Minoritatea germană 1997

30.01.1997, Bucureşti / Bukarest. Conducerea F.D.G.R la prima întâlnire cu noul preşedinte al României, Emil Constantinescu

Preşedintele F.D.G.R., Paul Philippi, însoţit de preşedinţii Forumurilor regionale şi de deputatul Werner Brück au avut o primă întâlnire cu noul preşedinte al României, Emil Constantinescu, ales în noiembrie 1996. Au fost discutate: problema şcolilor, îndeosebi necesitatea lor în zona Satu Mare / Sathmar, dificultăţile întâmpinate la graniţă de ajutoarele sosite pentru fundaţiile înfiinţate de Forum, nerezolvarea problemelor ridicate de retrocedarea pământului către saşii din judeţele Alba, Braşov şi Sibiu, problema emisiunii TV în limba germană şi aceea a finanţării ziarelor germane.

01.1997, Bucureşti / Bukarest. Dr. Klaus Fabritius este numit secretar de stat în Departamentul pentru Relaţii Interetnice

Klaus Fabritius a ocupat această funcţie în Guvernul României până în ianuarie 2001.

13-14.02.1997, Bavaria. Întâlnire a preşedintelui F.D.G.R., Paul Philippi, cu autorităţile Bavariei

Preşedintele F.D.G.R., pof. univ. dr. Paul Philippi a avut întrevederi cu politicieni din Bavaria cu care a discutat despre situaţia minorităţii germane din România. El a solicitat şi o întâlnire cu ministrul federal pentru Cooperare Economică, Carl-Dietrich Spranger.

05.03.1997, Bucureşti / Bukarest. Întâlnirea preşedintelui şi deputatului F.D.G.R. cu ministrul minorităţilor

Prof. univ. dr. Paul Philippi, preşedintele F.D.G.R. şi Werner Brück, deputatul F.D.G.R. au avut o discuţie cu György Tokay, ministrul pentru minorităţi. Au fost abordate aceleaşi probleme discutate şi cu preşedintele Emil Constantinescu, în 30.01: chestiunile şcolare, greutăţile întâmpinate la vamă de ajutoarele economice trimise Forumului din Germania, problemele retrocedării pământului şi caselor, ale finanţării ziarelor germane. De asemenea, s-a discutat despre numirea unui secretar de stat în acest minister. Peste câteva zile, acesta a şi fost numit în persoana dr. Klaus Fabritius, preşedintele Forumului din Vechiul Regat şi conducătorul Institutului de Igienă din Bucureşti / Bukarest. Într-o funcţie similară, secretar de stat pentru minorităţi, fusese în anii 1931-1932, Rudolf Brandsch.

31.03-4.04.1997. Bucureşti / Bukarest, Sibiu / Hermannstadt, Timişoara / Temeswar, Satu Mare / Sathmar. Vizita unei delegaţii din Germania

O delegaţie de 30 de parlamentari din Germania, condusă de Horst Waffenschmidt, secretar de stat în Ministerul Federal de Interne şi însărcinat cu problemele emigranţilor, a vizitat România. În prima zi, la Bucureşti / Bukarest, s-au purtat discuţii cu preşedintele Emil Constantinescu, cu premierul Victor Ciorbea, cu ministrul minorităţilor, György Tokay şi cu secretarul de stat Klaus Fabritius. Au fost abordate problemele cooperării româno-germane şi ale minorităţii germane din România. La Sibiu / Hermannstadt au avut loc întâlniri cu episcopul Bisericii Evanghelice C.A., Christoph Klein, cu conducerea F.D.G.R., în care s-a relevat că n-au fost împlinite aşteptările privind retrocedarea pământului şi caselor expropriate. Partea germană a subliniat că Germania va primi şi în viitor emigranţi din România. Delegaţia germană a vizitat apoi comuna Cristian / Großau şi căminul „Carl Wolf" din Sibiu / Hermannstadt. În zilele următoare, au fost vizitate alte obiective finanţate de Ministerul de Interne al R. F. G. După încheierea vizitei la Sibiu / Hermannstadt, delegaţia compusă din parlamentari şi conducători ai organizaţiilor germanilor din România care trăiesc în Germania a plecat la Timişoara / Temeswar. Delegaţiei i s-au alăturat prof. Paul Philippi, preşedintele F.D.G.R. şi prof. Karl Singer, locţiitorul său. Delegaţia a vizitat şi Satu Mare / Sathmar pentru aceleaşi scopuri.

12.04.1997, Sebeş / Mühlbach (judeţul Alba). Adunare a Asociaţiei „Munca femeilor" din Biserica Evanghelică

35 de membre ale asociaţiei au prezentat rapoarte despre activitatea depusă. S-a discutat apoi despre viitoarele activităţi, despre direcţiile pe care trebuie să meargă munca femeilor. Consistoriul Bisericii a fost reprezentat de Ilse Philippi. Dintre activităţile depuse: discuţii cu alte organizaţii similare din Germania, participarea la sinodul european al femeilor, la Săptămâna Bibliei de la Berlin, cercuri de lucru de mână, întâlniri ale soţiilor preoţilor, drumeţii, excursii, vizitarea bolnavilor. La finalul discuţiilor s-a decis ca organizaţia să devină persoană de drept public în cadrul Bisericii.

