Minoritatea germană 1996

06.01.1996, Braşov / Kronstadt. Săptămânalul „Karpatenrundschau" apare ca supliment al cotidianului „Allgemeine Deutsche Zeitung für Rumänien"(ADZ)

Presa minorităţii germane din România a avut, după 1989, o finanţare asigurată de organizaţiile politice, de consiliile judeţene. Redacţiile au avut însă probleme cu fondurile pentru hârtie, salarii, tipar. Săptămânalul „Karpatenrundschau" nu a scăpat de aceste probleme. Din aceste motive a fuzionat cu „ADZ" şi începând de la 06.01.1996, apare doar cu 4 pagini, ca supliment al „ADZ für Rumänien".

10.01.1996. Reşiţa / Reschitza. Înfiinţarea Asociaţiei învăţătorilor germani din Banatul Montan

Asociaţia îşi propune să reunească învăţătoarele şi învăţătorii germani din Banatul Montan, să-i reprezinte, să-i ajute în perfecţionarea lor profesională. Preşedintă a fost aleasă Yvonne Demenyi. Asociaţia are sprijinul F.D.G.B.M., al Asociaţiei Germane de Cultură şi Educaţie a Adulţilor Reşiţa / Reschitza, al Bibliotecii „Alexander Tietz" pentru desfăşurarea activităţilor sale. Asociaţia beneficiază de experienţa unor colegi aflaţi în pensie, de prezenţa unor colegi din Austria, care prezintă experienţa lor în învăţământ.

14-15.01.1996, Bonn. Conferinţa pentru planificarea ajutoarelor acordate germanilor din România

Conferinţa a avut loc la Ministerul de Interne al R.F.G. Din partea F.D.G.R. au participat preşedintele Paul Phlippi şi preşedinţii forumurilor regionale. Au fost prezenţi, de asemenea, reprezentanţi ai organizaţiilor germanilor din România care trăiesc în R.F.G. şi referentul pentru minorităţi al Ambasadei Germaniei la Bucureşti / Bukarest. Preşedinţii forumurilor regionale şi preşedintele Philippi au relatat despre problemele finanţării diferitelor domenii. Paul Philippi a prezentat rezultatele din domeniul agriculturii şi a subliniat necesitatea unei bănci-cooperative. S-a discutat despre emigrare; în 1994 au emigrat din România 6.615 persoane, în 1995 6.519.

În 1996 vor fi oferiţi ca ajutor germanilor din România cca. 9 milioane mărci (ca şi în anul anterior), din totalul de 150 milioane destinate germanilor din sud-estul, centrul şi estul Europei. Suma va fi folosită pentru economie, sectorul social, cultură şi pentru tineret.

02.02.1996, Sibiu / Hermannstadt. Scrisoare deschisă a preşedintelui F.D.G.R. către preşedintele Germaniei

Preşedintele F.D.G.R., Paul Philippi a adresat o scrisoare preşedintelui R.F.G., Roman Herzog. Paul Philippi i-a mulţumit preşedintelui Herzog pentru că se gândeşte la victimele nazismului, deoarece data de 27 ianuarie - ziua eliberării lagărului de la Auschwitz, a fost declarată „ziua comemorării victimelor nazismului". El reaminteşte însă că şi 70.000 germani din România, deportaţi la muncă forţată în U.R.S.S. în 1945, au fost victime ale nazismului şi legiuitorul german nu le recunoaşte această calitate.

23.03-01.04.1996, Reşiţa / Reschitza. expoziţia cu lucrările concurenţilor la a III-a ediţie a concursului de pictură „Copiii desenează ţinutul natal"

Participanţii sunt copii din şcolile cu limba de predare germană. În acest an au sosit 351 lucrări de la elevi ai claselor I-VIII, din România, austria şi Croaţia. Au fost acordate 26 de premii, iar lucrările au fost prezentate într-o expoziţie. Concursul a fost organizat de Asociaţia Germană de Cultură şi Educaţie a Adulţilor Reşiţa / Reschitza şi Inspectoratul Judeţean pentru Cultură caraş-severin. Expoziţia va fi itinerată şi în Austria.

