Minoritatea germană 1995

13.01.1995, Braşov / Kronstadt. Întâlnire a preşedintelui României, Ion Iliescu, cu 70 de foşti deportaţi în Rusia

Cu ocazia comemorării a 50 de ani de la deportarea la muncă forţată în Rusia, la Braşov / Kronstadt au avut loc o serie de manifestări comemorative. În acest context, în 13.01. preşedintele României, Ion Iliescu, s-a întâlnit cu 70 de foşti deportaţi în Rusia, în clădirea Prefecturii Braşov / Kronstadt. La întâlnire au participat preşedintele F.D.G.R., Paul Philippi, preşedintele Uniunii Foştilor Deportaţi în Rusia, Ignaz Fischer, preşedintele F.D.G.B., Karl Singer, reprezentanţi ai ambasadelor germană şi austriacă la Bucureşti / Bukarest ş.a. În cuvântarea sa, Paul Philippi a arătat că cei 70.000 de germani au fost deportaţi pe criteriul etnic, discriminatoriu. Guvernul român nu a fost de acord cu această măsură dar a fost nevoit să o aplice. De atunci, germanii au pierdut încrederea în autorităţile române, mai ales că au urmat exproprierea pământului, maşinilor agricole, a vitelor. Deportarea a fost doar începutul discriminării etnice, pentru că au urmat altele (naţionalizarea şcolilor, muzeelor etc.). În final, solicită repararea nedreptăţilor care persistă.

În cuvântul său, preşedintele Ion Iliescu s-a declarat solidar cu toţi cei care au suferit de pe urma deportării, a considerat această tragedie o consecinţă a războiului, a arătat că şi alte categorii sociale, etnice şi religioase au avut de suferit, că regimul comunist a asuprit pe toţi cetăţenii ţării, i-a silit pe mulţi să emigreze. Acum spera la stabilizare politică, economică, la noi posibilităţi de dezvoltare şi pentru minorităţi. El declara că poporul român regretă deportarea şi speră că minoritatea germană se va regăsi şi stabiliza, că va fi mai departe un factor activ în modernizarea şi dezvoltarea României.

Au urmat mesajele primului-ministru, Nicolae Văcăroiu, al Consiliului Minorităţilor, al ambasadelor germană şi austriacă, al lui Horst Waffenschmidt, din partea autorităţii germane pentru emigranţi, ale reprezentanţilor organizaţiilor din Germania şi Austria ale germanilor din România emigraţi ş.a.

13-15.01.1995, Braşov / Kronstadt. Comemorarea a 50 de ani de la deportarea în U.R.S.S.

Manifestările comemorative de la Braşov / Kronstadt au fost organizate la nivelul întregii minorităţi germane din România, fiind urmate de alte comemorări, la nivel regional, judeţean şi local. Manifestările de la Braşov / Kronstadt au durat 3 zile şi au debutat cu o liturghie în Biserica Neagră, oficiată de episcopii evanghelic, Cristoph Klein şi catolic, Sebastian Kräuter. În continuare, corurile Bach din Sibiu / Hermannstadt şi Braşov / Kronstadt au interpretat „Recviem" de Mozart. A doua zi, în sala Teatrului Dramatic, a avut loc o sesiune ştiinţifică de comunicări despre deportare, cu referenţi din România şi Germania, cu foşti deportaţi. La Muzeul de Artă a fost vernisată expoziţia pictorului Friedrich von Bömches, fost deportat, cu desene despre munca şi viaţa în timpul deportării. După-masă, la Teatru, s-a desfăşurat un program muzical. În ultima zi, la Biserica Neagră a fost oficiat un serviciu divin. După-masă, la Forumul Braşov / Kronstadt, scriitorul Joachim Wittstock a citit din romanul său neterminat, despre deportare. În final a fost prezentat filmul „Rana" (Wunde) cu aceeaşi temă: deportarea.

22.01.1995, Sibiu / Hermannstadt. Alegerea unui nou preşedinte al Forumului Democrat al Germanilor din Transilvania

Adunarea reprezentanţilor din Forumul Transilvania a luat la cunoştinţă demisia preşedintelui Hans Klein şi l-a ales în această funcţie pe medicul clujean Paul Jürgen Porr. La începutul şedinţei, Hans Klein a prezentat un raport asupra activităţii Forumului. Noul preşedinte a expus succint necesitatea intensificării colaborării cu celelalte forumuri regionale, cu organizaţiile germanilor din România emigraţi în Germania şi Austria. La şedinţă a fost prezent şi Fritz Frank, preşedintele Organizaţiei saşilor din Austria, care a prezentat problemele legate de obţinerea vizei pentru Austria. Reprezentantul Sebeşului / Mühlbach, Friedrich Mauksch, a arătat că în acest an se împlinesc 750 de ani de la colonizarea saşilor la Sebeş / Mühlbach şi a cerut sprijin pentru organizarea manifestărilor. Deputatul Wolfgang Wittstock a raportat despre proiectele de legi mai importante dezbătute în parlament.

31.01.1995, Sibiu / Hermannstadt. Adunare a Uniunii Agricultorilor Transilvăneni / Union der Siebenbürgische Landwirte

Uniunea este membru al Societăţii Agricole Române, înfiinţată în noiembrie 1993. În acest moment, Uniunea cuprinde jumătate din cele 70 de asociaţii de proprietari saşi de pământ. Uniunea procură motorină şi ajută la rezolvarea altor probleme cu care se confruntă agricultorii. S-au discutat problemele societăţii şi proiecte de viitor. S-a constatat lipsa cadrelor de conducere calificate şi necesitatea de a instrui tineri (13 tineri din Transilvania sunt într-un program de 3 ani).

