ministrul Culturii, Andrei Pleşu, să dirijeze din nou în România.
04.02.1990, Agnita / Agnetheln. Ziua lolelor, obicei străvechi, reluat în urmă cu 21 de ani
După reluarea acestui obicei vechi, în urmă cu 21 de ani, aceasta era a 22-a ediţie a manifestării. În acest an 298 de lole, îmbrăcate în costume special confecţionate şi mascate au defilat prin oraş, pocnind din bice, în sunetele fanfarei. Au fost câteva mii de spectatori din oraş şi din alte centre.
04.02.1990, Dealu Frumos / Schönberg (judeţul Sibiu). Obiceiul lolelor
Obiceiul lolelor, cu participanţi tineri şi adulţi, femei, copii mascaţi în lole au mărşăluit în cadrul paradei, după tradiţie, în sunetele fanfarei, pocnind din bice. Au fost reprezentate toate breslele, care au participat la manifestare, în frunte cu lada breslei. A urmat o petrecere generală. Au participat sute de oameni din comună şi reveniţi din Germania, oaspeţi din alte aşezări, care au asistat la un obicei străvechi.
04.02.1990, Timişoara / Temeswar. Adunarea pentru constituirea unei asociaţii a foştilor deportaţi în Bărăgan (1951)
Peste 2000 de oameni din Banat s-au reunit în aula Universităţii din Timişoara / Temeswar, la chemarea lui Adam Balmez, pentru constituirea „Asociaţiei foştilor deportaţi în Bărăgan, în anul 1951". Cca 200.000 de bănăţeni au fost deportaţi. Balmez cere recunoaşterea oficială a acestui abuz, realizarea şi despăgubirea celor dăunaţi. În asociaţie şi în conducerea ei îşi au locul şi şvabii, deoarece numărul deportaţilor din rândurile lor a fost mare.
05.02.1990, Oradea / Großwardein. Constituirea Forumului Democrat al Germanilor din Oradea / Großwardein şi din judeţul Bihor
Statutul celor două forumuri este comun şi a urmat statutul Forumului din Sibiu / Hermannstadt. A fost aleasă conducerea Forumului din Oradea / Großwardein: Wilhelm Jäger (preşedinte), Gerda Less (al II-lea preşedinte), Johann Nilgesz (secretar), Horst Kegel şi Anton Franz Boer (membri) şi ai Forumului Bihor: Wilhelm Jäger (preşedinte), Franz Oswald (al II-lea preşedinte) şi Johann Nilgesz (secretar). Sediul ambelor organizaţii: str. Leontin Sălăjan, 27.
07.02.1990, Bucureşti / Bukarest. Şedinţa de constituire a Consiliului Provizoriu al Unităţii Naţionale, din care fac parte şi 5 germani
Consiliul Provizoriu al Unităţii Naţionale este organul legislativ până la alegerile parlamentare din 20 mai 1990. Din această adunare fac parte şi 5 reprezentanţi ai germanilor din România: arh. Hermann fabini (Sibiu / Hermannstadt), prof. Robert Schwartz, directorul şcolii germane din Bucureşti / Bukarest, prof. Erich Pfaff, directorul Liceului „Lenau" Timişoara / Temeswar, toţi ca reprezentanţi ai F.D.G.R. şi Ernst-Otto Weber ca locţiitor al preşedintelui Partidului Ecologist Român şi Hugo Hausl, ziarist la „Neuer Weg", din partea Consiliului Frontului Salvării Naţionale.
07.02.1990, Reşiţa / Reschitza. Delegaţie din landul Stiria (Austria) cu ajutoare şi propuneri de cooperare şi parteneriat pentru Banat
Delegaţia formată din dr. Heinz Konrad, consilier al guvernului Stiriei, adjunctul său dr. Kurt Kalcher şi deputatul dr. Reinhold Lopaka a fost trimisă de primul ministru al landului, dr. Josef Krainer, şi a discutat cu prefectul judeţului Caraş-Severin, Edgar Otto Blasius şi conducătorii administraţiei judeţului. Oaspeţii au fost informaţi despre distribuirea celor 2.000 t de ajutoare pe care le-au trimis 50 de organizaţii din landul Stiria în cele două judeţe bănăţene. Ei au arătat că doresc un parteneriat pe durata scurtă şi medie, că oferă parteneriat cu cele 544 de aşezări ale landului cu localităţi din judeţele Timiş şi Caraş-Severin care au aceeaşi întindere cât Stiria, de unde au venit în sec. XVIII mulţi colonişti în Banat. Guvernul Stiriei gândeşte un concept de ajutorare şi parteneriat în toate domeniile: economic, cultural, social, sănătate. Detaliile vor fi stabilite prin vizitele reciproce ale unor delegaţii. S-a precizat că cele mai multe dintre programele de ajutorare privesc populaţia germană. Stiria a trimis primele ajutoare iar aceasta era prima delegaţie oficială străină care vizita Reşiţa / Reschitza după 22.12.1989.