12.04.1997, Frankfurt /M. Interviu al premierului român Victor Ciorbea despre germanii din România

Primul ministru al României, Victor Ciorbea, a dat un interviu cotidianului „Frankfurter Allgemeine Zeitung" în care a afirmat interesul guvernului său pentru consolidarea minorităţii germane din România. El a arătat „totala deschidere" a României pentru revenirea unor saşi şi şvabi emigranţi, în România. Guvernul caută soluţii pentru a li se înapoia casele, pământul şi alte bunuri. Interviul a fost reprodus pe scurt de „Hermannstädter Zeitung".

17.04.1997, Sibiu / Hermannstadt. Comemorarea a 20 de ani de la moartea celor 23 de elevi şi profesori ai Liceului Brukenthal la Bâlea

La 17.04.1977, 23 de elevi şi profesori de la Liceul Brukentahal au fost ucişi de o avalanşă la Bâlea, în Munţii Făgăraş / Fogarasch. Moartea schiorilor saşi este comemorată anual la Bâlea şi Sibiu / Hermannstadt. Edda şi Günter Gross, care şi-au pierdut 2 fii în avalanşă, au înfiinţat Cupa „In memoriam Bâlea 1977". De asemenea există câteva cupe transmisibile: Maja Heitz, Ditz Treyball, Richard Schuller, oferite în concursurile de schi.

În acest an, în 16.04., la Liceul Brukenthal a fost prezentată o conferinţă cu diapozitive de către Reinhold Gutt şi prof. Friedrich Philippi. În 17.04. a avut loc o liturghie comemorativă şi s-au depus coroane de flori la mormintele victimelor din 1977 din cimitirele Sibiu / Hermannstadt, Guşteriţa / Hammersdorf şi Turnişor / Neppendorf. La 9.04., la München a fost organizată o expoziţie cu fotografii de Rudolf Schuller. În 31.05. va avea loc concursul de schi alpin dotat cu cupa „In memoriam Bâlea 1977", aflat la a XIX-a ediţie.

01.05.1997, Bucureşti / Bukarest. Ministrul de Externe al României cere scuze oficial pentru urmărirea, deportarea şi vânzarea germanilor din România

În timpul vizitei la Bucureşti / Bukarest a ministrului de Externe al Germaniei, Klaus Kinkel, ministrul de Externe al României, Adrian Severin, a dat o declaraţie oficială în care a cerut scuze şi a exprimat regretul pentru urmărirea, deportarea la muncă forţată în U.R.S.S. şi în Bărăgan, pentru vânzarea germanilor din România de către guvernele de la Bucureşti / Bukarest. Scuzele au fost adresate germanilor din România, ca şi celor plecaţi în Germania. Acestea se constituie într-o reparaţie morală faţă de suferinţa îndurată de germanii din România. Declaraţia a fost publicată de ziarele din Germania şi din România.

02-04.05.1997, Braşov / Kronstadt. Simpozion dedicat procesului „Biserica Neagră" din 1958

Academia Evanghelică „Transilvania" a organizat un simpozion dedicat procesului politic din 1958, de la Braşov / Kronstadt. În proces au fost judecaţi o serie de intelectuali saşi, acuzaţi de trădare de ţară şi uneltire contra ordinii sociale fiind condamnaţi drept „contrarevoluţionari" la ani grei de închisoare. Între victimele acestui proces s-au aflat: Konrad Möckel, Maria Luise Roth, Heinz Taute, Günther Melchior, Karl Denndorfer, Peter Hönig ş.a. La simpozion au asistat peste o sută de persoane, între care poeta Ana Blandiana şi Smaranda Enache, reprezentanţi ai presei germane şi româneşti.

02.05-04.05.1997, Reşiţa / Reschitza. A VII-a ediţie a Zilelor literaturii germane la Reşiţa / Reschitza

Tema ediţiei: Oameni şi peisaje din Banatul Montan. Călători şi poeţi renumiţi. Au prezentat referate: Hans Liebhardt (Bucureşti / Bukarest), Edith Guip-Cobilanschi (Timişoara / Temeswar), Axel Barner (Bucureşti / Bukarest), Rudolf Gräf (Reşiţa / Reschitza), Karl Ludwig Lupşiasca (Reşiţa / Reschitza), Horst Fassel (Tübingen). Au urmat lecturi pe tema Călătoria, cu participarea scriitorilor: Edith Guip-Cobilanschi (Timişoara / Temeswar), Hans Liebhardt (Bucureşti / Bukarest), Joachim Wittstock (Reşiţa / Reschitza), Dana Bălănescu (Reşiţa / Reschitza).

Au fost lansate al III-lea volum publicat de Asociaţia Germană de Cultură şi Educaţie a Adulţilor, Deportaţii din Rusia îşi amintesc, partea a II-a şi periodicul „Împreună. Miteinander. Együttesen". În final au fost oferite premiile câştigătorilor concursului şcolar de compuneri, aceştia citind din textele lor.

Manifestarea s-a încheiat cu excursia participanţilor la Ocna de Fier / Eisenstein, Biniş şi Tirol.