02.02.1995, Hunedoara / Eisenmarkt. Statuie pentru fotbalistul german din România, Michael Klein

Fotbalistul hunedorean Michael Klein a decedat în 1993 în Germania, unde juca încă în echipă. Jucător remarcabil al generaţiei sale, Klein a făcut parte şi din echipa reprezentativă a României. La Hunedoara / Eisenmarkt, în faţa stadionului „Corvinul", unde acesta a jucat fotbal începând de la juniori, s-a dezvelit o statuie a fotbalistului, la 2.02.1995.

04.03.1995, Timişoara / Temeswar. Adunare generală a Societăţii Române de Agricultură

Acţionarii Societăţii sunt din Transilvania, Banat şi zona Satu Mare / Sathmar. Preşedintele Societăţii, T. Vekker din Foieni / Fienen (judeţul Satu Mare) l-a salutat pe ministrul agriculturii, Valeriu Tabără. Adunarea a discutat despre misiunea asumată de organizaţie şi despre proiectele ei de viitor. Ministrul a relevat că întreprinderile agricole mici, de câteva hectare, nu au şanse să subziste. Trebuie construite organizaţii mari, aşa cum fac agricultorii germani, după modele din Germania. Membrii Societăţii cer să fie scutite de vamă importurile de maşini agricole, cer o politică a preţurilor pentru produsele agricole. Pentru viitor, Societatea are 3 proiecte mari: aprovizionarea cu combustibil, pregătirea viitorilor specialişti şi conducători şi Comunitatea producătorilor-vânzătorilor pentru calitatea cerealelor din Banat.

21-22.04.1995, Sibiu / Hermannstadt. Adunare generală a repreznetanţilor F.D.G.R.

Adunarea a discutat problema autobuzelor şcolare, contribuţia financiară a forumurilor locale şi regionale către F.D.G.R., pregătirea alegerilor comunale de anul viitor. Forumul are acum şi un director în persoana lui Hans-Martin Borger, cu experienţă organizatorică. Preşedintele Paul Philippi a subliniat necesitatea unităţii în rândurile comunităţii germane. Programerea şedinţei în două zile are rolul ca reprezentanţii din toată ţara să se cunoască mai bine. P. Philippi relatează despre participarea la şedinţa Comisiei româno-germane pentru problemele minorităţii germane, care a primit din partea Ministerului de Interne al R.F.G., 9 milioane de mărci pentru 1995 (anul trecut au fost peste 11 milioane). Deputatul Wolfgang Wittstock relevă că din partea guvernului român s-au primit 283 milioane lei, din care 250 vor fi destinaţi pentru presa germană, ceilalţi pentru administraţia F.D.G.R. şi pentru cultură. Deputatul a informat despre proiectele de lege a minorităţilor, despre vizita preşedintelui Germaniei, Roman Herzog.

04.1995, Sibiu / Hermannstadt. Începutul activităţii femeilor din Biserica Evanghelică

112 femei din toate regiunile în care trăiesc credincioşi ai Bisericii Evanghelice C.A. din România au participat la constituirea unei asociaţii pentru activitatea femeilor în cadrul bisericii. A fost adoptat un statut şi a fost aleasă conducerea. Sediul a fost stabilit în Casa Schuller de la Mediaş / Mediasch.

01.05.1995, Reşiţa / Reschitza. A III-a ediţie a concursului de compuneri în limba germană

Concursul, organizat la interval de doi ani, a avut ca temă: „La ce îmi foloseşte mie germana". Au trimis compuneri elevi din clasele IV-XIII, din 11 aşezări cu şcoli germane. În total, au fost jurizate 104 lucrări, iar cele mai bune au fost premiate. S-au acordat un număr de 17 premii. Marele premiu a fost câştigat de Petronela Sulea, de la Liceul nr.4 din Reşiţa / Reschitza.

03.05.1995, Mediaş / Mediasch. Aniversarea centenarului naşterii poetului Gustav Schuster-Dutz (1895-1968)

Poetul Gustav Schuster-Dutz s-a născut la 25.05.1895, la Mediaş / Mediasch. Manifestările aniversative au început la şcoala germană, unde poetul a fost profesor. Dr. Horst Schuller-Anger a vorbit despre viaţa şi activitatea lui Schuste-Dutz. Apoi, contemporani cu el au povestit amintiri. Pe casa în care a locuit, în Piaţa Centrală, s-a dezvelit o placă de bronz. A urmat un concert al unui cvartet de suflători din Cluj / Klausenburg şi depunerea de coroane la mormântul poetului.

05.05.1995, Sibiu / Hermannstadt. Germanii din România care au luptat în Wehrmacht sunt recunoscuţi veterani de război

F.D.G.R. anunţa pe toţi participanţii la război din rândurile minorităţii germane, care fuseseră înrolaţi pe baza acordului româno-german din 1943, că se pot prezenta cu documentele lor la filialele judeţene ale Asociaţiei Naţionale a Veteranilor de Război, pentru a fi înregistraţi ca veterani de război. Această recunoaştere se întemeia pe legea nr. 44/1994. La fel şi pentru văduvele veteranilor de război.

11.05.1995, Mediaş / Mediasch. Depunere de coroane la mormântul lui Stephan Ludwig Roth

St. L. Roth a fost judecat de un tribunal revoluţionar maghiar la Cluj / Klausenburg şi a fost apoi împuşcat, la 11.05.1849. Cu ocazia comemorării, Forumul Mediaş / Mediasch a depus 3 coroane la cimitirul din Mediaş / Mediasch. Corul bisericii a intonat câteva cântece, iar profesorul de istorie Helmut Knall a vorbit despre St. L. Roth.