01.04.1996, Anina / Steierdorf, Oţelu Roşu / Ferdinandsberg. Oaspeţi din Stiria

În organizarea Asociaţiei de Cultură şi Educaţie a Adulţilor Reşiţa / Reschitza a avut loc manifestarea „Stiria salută Banatul Montan". Au participat Asociaţia corală Gothia din graz şi prof. univ. reinhold reimann (Graz). A doua zi, manifestarea s-a repetat la Oţelu Roşu / Ferdinandsberg. Astfel, germanii Banatului Montan, originari din stiria, întreţin legăturile cu vechea lor patrie.

04.05.1996, Sibiu / Hermannstadt. Sărbătorirea maialului în Dumbravă

Forumul Sibiu / Hermannstadt şi şcolile germane din oraş au sărbătorit sosirea primăverii (maialul). Au participat 250 de elevi care au prezentat, sub îndrumarea învăţătorilor şi profesorilor, dansuri săseşti, coruri, concerte instrumentale, recitări. De asemenea au fost organizate întreceri sportive. La maial a participat pentru prima dată şi un invitat din afara oraşului: o trupă de dansuri din judeţul Caraş-Severin.

10-12.05.1996, Reşiţa / Reschitza. A IV-a ediţie a Zilelor literaturii germane la Reşiţa / Reschitza

Asociaţia Germană de Cultură şi Educaţie a Adulţilor, Biblioteca Judeţeană „Paul Iorgovici", Inspectoratul pentru Cultură al judeţului Caraş-Severin au organizat această a IV-a ediţie a manifestării. Au răspuns invitaţiilor scriitorii: Carmen Elisabeth Puchianu (Braşov / Kronstadt), Joachim Wittstock (Sibiu / Hermannstadt), Hans Liebhardt (Bucureşti / Bukarest), Wolfgang Knappe (Leipzig) şi universitarii Roxana Nubert, Angelika Ionaş, Peter Kottler şi Eleonore Pascu (Timişoara / Temeswar) şi Maria Lăzărescu (Bucureşti / Bukarest). Scriitorii au citit din creaţiile proprii, iar universitarii au susţinut conferinţe despre literatura de limba germană din România.

La deschiderea manifestării, în sala festivă a Muzeului judeţean Reşiţa / Reschitza, au rostit cuvinte de salut Carol König, director în Ministerul Culturii, Karl Ludwig Lupşiasca, preşedintele F.D.G.B.M., Gh. Cramarciuc, directorul Bibliotecii „Paul Iorgovici" ş.a. În holul Muzeului a fost vernisată expoziţia „Cărţi despre germanii din România/Cărţi germane din România" şi a fost lansat volumul Zilele literaturii germane la Reşiţa / Reschitza 1991-1995.Deutsche Literaturtage in Reschitza. 1991-1995 - Eine Dokumentation. A doua zi a avut loc un concert al corului feminin al Asociaţiei Germane de Cultură şi, în final, o excursie a participanţilor în Munţii Semenicului.

14.05.1996, Bucureşti / Bukarest. Preşedintele F.D.G.R. vizitează ambasadele Germaniei şi SUA

Preşedintele F.D.G.R., Paul Philippi, însoţit de deputatul Forumului, Wolfgang Wittstock şi de dr. Klaus Fabritius, preşedintele Forumului din Bucureşti / Bukarest, l-a vizitat pe noul ambasador al R.F.G. la Bucureşti / Bukarest, Leopold Bill von Bredow. Ambele părţi şi-au afirmat dorinţa continuării bunelor relaţii dintre ambasadă şi minoritatea germană. Paul Philippi a vizitat totodată Ambasada S.U.A. la Bucureşti / Bukarest şi Ministerul de Externe al României.