03.05.1997, Sibiu / Hermannstadt. Sărbătoarea maialului (Maifest) din Dumbravă

Organizatorii din acest an, Forumul de Tineret şi Forumul Sibiu / Hermannstadt au invitat toate şcolile şi secţiile germane din oraş. Grupele de dansuri germane ale Forumului de tineret Sibiu / Hermannstadt, ale liceelor Brukenthal şi Pedagogic, ca şi grupele invitate din Tg.Mureş / Neumarkt, Braşov / Kronstadt, Satu Mare / Sathmar, acompaniate de fanfara din Petreşti / Petersdorf (judeţul Alba) au mărşăluit în parada portului popular german în Piaţa Mare şi pe strada Bălcescu, până la Casa Sindicatelor. De aici au plecat cu autobuzele în Dumbravă. Aici a fost organizat un spectacol cu coruri, recitaluri muzicale, dansuri, recitări de poezii; de asemenea au avut loc şi întreceri sportive. Preşedintele Forumului Sibiu / Hermannstadt, Kurt Klemens a salutat pe toţi participanţii.

11.05.1997, Caşolţ / Kastenholz (judeţul Sibu). Prima întâlnire a saşilor

La manifestare au participat 150 de persoane din comună, din Germania şi din alte 15 aşezări săseşti. Organizatorul a fost vicarul Ingolf Walther. Au participat două coruri din Germania, fanfara din Stejărişu / Probstdorf. Predica din timpul liturghiei a fost ţinută de secretarul Consistoriului, Hans Gerald Binder, iar partea muzicală a aparţinut unui cor din Dresda care, cu o zi în urmă, concertase la Cisnădioara / Michelsberg (judeţul Sibiu).

16.05.1997, Pécs (Ungaria). Preşedintele F.D.G.R. prezent la dezvelirea unui monument

Monumentul comemorează expulzarea germanilor din Ungaria în anii 1945/46. La ceremonie a participat şi preşedintele Ungariei, Árpád Göncz, cu care preşedintele F.D.G.R., Paul Philippi, a avut o scurtă discuţie. P. Philippi a convenit cu conducerea pe ţară a Autoadministraţiei germanilor din Ungaria să stabilească în viitor contacte regulate.

16.05.1997, Sibiu / Hermannstadt. Luarea de poziţie a preşedintelui F.D.G.R. faţă de declaraţia ministerului de Externe, Adrian Severin

Preşedintele F.D.G.R., Paul Philippi constată că declaraţia de recunoaştere a suferinţelor provocate germanilor din România prin deportare, expropriere şi vânzare şi regretul exprimat a trezit un amplu ecou. Declaraţia nu a fost dată sub presiune şi era necesară, deşi au fost voci care nu au considerat-o utilă. A. Severin afirmă că România n-a participat la cele petrecute după 1945. Dar aceasta este fals. România s-a opus deportării germanilor din România în Uniunea Sovietică, dar aliaţii n-au luat în seamă protestele sale. În schimb, aşa cum arată A. Severin, autorităţile române au participat la operaţiunea deportării (au adunat pe cei destinaţi deportării, au dat trenurile). Deportarea în Bărăgan a fost însă o acţiune a guvernului român, ca şi exproprierile din 1945/46 şi deposedarea germanilor de drepturile civile. Ziariştii români nu ştiu despre toate acestea. În 1995 şi preşedintele Ion Iliescu a exprimat regretul pentru deportare, dar n-a prezentat scuze. El accentua pe răspunderea sovieticilor. A. Severin a mers însă mai departe. El se scuză şi pentru ce au făcut cetăţenii români în cazul vânzării de germani de către regimul comunist. Şi aşa s-a petrecut şi la 1 mai: s-a vorbit iar despre germanii din România între Berlin şi Bucureşti / Bukarest, fără ca reprezentanţii lor să fie prezenţi, şi acest lucru este solicitat de preşedintele F.D.G.R., ca în colaborarea româno-germană, germanii să nu mai fie obiect ci subiect, să fie luaţi ca parteneri.

18-19.05.1997, Moşna / Meschen (judeţul Sibiu). Prima întâlnire a saşilor

De Rusalii saşii plecaţi din Moşna/ Meschen în Germania s-au întâlnit cu consătenii lor la Moşna / Meschen. Au sosit 120 de persoane care s-au bucurat de revederea meleagurilor natale. Ei au participat la liturghia oficiată de decanul circumscripţiei Mediaş / Mediasch, Reinhart Guib, au vizitat şcoala şi muzeul de istorie, unde un loc aparte ocupă amintirea lui St. L. Roth, care a fost preot la Moşna / Meschen în urmă cu 150 de ani.

14.06.1997. Turnişor / Neppendorf (Sibiu / Hermannstadt). Aşezarea pietrei de temelie la Casa de conferinţe „Hans Bernd von Haeften" a Academiei Evanghelice „Transilvania"

Casa de conferinţe se construieşte în Turnişor, fostă comună de landleri, astăzi cartier al Sibiului / Hermannstadt, lângă biserică. Casa este închinată memoriei diplomatului Hans Bernd von Haeften, care a lucrat şi la Ambasada Germană din Bucureşti / Bukarest şi a fost un prieten al germanilor din România, apoi, revenit în Germania, a intrat în rezistenţa antihitleristă şi a fost executat în 1944. Festivitatea aşezării pietrei de temelie a fost celebrată de 3 teologi evanghelici. În temelie a fost îngropată o sticlă cu lista membrilor Academiei, un document fondator, o scurtă biografie a lui Hans Bernd von Haeften. Au fost prezenţi membrii Academiei, un public numeros şi câteva personalităţi: ambasadorul R.F.G. al Bucureşti / Bukarest, Leopold Bill von Bredow, Smaranda Enache de la Liga „Pro Europa" Tg.Mureş / Neumarkt, viceprimarul Sibiului / Hermannstadt Ioan Ittu, soţia şi fiul lui Hans Bernd von Haeften. Au luat cuvântul preşedintele Academiei, prof. Hermann Pitters şi Gerhard Möckel, iniţiatorul şi conducătorul Academiei, care a vorbit despre patronul Casei, von Haeften.