13.05.1995, Sibiu / Hermannstadt. Sărbătorirea maialului în Dumbravă

Sărbătoarea a fost organizată de Forumul local şi de şcolile germane din oraş, ai căror elevi au mărşăluit până în pădurea Dumbrava. Aici, preşedintele Forumului Sibiu / Hermannstadt, prof. Kurt Klemens a rostit o scurtă alocuţiune. Pe scena în aer liber au evoluat elevi care au cântat, au dansat, au participat la exerciţii şi jocuri sportive. Pentru prima dată au participat şi 14 locatari ai căminului de bătrâni „Carl Wolff".

16-17.05.1995, Sibiu / Hermannstadt. Vizita preşedintelui Germaniei, Roman Herzog

Preşedintele Roman Herzog efectuează o vizită în România. Cu această ocazie, în 16.05 a vizitat Sibiul / Hermannstadt. După un tur prin Oraşul vechi, el a avut o întâlnire cu reprezentanţii minorităţii germane, cu episcopul Cristoph Klein şi cu reprezentanţi ai bisericii catolice, în palatul episcopal. Cu această ocazie, preşedintele F.D.G.R, Paul Philippi şi alţi vorbitori au prezentat câteva deziderate: permise de muncă, sprijin pentru instruirea tinerilor din minoritatea germană, sprijin în continuare pentru activitatea diaconică etc. Seara, preşedintele Roman Herzog a dat o recepţie la restaurantul „Împăratul Romanilor". A doua zi, el a asistat la un serviciu divin special în Catedrala evanghelică, în timpul căruia a ţinut un discurs arătând că germanii din România au un rol important şi un viitor în acest spaţiu. Apoi a vizitat Liceul Brukenthal şi a asistat la un program artistic al elevilor. În continuare, a vizitat cetatea de la Cisnădioara / Michelsberg, căminul de copii de la Cisnădie / Heltau şi biserica-cetate de la Cisnădie / Heltau. Masa de prânz a fost servită la căminul de bătrâni „Carl Wolff" din Sibiu / Hermannstadt, după care delegaţia germană a făcut o scurtă vizită în comuna Cristian / Großau de lângă Sibiu / Hermannstadt şi apoi a plecat la Bucureşti / Bukarest.

24-28.05.1995, Saint Moritz (Elveţia). Participare la Congresul Uniunii Grupurilor Etnice Europene

Preşedintele F.D.G.R., prof. univ. Paul Philippi, a participat la a XL-a ediţie a Congresului Uniunii Grupurilor Etnice Europene. F.D.G.R. şi U.D.M.R. erau singurele organizaţii din România afiliate la această Uniune. Prof. Paul Philippi a prezentat la congres situaţia minorităţilor naţionale din România şi îndeosebi pe aceea a minorităţii germane. F.D.G.R. şi U.D.M.R. vor organiza în 1996 a XLI-a ediţie a congresului, la Timişoara / Temeswar.

26-28.05. 1995, Timişoara / Temeswar. Întâlnirea şvabilor bănăţeni

Manifestările au început cu o paradă a portului popular,la care s-au alăturat toţi participanţii din ţară, din Austria şi Germania, reprezentanţii celorlalte grupuri de germani din România. Coloana a ajuns la aproape un kilometru lungime. Parada a plecat de la Casa „Adam Müller Guttenbrun", îndreptându-se spre centrul oraşului. În piaţa Catedralei au fost depuse coroane în memoria eroilor Revoluţiei din decembrie 1989. În faţa Prefecturii judeţului Timiş, coloana a oprit din nou şi a fost salutată de reprezentanţii autorităţilor. Apoi participanţii reveniţi în piaţă au asistat la o liturghie solemnă celebrată de episcopul romano-catolic de Timişoara / Temeswar, Sebastian Kräuter. După-masă, în Casa „Adam Müller Guttenbrun" a avut loc un spectacol oferit de grupuri de dansuri populare germane, coruri, formaţii instrumentale. În acelaşi timp, la Universitatea de Vest se desfăşurau lucrările simpozionului Istoria literaturii germane, cu două secţiuni. Seara a avut loc un concert de muzică sacră prezentat de Asociaţia pentru muzică sacră din Graz-Mariatrost la Catedrala romano-catolică. La Casa „Adam Müller Gutenbrun" s-a organizat un bal pentru tineret. Duminică a avut loc un alt simpozion, Istoria culturii bănăţene, la care au participat specialişti din Banat şi din Germania, originari din Banat.

05.1995, Sibiu / Hermannstadt. Apariţia primului număr al revistei tineretului „Der Punkt"

Revista este tipărită la Tipografia „Honterus" din Sibiu / Hermannstadt şi este distribuită odată cu ziarul „Allgemeine Deutsche Zeitung für Rumänien". În primul număr este prezentată geneza organizaţiei de tineret a F.D.G.R. şi activitatea sa în cei 5 ani de existenţă. Redacţia căuta noi colaboratori.

03.06.1995, Sibiu / Hermannstadt. Scrisoare-bombă adresată preşedintelui F.D.G.R., Paul Philippi

După ce în 1.06. preşedintele U.D.M.R., Markó Béla, a primit o scrisoare-bombă, şi preşedintele F.D.G.R., prof. univ. Paul Philippi a primit prin poştă o asemenea scrisoare. Câteva zile mai târziu şi dr. Nicolae Gheorghe, secretarul Federaţiei Romilor, a primit o astfel de scrisoare. Scrisorile erau expediate din Graz, şi erau scrise la maşina de scris. Erau semnate „Fiii lui Avram Iancu". Prof. Philippi a declarat presei că mai întâi a luat totul ca o glumă, apoi s-a gândit că ar putea fi şi o atenţionare.