16-18.05.1996, Timişoara / Temeswar. Congresul Uniunii Federaliste a Grupurilor Etnice Europene

Al 41-lea Congres al Uniunii a fost organizat de F.D.G.B. şi filiala regională a U.D.M.R. Tema principală a Congresului a fost „Diversitatea culturilor - o bogăţie a Europei". Fiecare organizaţie membră a prezentat un scurt raport (de 5 minute) despre factorii care păstrează identitatea (tradiţie, cultură, educaţie, limbă). Preşedintele F.D.G.R. - Paul Philippi, a ţinut o cuvântare la deschiderea Congresului (publicată în „Allgemeine Deutsche Zeitung für Rumänien", 22.05.1996), în care a informat şi despre situaţia minorităţii germane din România. Mass media românească a ignorat congresul, cu excepţia TVR, care a prezentat eronat manifestarea ca fiind „sub egida guvernului". Noul preşedinte al organizaţiei, ales la Timişoara / Temeswar, este Romedi Arquint din Elveţia (retoroman). Tot aici, F.D.G.R., până acum membru asociat a devenit membru cu drepturi depline.

18.05.1996, Braşov / Kronstadt. Sesiune de comunicări despre Stephan Ludwig Roth

Academia Evanghelică „Transilvania" a organizat la Braşov / Kronstadt o sesiune omagială dedicată vieţii lui St. L. Roth. Referenţii - Horst Schuller-Anger, Lucian Giura, Ella Cosma şi Levente Molnár - au prezentat celor 60 de participanţi imaginea omului şi a epocii sale, relevând nu doar faptul cunoscut - moartea de martir, în 1849, ci şi viaţa grea a lui St. L. Roth.

18.05.1996, Sibiu / Hermannstadt. Conferinţa directorilor şcolilor germane din Transilvania

Conferinţa a fost convocată de Heinz Weischer, consilier de specialitate din R.F.G. la încheierea mandatului său. Conferinţa a avut loc la Liceul Pedagogic din Sibiu / Hermannstadt, cu participarea directorilor şcolilor cu limba de predare germană din Braşov / Kronstadt, Bistriţa / Bistritz, Cisnădie / Heltau, Deva / Diemrich, Făgăraş / Fogarasch, Agnita / Agnetheln, Reghin / Sächsisch-Reen şi Sibiu / Hermannstadt, a altor 3 consilieri de specialitate, a lui Martin Bottesch, preşedintele Comisiei de învăţământ a F.D.G.R. S-au discutat problemele învăţământului în limba maternă germană: numărul crescând de elevi care nu au germana ca limbă maternă, lipsa profesorilor, manualele, perspectiva.

20.05.1996, Sibiu / Hermannstadt. Corul „Cantores juvenes" face o petiţie generală pentru turneul din Austria şi Germania

Corul Liceului Brukenthal, „Cantores juvenes", condus de Jenö Erzse a dat un spectacol-repetiţie generală pentru turneul întreprins în Germania (la München şi Dinkelsbühl) la invitaţia Federaţiei Saşilor din Germania. Corul va evolua la Întâlnirea saşilor la Dinkelsbühl. Era primul turneu al ansamblului în Germania.

24-27.05.1996, Dinkelsbühl (R.F.G). A 46-a Întâlnire a saşilor

Numărul participanţilor saşi la această ediţie a Întâlnirii este apreciat la 9-10.000. Din Transilvania au participat: corul de cameră al Liceului Brukenthal dirijat de Jenő Erzse şi însoţit de directorul Hermann Schmidt, preşedintele Forumului Transilvania, dr. Paul Jürgen Porr, preotul Klaus Daniel din Vulcan / Wolkendorf, grupul de dansatori din Tg.Mureş / Neumarkt, dr. Hermann Pitters, decanul Institutului de Teologie Protestantă din Sibiu / Hermannstadt.

La parada portului săsesc de a II-a zi au participat 50 de grupuri de dansuri, teatru, orchestre, purtând steagurile aşezărilor din care proveneau. La „discuţia pe podium" din ultima zi şi în afara ei s-a discutat despre ideea limitării numărului de emigranţi, despre convieţuire şi toleranţă. Manifestarea a cuprins şi spectacole muzicale, de teatru şi standuri comerciale.