14.06.1997, Sibiu / Hermannstadt. Adoptarea unei noi „Ordini bisericeşti" / Kirchenordnung

Biserica Evanghelică C. A. din România avea o „Ordine bisericească / Kirchenordnung" din 1949. Încă din 12.01.1990, episcopul Albert Klein a cerut pregătirea unei noi „Constituţii bisericeşti". Pregătirile au început, dar a survenit plecarea în masă a saşilor şi proiectul a fost amânat. În 14.06.1997, adunarea pe ţară a Bisericii Evanghelice C.A. din România a votat noua „Ordine (Constituţie) bisericească", ţinând cont de toate transformările apărute în societatea săsească.

19.06.1997, Reşiţa / Reschitza. Simpozion pentru comemorarea unui deceniu de la moartea lui Paul Lackner (1919-1987)

Asociaţia Germană de Cultură şi Educaţie a Adulţilor a organizat comemorarea preotului şi omului de cultură Paul Lackner. La simpozion au participat decanul József Pál, urmaşul lui Lackner în fruntea decanatului romano-catolic şi al parohiei Reşiţa / Reschitza, prof. univ. Damian Vulpe, decanul Facultăţii de Muzică din Timişoara / Temeswar, Erwin Josef Ţigla, Dan Perianu, Karl Ludwig Lupşiasca, episcopul de Timişoara / Temeswar, Sebestian Kräuter. Episcopul a concelebrat şi liturghia de comemorare împreună cu preoţi romano-catolici, greco-catolici, evanghelici, ortodocşi, reformaţi.

21-22.06.1997, Oradea / Großwardein. Turneu al corului de femei al Forumului Democrat al Germanilor din Reşiţa / Reschitza

Corul a mai efectuat astfel de turnee la Lugoj şi Timişoara / Temeswar, dar cel de la Oradea / Großwardein a fost de neuitat pentru membrele formaţiei. Comunitatea de 1500 germani locală le-a primit festiv. Coristele s-au bucurat apoi de o vizită prin oraş, la principalele monumente şi biserici. Corul este condus de Waltraud Muntoi, iar prezentarea programului au făcut-o Erwin Josef Ţigla şi prof. Edith Guip-Cobilanschi din Timişoara / Temeswar, care au recitat poezii.

28-29.06.1997, Reşiţa / Reschitza. A IV-a ediţie a Paradei portului popular german

În acest an, parada, organizată de Asociaţia Germană de Cultură şi Educaţie a Adulţilor şi Filiala Reşiţa / Reschitza a „Banat-J. A", a început cu balul portului popular, sâmbătă seara. A doua zi, în cadrul sărbătorii Reşiţei, de Sfinţii Petru şi Pavel, parada a început cu o liturghie la biserica romano-catolică. De aici, cei 246 de participanţi din Arad, Bocşa / Bokschan, Gărâna / Wolfsberg, Oraviţa / Orawitza, Oţelu Roşu / Ferdinandsberg, Periam, Reşiţa / Reschitza, Sânnicolau Mare / Großsanktnikolaus, Tudor Vladimirescu / Glogowatz, s-au îndreptat spre piaţa centrală. Aici, pe scena în aer liber, pe muzica fanfarei slovacilor din Nădlac / Nadlak, au evoluat dansatorii, copii şi tineri, din Bocşa / Bokschan, Oţelu Roşu / Ferdinandsberg, Oraviţa / Orawitza, Arad, Sânnicolau Mare / Großsanktnikolaus, Reşiţa / Reschitza şi un grup german din Hőgyész (Ungaria) partener al formaţiei reşiţene „Edelweiß". Au fost prezente autorităţile locale şi consulul german din Timişoara / Temeswar.

01.07.1997, Sibiu / Hermannstadt. Înfiinţarea Muzeului de Etnografie Săsească „Emil Sigerus"

Misiunea Muzeului este de a pune în valoare patrimoniul cultural material creat de saşi timp de 800 de ani. Colecţiile muzeului sunt constituite din cele ale fostului Muzeu al Asociaţiei Transilvănene Carpatine, din colecţiile particulare Emil Sigerus, Julius Bielz, Carl Engber, Erwin Sigerus, Erwin Ullrich ş.a. Piesele muzeale sunt cahle de teracotă, ceramică, obiecte de port, cusături, mobilă, obiecte de lemn şi metal etc. Muzeul organizează expoziţii tematice, face cercetări pentru a descoperi noi piese de artă populară săsească. Înfiinţarea şi activitatea Muzeului „Emil Sigerus" au fost sprijinite de F.D.G.R.

02.07.1997, Reşiţa / Reschitza. Raport asupra activităţii Asociaţia Germane de Cultură şi Educaţie a Adulţilor în al X-lea an de activitate (iulie 1996-iunie 1997)

Autorul raportului este preşedintele Erwin Josef Ţigla, preşedintele Asociaţiei, care apreciază că datele raportului relevă forţa mişcării culturale germane din Banatul Montan, care întăreşte şi exprimă identitatea naţională a germanilor din acest teritoriu.