10.06.1995, Hosman / Holzmengen (judeţul Sibiu). Sfinţirea bisericii-cetăţi restaurate

Biserica se datează din secolul al XIII-lea şi a început să fie restaurată în 1994, după planurile arhitectului Hermann Fabini. Fondurile necesare le-a adunat comunitatea saşilor din Hosman care trăiesc în Germania. Acţiunea s-a desfăşurat sub egida Fundaţiei Moştenirea Culturală Germană. La festivitatea de inaugurare au venit saşi din Hosman / Hozmengen care trăiesc în Germania, saşi din sate vecine, episcopul Christoph Klein, preotul Siegfried Schullerus. A cântat la orga restaurată de el, Hermann Binder. Au luat cuvântul episcopul, ambasadorul german Terfloth, preotul Jürgen Gohde, preotul catolic din Sibiu / Hermannstadt Otto Nutz, arh. dr. H. Fabini ş.a.

11.06.1995, Dinkelsbühl (Germania). Întâlnirea tradiţională a saşilor de pretutindeni

Au fost prezenţi mii de oaspeţi, între care politicieni saşi, germani, români, reprezentanţi ai F.D.G.R. şi ai Bisericii Evanghelice C. A. din România. La adunare au luat cuvântul reprezentanţi ai organizaţilor saşilor din Germania, Austria, dar şi Paul Jürgen Porr, preşedintele Forumului Transilvania, prof. univ. dr. Hans Klein, Anton Rossbach, ambasadorul Germaniei la Bucureşti / Bukarest, Florea Dudiţă, ambasdaorul României în R.F.G. Principalul vorbitor a fost ministrul de Externe al R.F.G., Klaus Kinkel. Din programul cultural au făcut parte şi corul german din Râşnov / Rosenau şi grupul de dansatori din Sighişoara / Schäßburg.

14.06.1995, Sibiu / Hermannstadt. Protest al preşedintelui F.D.G.R. împotriva modificării unor prevederi din Legea învăţământului în Senat

Prof. univ. Paul Philippi a trimis protestul său preşedintelui României, Ion Iliescu, secretarului general al guvernului, Viorel Hrebenciuc, preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Ovidiu Gherman şi Adrian Năstase. El respingea articolul 124, modificat, care privea „persoanele aparţinând minorităţilor naţionale" şi introducerea unui examen de limbă română la sfârşitul învăţământului superior. Prevederile erau discriminatorii. El cerea să nu fie introduse prevederi care acţionau negativ asupra învăţământului minorităţilor naţionale. Împotriva acestor prevederi au protestat şi reprezentanţii U.D.M.R., ai slovacilor şi cehilor. Textul protestului a fost publicat în presa germană din România.

18.06.1995, Sibiu / Hermannstadt. Vizita ministrului de Interne al Bavariei

În perioada 15-18.06 o mică delegaţie a guvernului Bavariei condusă de ministrul de Interne, Günther Beckstein, a vizitat România. În 18.06 acesta a vizitat şi Sibiul / Hermannstadt. Pe lângă autorităţile locale, oaspetele s-a întâlnit şi cu reprezentanţi ai conducerii Bisericii Evanghelice C.A. din România la palatul episcopal, iar la conducerea F.D.G.R., cu preşedintele Paul Philippi şi cu Martin Bottesch, preşedintele comisiei şcolare. Ei au arătat dificultăţile cu legea învăţământului, au cerut trimiterea de profesori. S-a discutat şi despre înfiinţarea unei bănci. După ce a vizitat Cisnădie / Heltau şi Cisnădioara / Michelsberg, oaspetele a plecat spre Braşov / Kronstadt.

18.06.1995, Sibiu / Hermannstadt. Corul „Cantores juvenes"al Liceului Brukenthal Sibiu / Hermannstadt pleacă în turneu prin Austria

Corul „Cantores juvenes" sărbătorea 25 de ani de la înfiinţare şi se pregătea pentru turneul din Austria, unde fusese invitat de primul-ministru al landului Austria Superioară, dr. Josef Pühringer.

19.06. 1995, Sibiu / Hermannstadt. Corul Bach a susţinut un concert în Catedrala evanghelică, drept ultima repetiţie pentru turneul pe care l-a făcut în Germania

Corul Bach, compus din 50 de membri, dirijat de Kurt Pilippi şi acompaniat la orgă de Ursula Philippi, a fost invitat de Uniunea pentru Muzică Bisericească Evanghelică din Germania, pentru un turneu de 7 concerte în beneficiul restaurării orgii Sauer din Catedrala evanghelică sibiană.

25.06.1995, Ruscior / Reußdörfchen (judeţul Sibiu). A II-a întâlnire a Forumului Turnişor / Neppendorf

Au participat la întâlnire cca o sută de germani din Turnişor / Neppendorf, Şura Mică / Kleinscheuern şi Ruscior / Reußdörfchen, comune formând organizaţia Forumului Turnişor, care au umplut biserica, în care au oficiat preoţii Egbert Schlarb din Germania şi Dietrich Galter (Turnişor). La întâlnirea din casa parohială a sosit şi preşedintele F.D.G.R., prof. univ. Paul Philippi, care a apreciat acest tip de întâlniri intercomunale şi utilitatea lor pentru întărirea legăturilor dintre membrii aceleiaşi organizaţii.