25-26.05.1996, Sibiu / Hermannstadt, Mediaş / Mediasch, Şeica Mică / Kleinschelken, Moşna / Meschen, Cluj-Napoca / Klausenburg. Călătorie pe urmele lui Stephan Ludwig Roth

În acest an, la 24.11. se împlineau 200 de ani de la naşterea lui St. L. Roth. Prof. univ. dr. Horst Schuller-Anger, referent cultural al Forumului Transilvania, a avut iniţiativa unei călătorii pe urmele lui St. L. Roth. Au participat 200 de persoane, copii, tineri şi adulţi, care au vizitat biserica evanghelică din Mediaş / Mediasch şi Casa memorială St. L. Roth, Şeica Mică / Kleinschelken, unde a copilărit Roth, Moşna / Meschen, unde au luat cuvântul mai mulţi referenţi, între care şi consulul general german de la Sibiu / Hermannstadt, Ralph Breth. A doua zi, după liturghia de la Mediaş / Mediasch, participanţii au vizitat Cetatea de Balt / Kokelburg, au depus coroane de flori pe Câmpia Libertăţii de la Blaj / Blasendorf şi au ajuns la Cluj / Klausenburg, unde Roth a fost judecat de un tribunal revoluţionar maghiar şi executat pe Dealul Cetăţii, la 11 mai 1849. Aici scrisoarea lui Roth către copiii săi a fost citită în limbile germană, maghiară şi română. Corul „Viva musica" din Cluj-Napoca / Klausenburg a interpretat câteva piese muzicale şi au fost depuse coroane de flori. În încheiere, episcopul Bisericii Evanghelice C.A. din România, Christoph Klein, a rostit o rugăciune în limba latină.

05.06.1996, Sibiu / Hermannstadt. Reînfiinţarea Asociaţiei Carpatine Ardelene / Siebenbürgische Karpatenverein

Asociaţia Carpatină Ardeleană a activat în anii 1880-1945 ca o organizaţie săsească. Acum se reînfiinţa, sub egida F.D.G.R. şi a Forumului Transilvania. Între cei 44 noi membri fondatori erau şi foşti membri ai Asociaţiei (prof. dr. Paul Philippi, Walter Gutt, dr. Virgil Crişan). La şedinţa de constituire participă şi consilierul guvernamental dr. Werner Buchner din Bavaria, consulul general al Germaniei la Sibiu / Hermannstadt. A fost aleasă conducerea: Wolfgang Fuchs, preşedinte, Mircea Nan, al II-lea preşedinte, Horst Schuller, referent pentru tineret, Walter Gutt, conducătorul Filialei Braşov / Kronstadt.

07-09.06.1996, Sibiu / Hermannstadt. A II-a ediţie a Întâlnirii din Piaţa Huet

În prima zi a avut loc o sesiune de comunicări ştiinţifice despre izvoarele istoriei transilvane, cu ocazia împlinirii a 120 de ani de existenţă a arhivelor publice din Transilvania. A urmat o recepţie la primarul Sibiului / Hermannstadt a tuturor participanţilor. A doua zi, la Casa de Cultură a Sindicatelor a avut loc deschiderea festivă a Întâlnirii. A urmat un concert de pian. În 8.06., în centrul Sibiului / Hermannstadt a avut loc parada portului săsesc, după care participanţii la Întâlnire au fost primiţi de parohul oraşului. În sala Forumului s-au amenajat standuri şi expoziţii cu vânzare (cusături, cărţi, grafică, ceramică, desene etc.). Seara, în curtea Muzeului de Istorie a avut loc o petrecere, cu „Muzică şi dans ca pe vremea lui Huet". Duminică, 9.06. în bisericile evanghelică şi catolică s-au ţinut servicii divine. În Piaţa Huet a concertat fanfara din Ţara Bârsei. Participanţii au putut vizita Liceul Brukenthal şi au asistat la un spectacol al Secţiei germane a Teatrului din Sibiu / Hermannstadt. A doua zi s-a organizat un tur al bisericilor-cetăţi şi o vizită la Mănăstirea Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus.