În al zecelea an de activitate, Asociaţia a organizat 59 de manifestări în Reşiţa / Reschitza (în principal conferinţe pe teme de istorie, geografie literatură, artă, muzică), conferenţiarii fiind localnici, dar şi din Timişoara / Temeswar, Austria, Germania. Au fost organizate manifestările periodice: Decada culturii germane din Banatul Montan, parada portului popular, sărbătorirea hramului bisericilor (Kirchweih), Zilele literaturii germane, întâlnirile corpului didactic, ale deportaţilor din Rusia. Au fost organizate spectacole ale corului de femei, expoziţii, spectacole de teatru, a fost publicată a treia carte a Asociaţiei, s-au comemorat 10 ani de la moartea lui Paul Lackner, s-au efectuat schimburi cu asociaţii din Austria.

În al zecelea an de activitate au fost organizate 111 manifestări, iar numărul lor total, în cei 10 ani de existenţă a ajuns la 713.

17.07.1997. Bucureşti / Bukarest. Timpul acordat emisiunii TV în limba germană

În urma unor discuţii privind eficientizarea economică la TVR a existat intenţia reducerii timpului acordat emisiunii în limba germană. În final, timpul acordat a fost mai mare cu o jumătate de oră începând din 17.07. Emisiunea de pe canalul TVR2 era programată de la ora 13,30 la ora 14,30, iar cea de pe TVR1 era de la 15,30 la ora 17,00.

18.07.1997, Sibiu / Hermannstadt. Noul ambasador al României în R.F.G. vizitează conducerea F.D.G.R.

Teodor Dunca, noul ambasador român la Berlin, a făcut o vizită la Sibiu / Hermannstadt pentru a se informa la faţă locului asupra situaţiei minorităţii germane din România. El a avut o întâlnire cu Paul Philippi, preşedintele F.D.G.R., cu secretarul de stat Klaus Fabritius şi alţi membri ai conducerii Forumului. S-a discutat despre legea retrocedării pământului, care nu este satisfăcătoare pentru germani, despre starea şcolilor în limba germană, apărarea patrimoniului cultural moştenit ş.a. T. Dunca este primul ambasador român care întreprinde o astfel de vizită.

07.1997, Gărâna / Wolfsberg / Wolfsberg (judeşul Caraş-Severin). „Germana la Gărâna / Wolfsberg"- ediţia a III-a

Au sosit la cursul de vară pentru perfecţionarea cunoştinţelor de germană 15 participanţi, de la 19 la 40 de ani (absolvenţi de facultate, educatoare, şomeri). Organizatorul acţiunii a fost F.D.G.R., cu susţinerea guvernului landului Stiria (Austria). Au predat trei membri ai Corpului didactic de la Universitatea Timişoara / Temeswar, o învăţătoare şi un profesor din Austria.

02-03.08.1997, Turnişor / Neppendorf (Sibiu / Hermannstadt). A II-a Întâlnire a landlerilor şi saşilor din Turnişor

Motto-ul Întâlnirii a fost: „Credinţă şi patrie". Au fost prezenţi 400 de oameni din Turnişor, mulţi sosiţi din Germania şi Austria. Au celebrat liturghiile Heinz şi Dietrich Galter (tatăl şi fiul). Participanţii au depus coroane la cimitir pentru cei 296 de turnişoreni evanghelici care au căzut în cele două războaie mondiale. În corul bisericii a fost vernisată o expoziţie de pictură a sibianului Eugen Dornescu, intitulată „Turnişor - loc natal şi biserică". În piaţă, olarul Molnos József din Korund şi-a prezentat produsele. Printre oaspeţii de onoare s-au aflat: Paul Philippi, preşedintele F.D.G.R., Paul Ullmann, ambasadorul Austriei, Arnulf Braun, consulul general german de la Sibiu / Hermannstadt, Ioan Sturz, viceprimarul Sibiu / Hermannstadtlui. Muzica a fost asigurată de militari care au încercat să prezinte repertoriul tradiţional al fanfarei din Turnişor, care nu mai există.

02-03.08.1997, Petreşti / Petersdorf (judeţul Alba). Prima întâlnire a saşilor

Prima întâlnirea a saşilor din Petreşti a fost organizată de Forumul local şi comunitatea evanghelică. Au participat 500 de persoane, din care 200 au sosit din Germania (în Petreşti trăiesc 280 de saşi). Sâmbătă după-masă, în sala căminului cultural a avut loc o adunare, la care au luat cuvântul gazdele, dar şi prof. Paul Philippi, preşedintele F.D.G.R. şi consulul german de la Sibiu / Hermannstadt, Arnulf Braun. Programul artistic a cuprins coruri, muzică de fanfară şi un grup de elevi flautişti. Participanţii au asistat la două liturghii şi au vizitat cimitirul.