27.06.1995, Sibiu / Hermannstadt. Vizita ambasadorului Marii Britanii la F.D.G.R.

Ambasadorul Marii Britanii la Bucureşti / Bukarest, dr. h.c. Andrew Philip Foley Bache şi soţia sa au făcut o vizită la sediul F.D.G.R. din Sibiu / Hermannstadt. Aici au avut o întrevedere cu preşedintele Forumului, prof. univ. dr. Paul Philippi, cu directorul executiv Hansmartin Borger şi cu consilierul juridic Monica Vlad. Schimbul de vederi a vizat climatul politic din ţară faţă de minorităţile naţionale. Preşedintele F.D.G.R. şi-a arătat îngrijorarea faţă de atitudinea mediilor politice faţă de minoritatea maghiară, considerând că aceasta are influenţă asupra activităţii legislative. S-a discutat şi despre paşii comuni de întreprins pentru integrarea României în comunitatea europeană.

03.07. 1995, Batiz (judeţul Hunedoara). Întâlnire interregională a germanilor

Peste 250 de germani din aşezările din jurul comunei Batiz s-au reunit aici pentru o sărbătoare a coroanei în aer liber, în curtea unui loc de întâlnire, lângă fostul edificiu al bisericii şi al casei parohiale. După liturghie au cântat corurile din Călan / Kalan, Deva / Diemrich şi Orăştie / Bros şi a fost prezentată o piesă de teatru de un grup din Orăştie / Broos. De asmenea, au avut loc dezbateri cu deputatul Wolfgang Wittstock despre legea retrocedării caselor şi legea învăţământului, despre lipsa de învăţători la Deva /Diemrich.

08-10.07. 1995, Sibiu / Hermannstadt. Vizită a unui grup de foşti deportaţi din Timişoara / Temeswar

Un grup de 32 de foşti deportaţi în Rusia din Timişoara / Temeswar şi Lugoj / Lugosch, între care şi Ignatz Bernhard Fischer, preşedintele Asociaţiei Deportaţilor, au făcut o vizită la Sibiu / Hermannstadt, unde au fost întâmpinaţi de asociaţia locală a deportaţilor. Ei au fost însoţiţi de Elke Sabiel, reprezentanta Fundaţiei Friedrich Ebert, care a sponsorizat această călătorie. Deportaţii au discutat în sala Forumului din Sibiu / Hermannstadt despre problemele lor, au depănat amintiri. La întâlnire au participat preşedintele Forumului local Sibiu / Hermannstadt, prof. Kurt Klemens şi parohul oraşului, Hans Klein. Oaspeţii au vizitat Cisnădioara / Michelsberg, centrul istoric al Sibiului / Hermannstadt şi Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului. La ieşirea de la liturghia din ultima zi, ei au fost salutaţi de episcopul Bisericii Evanghelice C. A. din România, Christoph Klein.

28.07.1995, Sibiu / Hermannstadt. A III-a întâlnire a Federaţiei Internaţionale a Tineretului Săsesc în Transilvania

Prima întâlnire de acest fel a avut loc la mijlocul anilor optzeci. Tineri saşi din România au participat pentru prima dată la o astfel de întâlnire în Austria, în 1990. În 1991 a avut loc prima tabără de acest fel în Transilvania, organizată de Forumul de Tineret Sibiu / Hermannstadt, iar a doua în 1993. Tabăra se organizează anual în alt loc (Germania, S.U.A., Austria). Întâlnirile din Transilvania au loc la doi ani. La tabără participă tineri între 14 şi 27 de ani. Ei stau câteva zile în oraş, apoi pleacă într-o călătorie de 2500 km prin România, pe un traseu cu numeroase obiective turistice de mare interes: Cascada Bâlea, Bran, Braşov / Kronstadt, Prejmer / Tartlau, Sinaia, Sovata, Sighişoara / Schäßburg, Bistriţa / Bistritz, Râmeţ. Călătoria urmărea să arate tinerilor din străinătate peisajul ţării din care au plecat înaintaşii lor, rădăcinile comune ale tuturor saşilor. În acest an, la organizare participă şi Forumurile locale de tineret din Sighişoara / Schäßburg, Tg.Mureş / Neumarkt şi Sebeş / Mühlbach. La finanţare şi organizare au contribuit Organizaţia Tineretului Săsesc din Germania, F.D.G.R. şi Forumul Sibiu / Hermannstadt. Au participat tineri saşi din S.U.A., Germania şi România.

04.08-20.09. 1995, Sibiu / Hermannstadt. Expoziţie de ceramică săsească

La Muzeul de Etnografie Comparată „Franz Binder" din Sibiu / Hermannstadt a fost organizată o expoziţie de ceramică săsească din secolele XVIII-XIX. Expoziţia cuprinde piese de mare valoare, unele dintre ele provenind din colecţia renumitului cercetător şi colecţionar ceramist sibian Horst Klusch.

04.08-20.09. 1995, Sibiu / Hermannstadt. Bani pentru bisericile-cetăţi

Preşedintele Cosiliului de Miniştri al landului Sachsen-Anhalt, dr. Reinhard Höppner, întreprinde o vizită în România. Cu această ocazie el a predat episcpului Bisericii Evanghelice C. A. din România, Christoph Klein, un cec de 110 000 mărci germane pentru restaurarea bisericilor-cetăţi din Băgaciu / Bogeschdorf şi Ghimbav / Weidenbach. În timpul vizitei la Sibiu / Hermannstadt, el a vizitat cele două aşezări, ca şi Biertan / Birthälm şi s-a întâlnit cu reprezentanţii comunei bisericeşti Sighişoara / Schäßburg. R Höppner este preşedinte pentru un an al Fundaţiei Culturale a Landurilor, iniţiată în 1988 de 18 landuri.