12.06.1996, Reşiţa / Reschitza. Emisiune radio în limba germană

Postul de radio Reşiţa / Reschitza a început să emită la 12.06.1996. În anul următor s-a înfiinţat şi o emisiune în limba germană de 20 de minute, joia, redactată de Erwin Josef Ţigla. Emisiunea în limba germană se recepţionează în Banatul Montan, în Serbia şi până în sudul Ungariei. Din 2000 a urmat ca redactor Elisabeth bell, apoi în 2001-2002 i s-au alăturat Edda Lupşiasca, iar din 2002 Sonya şi gerhard chwoika.

14-15.06.1996, klagenfurt (Austria). Reprezentanţi ai germanilor din România la Ziua vechilor austrieci

Heinz Strizl, fost redactor-şef al ziarului „Kleine Zeitung" (Graz), în numele Mişcării Paneuropa, grupa carintia, a invitat la Ziua vechilor austrieci pe Erwin Josef Ţigla, preşedinte al Asociaţiei Germane de Cultură şi Educaţie a Adulţilor Reşiţa / Reschitza şi pe preotul Anton Josef Ilk, din partea ţipţerilor de la Vişeu. În prima zi a citit din proza sa scriitorul sas Joachim Wittstock (Sibiu / Hermannstadt). Au fost prezenţi reprezentanţi ai germanilor din Slovenia, Croaţia, Italia, Ungaria. Referenţi au fost profesori din Viena şi Graz. S-a adoptat o rezoluţie către guvernul de la Viena, cu cereri de ajutor material şi moral pentru ca aceste minorităţi să-şi poată păstra identitatea. A fost înfiinţată o Asociaţie a minorităţilor de vechi austrieci din sud-estul Europei, pentru a susţine colaborarea acestora cu guvernul austriac şi pentru promovarea legăturilor dintre aceste minorităţi.

15.06.1996, Sibiu / Hermannstadt. Alegerea noului preşedinte al F.D.G.R.

Adunarea reprezentanţilor F.D.G.R. l-a ales în unanimitate preşedinte, pentru al treilea mandat de 2 ani, pe prof. univ. dr. Paul Philippi. El nu a avut niciun contracandidat. În încheiere, preşedintele reales s-a referit la posibilităţile de existenţă în viitor ale minorităţii germane din România. Cuvântarea sa a fost publicată în presă.

15.06.1996, Oţelu Roşu / Ferdinandsberg. Alegerea unui viceprimar şvab

Zeno Pinter, din partea F.D.G.B.M. a fost ales viceprimar al oraşului Oţelu Roşu / Ferdinandsberg. Alegerea s-a făcut în consiliul orăşenesc, după mai multe tururi de scrutin. El este al doilea viceprimar german, după ce, în 1992 a fost ales karl Weinschrott. Acesta a emigrat însă, la jumătatea mandatului său şi locul a fost pierdut pentru germani, pentru că reprezentantul lor n-a mai câştigat alegerile.

07.1996, Neumarkt (Austria). Reprezentanţi ai germanilor din Reşiţa / Reschitza la seminarul european din Neumarkt (Austria)

Casa Europa „Karl Brunner" din Neumarkt a organizat un seminar pe tema Conferinţa de revizuire din 1996 şi extinderea U.E. De la Reşiţa / Reschitza a fost invitată o mică delegaţie a Asociaţiei Germane de Cultură şi Educaţie a Adulţilor. Preşedintele Asociaţiei, Erwin Josef Ţigla, care are strânse relaţii cu landurile Stiria şi carintia, a fost distins cu diploma de merit a oraşului neumarkt (Stiria), pentru colaborarea sa la Forumul Europa.