07.02.1990, Bucureşti / Bukarest. Publicarea proiectului decretului-lege privind alegerea Parlamentului şi a preşedintelui României în ziarul „Neuer Weg"
Proiectul decretului-lege a fost dat publicaţiei şi în limba germană pentru a putea fi cunoscut şi dezvoltat de membrii minorităţii germane. În capitolul VI sunt prevederi pentru prezentarea corespunzătoare a populaţiei tuturor minorităţilor în parlament. La art. 13 se prevede, că în cazul în care minorităţile naţionale nu sunt reprezentate corespunzător cu numărul lor în parlament, să fie completat parlamentul cu deputaţi şi senatori desemnaţi.
07.02.1990, Timişoara / Temeswar. Începutul activităţii Comisiei judeţene Timiş pentru Minorităţile Naţionale din cadrul Consiliului Provizoriu al Unităţii Naţionale
Comisia judeţeană Timiş pentru Minorităţile Naţionale din cadrul Consiliului Provizoriu al Unităţii Naţionale şi-a început activitatea într-un birou aflat la Prefectura judeţului. Misiunea comisiei este apărarea intereselor minorităţilor judeţului Timiş. Din partea germanilor este în comisie prof. Erich Pfaff. Membrii Comisiei au ore de audienţe, în cadrul cărora iau cunoştinţă de problemele semnalate de membrii minorităţilor şi caută apoi rezolvarea lor.
08.02.1990, Timişoara / Temeswar. Delegaţie a landului Stiria cu oferte de ajutorare şi parteneriat
Delegaţia austriacă, condusă de dr. Heinz Konrad, consilier al guvernului landului Stiria, s-a întâlnit dr. Gerhard Puri, preşedintele comisiei pentru relaţii externe a Consiliului Judeţean Timiş al Unităţii Naţionale, cu rectorii universităţilor şi institutelor de învăţământ superior din oraş şi cu membrii comisiei de învăţământ. Oaspeţii şi-au prezentat oferta de ajutorare, cooperare şi parteneriat pentru judeţele bănăţene, cum o făcuseră anterior şi la Reşiţa / Reschitza. Au fost invitaţi elevi în vacanţă de vară în Stiria.
08.02.1990, Bucureşti / Bukarest. Ajutor din Germania pentru Şcoala germană din Bucureşti / Bukarest
Liceul industrial nr. 34 Bucureşti / Bukarest (Şcoala germană) a primit ajutoare (20 tone îmbrăcăminte, încălţăminte, rechizite, alimente) din partea gimnaziului Wirtemberg, din Untertürkheim bei Stuttgart. Iniţiativa a fost a profesoarei Sigwart (născută Braedt), originară din Bucureşti / Bukarest, care a fost elevă la Şcoala germană din Capitală. Urmează ca cele două şcoli să stabilească un parteneriat. Directorul Robert Schwartz a şi invitat 50 de elevi din Germania să petreacă vacanţa de vară în România.
08.02.1990, Sibiu / Hermannstadt. A doua adunare a membrilor Forumului Democrat al Germanilor din Sibiu / Hermannstadt (F.D.G.S.)
Mai întâi a fost completată conducerea: dr. Thomas Nägler, primul preşedinte, dr. Hermann Fabini, al doilea preşedinte, iar membri Kilian Dörr jun., Michael Gross, dr. Hans Klein, Horst Weber şi Helmut Leonbacher. De asemenea, s-a stabilit ca Annemarie Weber să fie conducătoarea afacerilor, iar Inge Ungureanu secretara F.D.G.S. Sunt înscrişi 170 de membri, iar în 12.02. urmează ca F.D.G.S. să fie înregistrat la Judecătoria Sibiu / Hermannstadt. S-au fixat contribuţiile membrilor la 15 lei lunar (5 lei pensionari, casnice, elevi). Participanţii au primit o foaie informativă de 8 p., elaborată de Annemarie Weber şi H. Fabini. Foaia cuprinde informaţii din scrisorile primite de F.D.G.S. La adunare au participat din partea Tineretului Săsesc din germania: Harald Roth (conducătorul organizaţiei) şi H. Ch. Bonfert. Ei au adus F.D.G.S., un copiator, 3 maşini de scris ş.a. F.D.G.S. a primit şi ajutor financiar de la Comunitatea germanilor din Sibiu / Hermannstadt care trăiesc în Germania.