06.08.1995, Apoldu de Sus / Großpold (judeţul Sibiu). Întâlnirea apolzenilor

Aceasta era a II-a întâlnire a apolzenilor, care a avut loc, deşi numărul landlerilor din comună a scăzut şi se vorbeşte despre destrămarea ei. În urmă cu 2 ani, la prima întâlnire, au venit 450 de oameni, acum doar 300 de persoane. După liturghie a fost prezentat un program artistic şi au avut loc dezbateri.

24-25.08. 1995, Bucureşti / Bukarest. A IV-a şedinţă a Comisiei guvernamentale germano-române pentru problemele minorităţii germane

Partea germană a Comisiei a fost condusă de dr. Walter Priesnitz, secretarul de stat în Ministerul de Interne al R.F.G. şi i-a cuprins pe reprezentanţii landurilor Baden-Württemberg, Bavaria şi Renania de Nord-Westfalia, angajate în mod deosebit în România. Partea română a fost condusă de secretarul de stat în Ministerul de Externe, Vasile Constantinescu şi i-a inclus pe prefecţii judeţelor Caraş-Severin, Braşov, Sibiu / Hermannstadt, Timiş şi pe reprezentanţii F.D.G.R.: prof. dr. Paul Philippi, preşedinte, prof. dr. Karl Singer, preşedintele F.D.G.B., dr. Paul Jürgen Porr, preşedintele Forumului Transilvania. Protocolul semnat constată că măsurile de ajutorare a stabilizării germanilor în România au fost convenite în 1992. În 1995 aceste ajutoare vor continua să fie acordate. Partea germană va oferi 9 milioane mărci, care vor fi utilizate pentru căminele de bătrâni din Sibiu / Hermannstadt, Braşov / Kronstadt, Bacova / Bakowa, Sântana / Sanktanaşi care, în perspectivă, vor trebui finanţate de statul român. De asemenea, se vor da ajutoare pentru spitale (medicamente, aparatură medicală), pentru reparaţii la sediile Forumurilor, pentru economie ş. a. În 1995 se vor acorda 1000 de permise de muncă în Germania, pentru 1-3 ani, pentru membrii minorităţii germane din România.

25.08.1995, Sibiu / Hermannstadt. Luare de poziţie a preşedintelui F.D.G.R. faţă de Legea învăţământului

Luarea de poziţie a fost cerută de redactorul cotidianului „Ziua", Kállai László. Paul Philippi a răspuns că nu poate lua poziţie pentru că nu cunoaşte Legea decât din informaţii de presă. De aceea poate afirma că este de acord în cea mai mare măsură cu critica U.D.M.R., dar nu acceptă şi metodele acestei critici. În Tratatul semnat de România în 1919 se vorbea de autonomia saşilor şi secuilor, dar astăzi conceptul de autonomie trezeşte reacţii vehemente la oamenii politici români. Prin Legea învăţământului, minorităţile au mai puţine posibilităţi de exprimare decât în perioada interbelică, chiar mai puţine decât în perioada comunistă. Minoritatea germană înţelege bazele criticii U.D.M.R. şi respinge prevederile legii care cer examen de admitere în limba română la admiterea în învăţământul superior, ca şi predarea în limba română a istoriei românilor (nu a României). F.D.G.R nu are niciun interes să dramatizeze situaţia, dar sunt de dorit schimbări în sensul european. De aceea, F.D.G.R. salută hotărârea ministrului învăţământului, Liviu Maior, ca în această toamnă admiterea să fie susţinută în limba maternă.

25-27. 08.1995, Dinkelsbühl (Germania). A VII-a Întâlnire a saşilor sibieni

Manifestarea a fost organizată de Comunitatea germanilor originari din Sibiu / Hermannstadt şi a reunit între 1500 şi 1800 de participanţi, între care s-au aflat şi cei sosiţi din Sibiu / Hermannstadt (preşedintele Forumului Sibiu / Hermannstadt, prof. Kurt Klemens, trupa Teatrului de păpuşi ş. a). Au avut loc o serie de manifestări artistice: un concert cu lucrări al muzicianului-copil Carl Filtsch (1830-1845), un concert de orgă Mathias Roth, 3 expoziţii, conferinţe despre patriciatul sibian susţinute de Konrad Gündisch şi Irmgard Sedler ş. a.

27.08.1995, Apoldu de Sus / Großpold (judeţul Sibiu). Întâlnirea landlerilor din Turnişor /Neppendorf, Apoldu de Sus / Großpold şi Cristian / Großau

Iniţiativa întâlnirii a fost a ing. Otto Gumpinger, deputat în Parlamentul Austriei Superioare şi însărcinat cu ajutorarea landlerilor. El a vizitat cele trei comune cu landleri, ai căror înaintaşi au venit aici din Austria şi a considerat că aceştia trebuie să se cunoască mai bine. Întâlnirea a reunit cca o sută de persoane. Au participat cca 35 de elevi dansatori de la Colegiul Brukenthal cu directorul Hermann Schmidt.