01.10.1996, Bucureşti / Bukarest. Mesaj de salut al ambasadorului german pentru Asociaţia Germană de Cultură şi Educaţie a Adulţilor Reşiţa / Reschitza

Asociaţia Germană de Cultură şi Educaţie a Adulţilor Reşiţa / Reschitza a marcat ziua unităţii germane printr-o după-amiază video. Cu acest prilej a primit un mesaj de la ambasadorul Germaniei la Bucureşti / Bukarest, Leopold Bill von Bredow. El aminteşte de dificultăţile şi costurile unificării Germaniei, dar şi de dezvoltarea din noile landuri. Ambasadorul înţelegea că schimbările din România erau mai mari ca acelea din Germania şi îşi exprimă convingerea că germanii din România vor contribui la structurarea democraţiei şi a economiei de piaţă.

04.10.1996. Laslea / Großlasseln (judeţul Sibiu). Inaugurarea Căminului-spital pentru bătrâni (Spitalul Lukas)

În 1992 preotul Martin-Türk-König şi medicul Petre Oprean au avut ideea să transforme şcoala din Laslea / Großlasseln, aflată în părăsire, într-un cămin-spital, pentru saşii bătrâni şi singuri. Peste 4 ani spitalul era pregătit să primească primii pacienţi. Timp de un an a fost folosit ca ambulatoriu. Abia din octombrie 1997 a fost internat primul bolnav. În total erau 25 de paturi. Finanţarea amenajării spitalului s-a făcut de către persoane din România şi Germania, de către Institutul Diaconic din Bremen. Din 1999, statul român trebuia să preia 30% din costurile spitalului.

10-19.10.1996, Bocşa / Bokschan, Reşiţa / Reschitza, Anina / Steierdorf ş.a. A VI-a Decadă a Culturii Germane din Banatul Montan

Decada a început la Bocşa / Bokschan, cu Ziua ţinutului natal al Germanilor din Banatul Montan (Heimattag der Banater Berglanddeutschen). Liturghia solemnă a fost concelebrată de episcopul romano-catolic de Timişoara / Temeswar, Sebastian Kräuter, şi de preoţi de diferite confesiuni. A doua zi au fost inaugurat noul sediu al Forumului German local, renovat cu sprijin din Germania şi Centrul cultural german. De asemenea, a fost dezvelită o placă în cinstea deportaţilor la muncă forţată în Rusia. Seara a avut loc lansarea cărţii Die Rumänen nach '89. Sozio-politische Studie, de Alina Mungiu, tradusă de Werner Kremm şi Rudolf Gräf. Au participat ambasadorul Austriei, Paul Ullmann, reprezentanta Ambasadei Germane la Bucureşti / Bukarest, două delegaţii din Austria, reprezentanţi ai autorităţilor din Caraş-Severin.

La Reşiţa / Reschitza s-a desfăşurat un program cu tema „1000 de ani Austria", în care ambasadorul a vorbit despre istorie, iar prof. Reinhold Reimann (Austria) a comparat Banatul Montan cu Stiria. A urmat fanfara din St. Corezen (Austria) şi o trupă de copii dansatori din Reşiţa / Reschitza. În 14.10.1996 la Reşiţa / Reschitza s-a vernisat expoziţia „Artişti germani din Banatul Montan".

În alte aşezări germane din Banatul Montan au avut loc concerte, conferinţe, vernisaje, spectacole.

Organizatori: Asociaţia Germană de Cultură şi Educaţie a Adulţilor, în colaborare cu Inspectoratul judeţean pentru Cultură Caraş-Severin, Departamentul pentru Relaţii Interetnice al Guvernului României ş.a.