17.08.1997, Cârţa / Kerz (judeţul Sibiu). Comemorarea poetului Viktor Kästner

Viktor Kästner (1826-1957) s-a născut la Cârţa / Kerz. El a scris poezii în dialect săsesc. Manifestarea este organizată de Forumul Transilvania. După liturghie a fost prezentat un scurt program artistic. Apoi prof. univ. dr. Horst Schuller Anger şi scriitorul Joachim Wittstock au susţinut referate despre creaţia lui Kästner. Au urmat lieduri după versurile lui Kästner şi lecturi din creaţia unor poeţi care scriu în dialect săsesc: Elisabeth şi Oswald Kessler, Wilhelm Meitert şi Walther Seidner. Manifestarea a fost organizată la 140 de ani de la moartea poetului de Forumul local, de comunitatea evanghelică din Cârţa / Kerz, de Asociaţia agricolă locală şi de „Hermannstädter Zeitung". Participanţii au depus o coroană de flori la casa în care s-a născut Victor Kästner. Preşedintele F.D.G.R., Paul Philippi, a rostit un cuvânt de salut adresat participanţilor.

19.08.1997, Bucureşti / Bukarest. Listă cu edificii retrocedate minorităţilor naţionale

Ziarul „Adevărul" a publicat o listă cu 18 imobile ce urmează a fi retrocedate proprietarilor de drept. Între acestea se află şi locuinţa de vară de la Avrig a lui Samuel von Brukenthal, care revine Fundaţiei Brukenthal, Casa de cultură „Friedrich Schiller" din Bucureşti / Bukarest, care revine Forumului Democrat al Germanilor din Capitală.

20.08-08.09.1997, Ungaria, Germania. Turneu al grupului de dansuri săseşti al Forumului Tineretului German din Sibiu / Hermannstadt

Grupul de dansuri săseşti întreprinde un turneu cu spectacole la Pécs (Ungaria), Neukirchen am Brand (lângă Nürnberg), Mosbach, Hamburg, Hanovra, Berlin ş.a. Grupul este format din 18 persoane şi prezintă dansuri şi cântece săseşti într-un program „seara săsească". Spectacolele s-au bucurat de succes şi au oferit informaţii despre viaţa saşilor.

23.08.1997, Bucureşti / Bukarest. Şedinţă a Consiliului Minorităţilor care a discutat diminuarea subvenţiilor de stat

Consiliul Minorităţilor a constatat că pentru cele 15 minorităţi reprezentate în Parlament, guvernul a acordat 6,5 miliarde lei, reduse la 5,076 milioane lei. Minoritatea germană avea alocate 75,8 milioane lei, suferind o reducere de 10,7%. F.D.G.R. a dat un comunicat de presă în 29.08.1997, în care se arată nemulţumirea pentru această reducere. Aceasta va afecta manifestările culturale şi publicarea celor 4 ziare.

01-07.09.1997, Sibiu / Hermannstadt. A II-a ediţie a Festivalului-concurs de interpretare la pian şi compoziţie „Carl Filtsch"

S-au anunţat 53 de concurenţi din România şi alte ţări. Ei sunt împărţiţi pe grupe de vârstă: până la 15 ani, între 16 şi 25 ani. Premiile sunt între 200 şi 800 mărci germane. De asemenea, premianţii se pot perfecţiona la Seminarul de muzică din München. Iniţiatorii Festivalului sunt Peter Szaunig şi Walter Krafft, foşti profesori la Liceul de Artă din Sibiu / Hermannstadt. Organizatori erau: Consiliul Judeţean Sibiu / Hermannstadt, Ministerul de Externe al R.F.G. şi Fundaţia Culturală Săsească München.

05-06.09.1997, Dognecea / Dognatschka / Dognatschka (judeţul Caraş-Severin). Hramul bisericii (Kirchweih)

Sâmbătă seara a avut loc balul de Kirchweih cu muzicanţii din Gărâna / Wolfsberg, care au cântat împreună cu Werner Salm, interpret cunoscut din Germania, adus de Asociaţia „Banat-J.A". Balul a fost în curtea Forumului local. Cu această ocazie a debutat grupul vocal al Forumului Dognecea / Dognatschka ca şi un grup de dansuri. A doua zi a fost liturghia solemnă în biserica romano-catolică, care nu mai are un preot propriu. Au fost oaspeţi din comunele locuite de croaţi.

13.09.1997, Reşiţa / Reschitza. Sfinţirea capelei Sfinţilor Francisc şi Clara

Capela a fost ridicată în noul cartier de locuinţe al Reşiţei, Govândari. Aceasta este a doua biserică catolică din Reşiţa / Reschitza construită cu ajutor din Austria, Germania ş.a. Serviciul divin solemn a fost concelebrat ecumenic de episcopul romano-catolic de Timişoara / Temeswar, Sebestian Kräuter, episcopul greco-catolic de Lugoj, Alexandru Messian, 4 preoţi catolici din Austria şi Germania, alţi preoţi ortodocşi, evanghelici, reformaţi, în total 25 de preoţi. Au fost prezenţi oaspeţi din Austria şi Germania, reprezentanţi ai autorităţilor judeţului Caraş-Severin. După-masă a avut loc un festival al tineretului catolic la care au luat parte grupuri de tineri din Aradul Nou / Neuarad, Timişoara / Temeswar, Gârnic.