28.08-03.09, 1995, Sibiu / Hermannstadt. Festivalul-concurs internaţional de interpretare la pian şi compoziţie „Carl Filtsch", la prima ediţie

La iniţiativa profesorului Peter Szaunig, care a activat la Liceul de muzică din Sibiu / Hermannstadt în anii '60 iar acum este în Germania, a fost instituit un festival-concurs pentru copii şi tineri muzicieni din toată lumea, în memoria lu Carl Filtsch, născut la Sebeş / Mühlbach în 1830 şi decedat în 1845. El a fost un pianist genial şi a început să compună. Aflat la prima ediţie, festivalul s-a bucurat de succes. Au participat concurenţi din 15 ţări. 16 dintre participanţi au fost distinşi cu premii. În 5.09. Peter Szaunig, preşedintele juriului, însoţit de câţiva premiaţi a dezvelit o placă omagială la Sebeş / Mühlbach pe casa în care s-a născut Filtsch. La festivitate, Szaunig a vorbit despre Filtsch, iar câţiva participanţi au interpretat compoziţii de Filtsch. Placa a fost aşezată de F.D.G.R., reprezentat la manifestare de directorul executiv Hansmartin Borger şi de omologul său de la Forumul Transilvania, Ottmar Andrassy.

08.09.1995, Sibiu / Hermannstadt. Scrisoare deschisă a preşedintelui F.D.G.R., Paul Philippi, adresată înaltului comisar pentru minorităţi al O.S.C.E., Max van der Stoel

Preşedintele Philippi mulţumea comisarului pentru invitaţia de a se întâlni cu el la Bucureşti / Bukarest şi se scuza că nu a putut ajunge, deoarece a trebuit să participe la o întâlnire cu preşedinta Bundestagului german, la Timişoara / Temeswar. Paul Phlippi arăta că afirmaţia comisarului, apărută în presă, că legea învăţământului românească corespunde normelor europene, nu este adevărată. Preşedintele F.D.G.R. anexa scrisorii sale cea mai nouă luare de poziţie a sa faţă de legea învăţământului, pe care o aprecia ca neliberală, încălcând normele europene.

15.09.1995, Prejmer / Tartlau (judeţul Braşov). Şedinţă a conducerii Fundaţiei Transilvănene Săseşti München / Siebenbürgisch-Sächsische Stiftung

Fundaţia sărbătorea cu acest prilej 15 ani de la înfiinţare. Restaurarea bisericii-cetăţi de la Prejmer era finanţată începând din anul 1992 de Fundaţie. La manifestare, dr. Christoh Machat, preşedintele Referatului Culturii Săseşti şi al Comitetului Internaţional I.C.O.M.O.S. a subliniat meritele Fundaţiei în restaurări dar şi în alte domenii culturale. Au mai luat cuvântul ambasadorul Germaniei, Anton Rossbach, episcopul Bisericii Evanghelice C. A., Christoph Klein şi fiul întemeietorului Fundaţiei, Hans-Christian Habermann, care se îngrijeşte de proiectele din România. El a afirmat că Fundaţia asigura în 1995 finanţarea lucrărilor de restaurare şi conservare la alte 4 biserici-cetăţi, iar în anul următor pentru un număr egal, plus pentru adunarea şi conservarea altor bunuri culturale.

16.09.1995, Biertan / Birthälm. A V-a întâlnire a saşilor de la Biertan / Birthälm

A V-a întâlnire a saşilor a reunit peste o mie de participanţi din ţară, inclusiv şvabi bănăţeni şi sătmăreni şi oaspeţi din Germania. Manifestările au debutat cu o liturghie celebrată de episcopul Christoph Klein şi preoţii Mathias Pelger (Braşov / Kronstadt) şi Kilian Dörr. Cuvântarea festivă a fost susţinută de preşedintele F.D.G.R., Paul Philippi. A urmat un program cultural divers: fanfara Ţara Bârsei, expoziţii de pictură pe sticlă, grafică, spectacole ale Teatrului de păpuşi din Sibiu / Hermannstadt. După-masă a avut loc adunarea din sala comunală unde au fost susţinute scurte alocuţiuni ale oaspeţilor, au evoluat corul Bach din Braşov / Kronstadt, corul de cameră din Sighişoara / Schäßburg, grupul de dansuri din Tg.Mureş şi cel de la Liceul Brukental. Între oaspeţi s-au aflat ambasadorul Germaniei, Anton Rossbach, secretarul Consiliului Minorităţilor, Ivan Truter, episcopul evanghelic din Austria, Dieter Knall, reprezentanţi ai organizaţiilor saşilor din Germania, Austria, Canada, SUA.

10-12.10.1995, Frankfurt/M., Viena. Prof. univ. Paul Philippi, preşedintele F.D.G.R., în delegaţia prezidenţială română.

Preşedintele României, Ion Iliescu, a efectuat o vizită în Austria, unde a avut întrevederi cu omologul său, Thomas Klestil şi cu cancelarul Franz Vranitzky, cu oameni de afaceri. De asemenea, Ion Iliescu a fost prezent la Târgul de carte de la Frankfurt/M., unde s-a lansat volumul său Revoluţie şi reformă, tradus în limba germană. Din delegaţia prezidenţială a făcut parte, alături de câţiva miniştri, şi prof. univ. Paul Philippi, preşedintele F.D.G.R., care a reprezentat interesele minorităţii germane.

13-22.10.1995, Oţelu Roşu / Ferdinandsberg, Reşiţa / Reschitza, Anina / Steierdorf, Bocşa / Bokschan ş.a. A V-a Decadă a Culturii Germane din Banatul Montan

Decada a debutat cu Zilele ţinutului natal ale germanilor din Banatul Montan, la Oţelu Roşu / Ferdinandsberg şi a continuat la Reşiţa / Reschitza, cu dezvelirea monumentului în memoria victimelor deportării în Rusia.