15.10.1996, Reşiţa / Reschitza. Mesaj de salut al ambasadorului Austriei la Bucureşti / Bukarest cu prilejul Zilei naţionale

Asociaţia Germană de Cultură şi Educaţie a Adulţilor a organizat şi în acest an aniversarea Zilei naţionale a Austriei prin prezentarea filmului documentar: O mie de ani Austria. Cu acest prilej, Erwin Josef Ţigla, preşedintele Asociaţiei, a primit un mesaj de salut de la dr. Paul Ullmann, ambasadorul austriac la Bucureşti / Bukarest. El reamintea că Banatul a făcut parte din Austria în secolele XVII-XX, mărturie a acestor timpuri fiind chiar minoritatea germană de aici, industria şi construcţiile rămase. În consecinţă, Austria se simţea legată în mod deosebit de Banat şi de germanii de aici. De legătura lor cu patria de origine se îngrijea îndeosebi landul Stiria. În încheiere, ambasadorul dorea succes Asociaţiei în păstrarea limbii şi culturii germane.

26.10.1996, Cluj-Napoca / Klausenburg. Apel al Forumului Democrat al Germanilor din Transilvania pentru salvarea unor cabane

Forumul Democrat al Germanilor din Transilvania face apel la ministrul Culturii, Grigore Zanc, pentru salvarea centrului istoric al staţiunii Păltiniş, considerat un element important al moştenirii culturale săseşti. Erau primele 4 cabane construite în 1892-1894 de Asociaţia Carpatină Transilvană / Siebenbürgischer Karpathenverein (SKV), pe care „S.C. Păltiniş S.A." voia să le dărâme. Se cerea să fie declarate obiective de patrimoniu. La 18.03.1997 Direcţia Monumentelor Istorice anunţa că ansamblul arhitectonic „Casa de cură" Păltiniş era trecut pe lista monumentelor istorice la categoria B.

12.11.1996, Reşiţa / Reschitza. Lansarea chemării la a IV-a ediţie a concursului de compuneri în limba germană

Erwin Josef Ţigla, preşedintele Asociaţiei Germane de Cultură şi Educaţie a Adulţilor Reşiţa / Reschitza a lansat chemarea la o nouă ediţie a concursului de compuneri. Tema pentru elevii claselor IV-VII: Cea mai plăcută oră de germană a mea, iar pentru cei ai claselor VIII-XIII: Şcoala/clasa mea germană este aşa de bună, ca şi profesorii & elevii care o frecventează.

În ianuarie 1997 au sosit 134 de lucrări din 9 aşezări cu şcoli germane. Până în luna mai au fost apreciate de juriu care a premiat cele mai bune lucrări.

11.1996, Bucureşti / Bukarest. Noul deputat al F.D.G.R.

Având în vedere că cele mai multe voturi ale F.D.G.R. au fost în Banat la alegerile parlamentare, noul deputat al Forumului a fost desemnat Werner Horst Brück din Timişoara / Temeswar. El a fost directorul Întreprinderii locale de reciclare - Remat. El a fost ales vicepreşedinte al Comisiei Parlamentului pentru drepturile omului, minorităţilor şi comunităţilor religioase.

12.1996. Înfiinţarea Asociaţiei educatoarelor germane din Banatul Montan

Asociaţia şi-a propus să sprijine educatoarele în perfecţionarea lor profesională, să le reprezinte interesele. Educatoarele au participat la seminariile organizate în fiecare an de Centrul pentru perfecţionarea corpului didactic care predă în limba germană, de la Mediaş / Mediasch. De asemenea, au fost în grădiniţe din Austria, au organizat carnavaluri şi expoziţii pentru copii.

1996, Sibiu / Hermannstadt. Înfiinţarea „Schola septemcastrensis"

La sfârşitul anului 1996 Forumul Tineretului German din Sibiu / Hermannstadt împreună cu Academia Evanghelică „Transilvania" a organizat un seminar pe tema muncii de tineret în Transilvania în anii '90. De atunci, un grup de studenţi au hotărât să organizeze seminarii pe teme de istorie şi etnografie, inspiraţi de sesiunile organizate de „Studium Transylvanicum" din Germania. Cercul este deschis tuturor tinerilor studioşi din transilvania, fără deosebire de etnie sau confesiune. Temele abordate în anii următori au vizat diferite aspecte din istoria vieţii economice, sociale, politice şi militare din transilvania. Asociaţia „Schola septemcastrensis" îşi alege un comitet de conducere.