20.09.1997, Biertan / Birthälm / Birthälm (judeţul Sibiu). A VII-a Întâlnire a saşilor la Biertan / Birthälm

Organizatorii manifestării au fost forumurile Transilvania, Mediaş / Mediasch, Sighişoara / Schäßburg şi Biertan / Birthälm. S-au adunat 1500 participanţi din România, Germania, Austria. Liturghia a fost oficiată de parohul Johannes Halmen (Sighişoara / Schäßburg) şi de episcopul Christoph Klein. În centrul manifestării au stat întreprinderile mici şi mijlocii, care au organizat o expoziţie de prezentare a produselor proprii. După liturghie a urmat parada portului popular, concertul fanfarei „Ţara Bârsei", dansuri populare săseşti şi şvăbeşti („Rosmarainer" Timişoara / Temeswar). Adunarea festivă a fost deschisă de Paul Jürgen Porr, preşedintele Forumului Transilvania. Ambasadorul german Leopold Bill von Bredow a transmis salutul ministrului german de Externe, Klaus Kinkel. Ambasadorul austriac, Paul Ullmann, a apreciat drept un succes deschiderea unei secţii şcolare cu limba de predare germană la Tg.Mureş / Neumarkt. Carol König a transmis salutul ministrului Culturii, Ion Caramitru, iar secretarul de stat Klaus Fabritius a prezentat salutul guvernului României. Preşedintele F.D.G.R., Paul Philippi, a afirmat că întâlnirile de la Biertan / Birthälm sunt un semn de vitalitate al comunităţii saşilor. Au mai luat cuvântul reprezentanţii Consistoriului, ai saşilor din Germania şi din Austria. Cuvântarea festivă a fost rostită de directorul Fundaţiei Saxonia, Karl-Arthur Ehrmann, care a relevat că există 462 mici întreprinderi, ceea ce arată că pentru saşi a trecut timpul resemnării. Teatrul de păpuşi - Secţia germană Sibiu / Hermannstadt a prezentat un spectacol, iar corul dirijat de Kurt Philippi un scurt concert în aer liber. Întâlnirea s-a încheiat cu o seară de dans pentru tineret.

25.09.1997, Satu Mare / Sathmar. Inaugurarea clădirii noii şcoli germane

Clădirea a fost renovată şi mobilată ca o şcoală modernă cu bani de la guvernele român şi german. Pe lângă şcoală s-au înfiinţat un internat şi o cantină, teren de sport. Pentru început erau 11 clase cu predare în limba germană şi 5 profesori germani care urmăreau un nivel înalt de predare.

Şi la Târgu. Mureş / Neumarkt a fost reluată tradiţia înfiinţându-se o clasă de liceu în limba germană.

26.09.1997, Sibiu / Hermannstadt. Prima întâlnire a consilierilor locali ai F.D.G.R.

Conducerea Forumului a convocat această adunare a primarilor şi consilierilor locali ai F.D.G. R. Preşedintele F.D.G.R., Paul Philippi, a declarat că toţi reprezentanţii invitaţi trebuie să înveţe să facă politică permanent, nu numai în campania electorală. Nu trebuie să se ajungă ca germanii să candideze pe listele altor partide. Se dorea ca astfel de întâlniri să fie organizate în mod regulat. S-a propus ca pentru viitoarea campanie electorală să se facă pregătirea candidaţilor.

27-28.09.1997, Braşov / Kronstadt. Sesiune ştiinţifică de comunicări privind bunurile culturale săseşti

Sesiunea este organizată de Consiliul Cultural Săsesc în colaborare cu autorităţi române şi germane. În prima zi s-a discutat despre monumentele arhitectonice din Braşov / Kronstadt, Bistriţa / Bistritz şi Sighişoara / Schäßburg, în a doua zi despre cele din Agnita / Agnetheln, Dumbrăveni / Elsabethstadt şi Sibiu / Hermannstadt. Adunarea documentaţiei ştiinţifice despre bunurile culturale săseşti şi prelucrarea ei a început după 1990 şi s-a făcut cu finanţare de la guvernul german. Un prim rezultat a fost primul volum al seriei, pentru monumentele din judeţul Braşov / Kronstadt, apărut în 1995.

01.10.1997, Reşiţa / Reschitza. Chemare la o nouă ediţie a concursului „Copiii desenează ţinutul natal"

Erwin Josef Ţigla, preşedintele Asociaţiei Germane de Cultură şi Educaţie a Adulţilor Reşiţa / Reschitza, lansează chemarea către şcolile germane din ţară, invitate să trimită desene la concursul internaţional ediţia a IV-a, pentru elevi din clasele I-VIII. Termenul ultim de trimitere a lucrărilor era 1.02.1998, conducătorul juriului va fi Hans Stendl, decan al Academiei de Artă din Bucureşti / Bukarest.

03-05.10.1997, Sebeş / Mühlbach (Judeţul Alba). A IV-a Zi a Bisericii Evanghelice

Adunarea a început şi s-a încheiat cu o liturghie. S-a lucrat pe secţiuni. Una dintre acestea, condusă de episcopul Christoph Klein, a discutat despre folosirea limbii române în serviciul divin. Celelalte grupe de lucru au discutat despre probleme economice, despre tradiţie în Biserică şi necesitatea continuării ei, despre învăţământ. În ultima secţiune s-au propus „cele 5 teze de la Sebeş / Mühlbach" care vor fi reluate în discuţii în alte adunări. Au fost organizate un târg cu câteva zeci de expozanţi, un concert cu mai multe formaţii (lieduri, fanfară, chitare) şi o masă comună în cort, pentru toţi cei 400 de participanţi (unii veniţi din Germania).