În total, au avut loc 40 de evenimente culturale (conferinţe, vernisaje, concerte, spectacole etc.), în 11 aşezări germane din Banatul Montan. Manifestări deosebite au fost: inaugurarea bibliotecii germane „Alexander Tietz" Reşiţa / Reschitza, aniversarea a 125 de ani de existenţă a fanfarei din Anina / Steierdorf, hramul bisericii (Kirchweih) din Gărâna / Wolfsberg. Au participat şi două formaţii muzicale din afara României (una din Germania şi una din Austria). De asemenea, ing. Eugen Soukup din Viena a susţinut o conferinţă. Oaspeţi de seamă au fost: ambasadorii Germaniei şi Austriei la Bucureşti / Bukarest, prof. univ. Reinhold Reimann, preşedintele Ligii Culturale din Graz, preşedinţii asociaţiilor germanilor din Banatul Montan care trăiesc în Germania şi Austria, prof. univ. Paul Philippi, preşedintele F.D.G.R., prof. univ. Karl Singer, preşedintele F.D.G.B. ş.a.

14.10.1995, Reşiţa / Reschitza. Dezvelirea Monumentului Victimelor Deportării în U.R.S.S.

Încă în 1990, preşedintele Asociaţiei Germane de Cultură şi Educaţie Reşiţa / Reschitza, Erwin Josef Ţigla, a propus Asociaţiei Deportaţilor din Reşiţa / Reschitza ridicarea monumentului. Sumele necesare au fost adunate de la foştii deportaţi, de la Uniunea Germanilor din Banatul Montan de la München, Uniunea Culturală Südmark din Graz, la care s-au adăugat alte instituţii şi persoane fizice. În noiembrie 1992, episcopul romano-catolic de Timişoara / Temeswar, Sebastian Kräuter şi episcopul Bisericii Evanghelice C.A din România, Christoph Klein, au sfinţit locul ales în Parcul „Cărăşana" din Reşiţa pentru înălţarea monumentului. Este singurul monument de acest fel şi a fost realizat de sculptorul Hans Stendl, originar din Reşiţa / Reschitza, decanul Facultăţii de Artă Decorativă din Bucureşti / Bukarest. Monumentul îl reprezintă pe Cristos răstignit şi are înscrise pe o placă denumirile aşezărilor în care au muncit deportaţii. La sfinţirea monumentului şi la dezvelirea lui au fost prezenţi: episcopul romano-catolic de Timişoara / Temeswar, Sebastian Kräuter, episcopul Bisericii Evanghelice C.A din România, Christoph Klein, primul-ministru al landului Stiria, Josef Krainer, preşedinţii Organizaţiilor germanilor din Banatul Montan care trăiesc în străinătate, reprezentanţi ai conducerilor F.D.G.R., F.D.G.B., F.D.G.B.M., ai conducerii Asociaţiei Deportaţilor, ai autorităţilor locale, numeroşi foşti deportaţi, rude şi prieteni ai lor. S-au depus numeroase coroane în sunetele imnului deportaţilor, Departe în Rusia, la Stalino. De atunci, în fiecare an, la monument are loc comemorarea victimelor deportării.

16.10.1995, Reşiţa / Reschitza. Expoziţie a artiştilor plastici din Banatul Montan

Asociaţia Germană de Cultură şi Educaţie a Adulţilor a organizat o expoziţie cu participarea unor artişti germani din Banatul Montan: Jakob neubauer, Norbert Traubner sen. şi jr., Franz mathias, Dragoş Josef Zipfl, Willi Weißmann şi Gustav Hlinka.

19.10.1995, Reşiţa / Reschitza. Inaugurarea Bibliotecii germane „Alexander Tietz"

Biblioteca este secţie a Bibliotecii judeţene „Paul Iorgovici" din Reşiţa / Reschitza. În 1999, biblioteca avea 9000 de volume în germană şi 1000 de cărţi în engleză, din diferite domenii. Biblioteca a adunat o colecţie de cărţi de şi despre germanii din România. În cadrul bibliotecii se organizează frecvent de către Erwin Josef Ţigla, bibliotecar şi locţiitor al preşedintelui F.D.G.B.M., manifestări literare şi cultural-artistice (conferinţe, lansări de cărţi, întâlniri cu autorii etc.).

19.11.1995, Sibiu / Hermannstadt. Prima întâlnire a grupului de lucru pentru o nouă programă (curriculum) a grădiniţelor germane

Consiliera Annemie Pauli-Blinten a avut iniţiativa de a alcătui un grup de lucru cu educatoare din 8 oraşe transilvane, pentru a se pregăti o nouă programă (curriculum).

S-a constatat că în grădiniţele germane veneau tot mai mulţi copii din familii în care nu se vorbea limba germană şi educatoarele trebuiau mai întâi să-i înveţe limba germană. Această situaţie nu corespundea însă cu programele pe care le aveau grădiniţele pentru copii cu limba germană maternă. Grupul de lucru s-a întâlnit de mai multe ori, la intervale de câteva luni şi a pregătit propuneri pentru o metodologie didactică adecvată situaţiei din grădiniţe.

11.1995, Sibiu / Hermannstadt. Constituirea Uniunii Asociaţiilor de Tineret german din Transilvania / Verband Deutscher Jugendvereine in Siebenbürgen

La iniţiativa Forumului Tineretului German din Sibiu / Hermannstadt, organizaţiile locale similare din Cluj-Napoca / Klausenburg, Braşov / Kronstadt, Mediaş / Mediasch, Reghin / Sächsisch-Reen, Sighişoara / Schäßburg, Codlea / Zeiden şi Asociaţia „Inimi deschise" din Târgu Mureş / Neumarkt colaborează în cadrul Uniunii Asociaţiilor de Tineret German din Transilvania.