08.02.1990, Sibiu / Hermannstadt. Decesul episcopului Bisericii Evanghelice C.A. din România, Albert Klein
Înmormântarea a avut loc în 13.02.1990, cu un număr impresionant de participanţi. Au venit delegaţii ale comunităţilor evanghelice din toată ţara, reprezentanţi ai altor culte, ai Mişcării Ecumenice, ai Ministerului Cultelor, ai autorităţilor locale, preşedintele Acţiunii Diaconice din germania, ambasadorul german la Bucureşti / Bukarest, dr. Klaus Terfloth.
Întreaga ceremonie a fost organizată în tradiţionala ordine săsească. Delegaţiile comunelor săseşti erau în port popular. La ceremonie au cântat corurile bach, al Liceului Brukenthal, al Bisericii Evanghelice. A. Klein (1910-1990) a fost al 35-lea episcop al Bisericii Evanghelice C.A. din România. El a fost episcop 21 de ani şi a fost o personalitate puternică.
12.02.1990, Târgu Mureş / Neumarkt. Prima emisiune în limba germană a postului de radio Tg.Mureş / Neumarkt
De atunci emisiunea a continuat zilnic, între orele 21 şi 22:00, iar duminica între orele 10:30 şi 11:00. Redactori sunt Marietta Dandel şi Werner Theillmann. Se transmit ştiri, informaţii, interviuri, muzică etc. Din lipsă de personal, emisiunea a fost pe punctul de a se desfiinţa. În timp, s-a ajuns la o echipă de tineri: Bakó Szilárd, Corina Ijac, Gabrielle Glied-Mezei, Krisztina Molnár. De asemenea, există corespondenţi la Sibiu / Hermannstadt, Braşov / Kronstadt, Alba Iulia / Karlsburg, Cluj-Napoca / Klausenburg şi Timişoara / Temeswar.
16.02.1990, Timişoara / Temeswar. Şedinţă a comitetului de conducere a F.D.G.B.
La liceul „Lenau", comitetul de conducere al F.D.G.B. împreună cu ing. Helmut Schneider, locţiitorul preşedintelui Asociaţiei şvabilor bănăţeni din Germania, cu Walter Konschitzky a discutat probleme de organizare. Cea mai importantă a fost găsirea sau construirea unei clădiri pentru sediul Forumului, care să fie şi un cămin pentru bătrâni şi centrul tineretului, bibliotecă etc. S-a format un grup de iniţiativă care să discute cu Primăria oraşului. Până la realizarea proiectului, sediul rămâne la Liceul „Lenau". Reprezentantul şvabilor bănăţeni din Germania a vorbit despre acţiunea de ajutorare. Urmează să fie realizate centre de întâlnire la Arad, Sântana / Sanktanna, Lugoj / Lugosch, Jimbolia / Hatzfeld, Sânnicolau Mare / Großsanktnikolaus, „bucătarii pe roţi", cursuri de perfecţionare pentru corpul didactic etc. La Timişoara / Temeswar este un centru de unde ajutoarele aduse se distribuie în teritoriu. Comitetul a decis înfiinţarea unor comisii pentru finanţe, statute, presă, învăţământ, probleme sociale, sediu, cultură ş.a.
19.02.1990, Sibiu / Hermannstadt. Reprezentanţi ai saşilor în Consiliul Judeţean Sibiu al Consiliului Unităţii Naţionale
Dintre cei 73 de membri ai Consiliului Judeţean, 3 sunt saşi: ing. Helmut Schuller Schenker, ziaristul Horst Weber şi prof. Ingmar Brandsch. H. Schuller Schenker a fost ales şi în Biroul Executiv, în care reprezintă minorităţile germană şi maghiară.
19.02.1990, Sibiu / Hermannstadt. Înregistrarea F.D.G.R. la judecătorie
La Judecătoria din Sibiu / Hermannstadt a fost înregistrat Forumul Democrat al Germanilor din România (Demokratisches Forum der Deutschen in Rumänien - D.F.D.R.) - cu sediul în clădirea din str. General Magheru (Sporrergasse).
20.02.1990, Reşiţa / Reschitza. Primul conferenţiar din străinătate la Universitatea Populară, secţia germană
Dr. Reinhold Reimann, profesor de anatomie la Universitatea din Graz şi cercetător al trecutului Stiriei, a fost primul conferenţiar străin la secţia germană a Universităţii Populare. El a susţinut conferinţa Stiria. Ţara şi oamenii ieri şi astăzi, în care a subliniat legăturile dintre Stiria şi Banatul Montan. R. Reimann fusese în 1989 în banat şi Transilvania cu un cor, căutând contacte şi dorind să dea concerte. A primit aprobare doar o singură dată, la Biertan / Birthälm (judeţul Sibiu). El a stabilit contacte personale după 22.12.1989 şi a trimis prin Seria de conferinţe germane Reşiţa / Reschitza, sute de pachete cu ajutoare. El a devenit şi membru de onoare al Seriei de conferinţe (devenită Asociaţia Germană de Cultură şi Educaţie a Adulţilor). După conferinţă, prof. Reimann a discutat cu conducătorii vieţii culturale germane din Reşiţa / Reschitza despre intensificarea legăturilor şi parteneriatelor între Stiria şi Caraş-Severin.
21.02.1990, Timişoara / Temeswar. Grupul de iniţiativă pentru înfiinţarea unei „Asociaţii a deportaţilor în Uniunea Sovietică 1945-1950" cheamă la adunarea de constituire
Chemarea se adresa foştilor deportaţi supravieţuitori, membrilor de familie ai acelora care au murit. Adunarea va avea loc la Liceul „Lenau", în 23.02. Asociaţia îşi propunea să încurajeze cercetarea cauzelor, a condiţiilor de viaţă şi de muncă din deportare să obţină recunoaşterea anilor de deportare ca vechime în muncă.
22.02.1990, Bucureşti / Bukarest. Şedinţa Comisiei Minorităţilor Naţionale (devenită fracţiune parlamentară)
În Comisie sunt reprezentate 12 organizaţii ale minorităţilor, între care şi F.D.G.R. S-a constatat că, după constituirea Consiliului Provizoriu al Unităţii Naţionale ca organ legislativ, Comisia are caracterul unei fracţiuni parlamentare. Au fost aleşi: preşedinte verestóy Attila, locţiitori Robert Schwartz (F.D.G.R.) şi Echim Andrei (de la Uniunea Lipovenilor).
O altă problemă discutată a fost înfiinţarea unui Minister pentru Minorităţile Naţionale. S-a subliniat şi necesitatea ca, în afară de ministerele învăţământului şi culturii, să existe reprezentanţi ai minorităţilor şi în celelalte ministere. S-a discutat legea electorală şi s-au prezentat rapoarte despre problemele fiecărei minorităţi. S-a cerut ca Biroul Executiv al Consiliului unităţii naţionale să aibă în vedere o lege a minorităţilor drept una dintre cele mai stringente probleme. S-a mai cerut ca un reprezentant al guvernului să ia parte la şedinţele Comisiei.
22.02.1990, Făgăraş / Fogarasch. Constituirea organizaţiei locale a F.D.G.R.
A fost ales Comitetul de conducere al organizaţiei: prof. Hannelore Tănase, prof. Hermann Fleischer, Erich Mantsch, ing. Ewald Heusel, Victor Christiani.
23.02.1990, Timişoara / Temeswar. Înfiinţarea Asociaţiei Deportaţilor în Uniunea Sovietică/ Verein der ehemaligenRusslanddeportierten
În catedrala catolică au fost 1.500 de oameni la liturghia de comemorare a deportaţilor care au murit în U.R.S.S. A urmat adunarea de constituire a asociaţiei deportaţilor din judeţul Timiş, care a avut loc la Liceul „Lenau". În sală încăpeau doar 300 de oameni şi mulţi au rămas afară. Era pentru prima dată când se putea vorbi liber, într-o adunare publică, despre deportare. Walter Friesenhahn, care a avut iniţiativa adunării, a vorbit despre vremea în care a fost deportat la maganeţ şi Krivoirog, Ignatz Fischer despre condiţiile inumane, despre încălcarea drepturilor omului. Anna leiherr-Mikovetz a descris călătoria deportaţilor.
Programul Asociaţiei prevede apărarea intereselor deportaţilor din toate aşezările judeţului, recunoaşterea anilor de muncă, legătura cu autorităţile, cercetări despre deportare. A fost aleasă conducerea Asociaţiei: Anna Leiherr-Mikovetz (Timişoara / Temeswar - preşedintă), Peter Blatt (Arad) şi Leo Brezina (Reşiţa / Reschitza - locţiitori), Ignaz Fischer (