06.10.1997, Mediaş / Mediasch. Inaugurarea Casei Schuller

Recent renovată, Casa Schuller s-a inaugurat. Aici este sediul Forumului local, al Centrului Didactic şi al Centrului Cultural. La festivitatea inaugurării au fost prezenţi episcopul Christoph Klein, preşedintele F.D.G.R., Paul Philippi, primarul Mediaşului, Dionisie Bucur. Înainte de inaugurare s-a reunit aici curatoriul Fundaţiei recent înfiinţate, Moştenirea Culturală a Germanilor din România, condusă de fostul ambasador german la Bucureşti / Bukarest, Klaus Terfloth. Fundaţia a finanţat renovarea clădirii Schuller.

10.10.1997, Bonn, sankt Augustin. Premiu cultural pentru Forumul Democrat al Germanilor din România

Asociaţia pentru Germanii din Străinătate / Verein für das Deutschtum im Ausland e.V. a acordat jumătate din Premiul său cultural pentru 1997, dotat cu 40.000 mărci, Forumului Democrat al Germanilor din România. Premiul cultural a fost oferit F.D.G.R. „pentru meritele sale deosebite în construirea unor structuri noi, democratice, de organizare a minorităţii germane din România, pentru angajarea sa în îngrijirea şi păstrarea culturii germane şi a limbii materne germane, pentru menţinerea sistemului învăţământului în limba germană din România."

10-21.10.1997, Germania. Vizită a preşedintelui F.D.G.R. Paul Philippi

Preşedintele F.D.G.R., Paul Philippi, a întreprins o vizită în Germania şi a discutat cu o serie de oameni politici şi cu Johannes Rau, prim-ministru al landului Renania de Nord-Westfalia. Preşedintele Forumului a precizat că situaţia germanilor din România, cu aspectele sale negative, este o consecinţă a războiului şi din acest motiv Germania trebuie să ofere sprijin comunităţii germane din România. Precizarea este necesară, deoarece există un curent în Germania care cere să se termine cu cheltuielile pentru urmările războiului. Acest punct de vedere a fost probat în şedinţa conducerii F.D.G.R. din 8-9.11.

11.10.1997, Reşiţa / Reschitza. Resfinţirea Mormântului renovat al aviatorilor

La cimitirul german din Reşiţa / Reschitza există un spaţiu în care au fost înmormântaţi câţiva aviatori germani căzuţi în împrejurimile oraşului în cele două războaie mondiale. Asociaţia Germană de Cultură şi Educaţie a Adulţilor Reşiţa / Reschitza, cu sprijin din Austria, a reparat mormântul, resfinţit în 11.10.1997. La mormânt, Erwin Josef Ţigla, preşedintele Asociaţiei, a făcut istoricul monumentului şi a mulţumit reprezentanţilor asociaţiilor şi instituţiilor care au ajutat la renovare, prezenţi la eveniment. Au mai luat cuvântul consilierul guvernamental Helmut Heidinger şi ambasadorul Austriei la Bucureşti / Bukarest, Paul Ullmann. În final, a cântat o fanfară din Austria.

10-19.10.1997, Reşiţa / Reschitza, Anina / Steierdorf ş.a. A VII-a ediţie a Decadei Culturii Germane din Banatul Montan

Decada debutează la Muzeul judeţean, cu vernisajul expoziţiei jubiliare 10 ani de prezenţă culturală. Asociaţia Germană de Cultură şi Educaţie a Adulţilor din Banatul Montan. Apoi s-au lansat două cărţi: Karl Ludwig Lupşiasca, un studiu de istorie a Banatului Montan şi Erwin Josef Ţigla, un volum cu activitatea în 10 ani a Asociaţiei Germane de Cultură. Seara se încheie cu un concert coral al formaţiei dirijate de Waltraud Muntoi şi cu evoluţia fanfarei din Austria.

A doua zi, la cimitirul german din Reşiţa / Reschitza, a fost sfinţit Mormântul renovat al Aviatorilor, unde a evoluat fanfara din Austria. A urmat vernisarea unei expoziţii de cărţi, Stiria se prezintă, care au fost donate apoi Bibliotecii „Alexander Tietz". În continuare, formaţiile de dansuri populare din Banatul Montan şi 3 fanfare au evoluat la Casa de Cultură.

În 13.10.1997 a avut loc a treia ediţie a Întâlnirii germanilor din Banatul Montan, la Gărâna / Wolfsberg. Aici a fost sărbătorit Kirchweih (hramul bisericii). Liturghia a fost oficiată de episcopul catolic de Timişoara / Temeswar, Sebastian Kraüter.

În 14.10 a avut loc o întâlnire la Reşiţa / Reschitza cu scriitoarea Edith Guip-Cobilanschi din Timişoara / Temeswar (la Cercul femeilor), scriitorul Uwe Erwin Engelmann (Germania) şi o alta, a Danei Bălănescu (Reşiţa / Reschitza), cu elevii Liceului nr.4.

Alte manifestări (conferinţe, concerte, spectacole de dansuri), au avut loc în localităţile germane din Banatul Montan.

17.10.1997, Reşiţa / Reschitza. Deschiderea festivităţilor anului Alexander Tietz cu prilejul centenarului naşterii acestuia

La Biblioteca „Alexander Tietz" Reşiţa / Reschitza a avut loc deschiderea festivă a şirului de manifestări care marchează anul Alexander Tietz, la propunerea lui Erwin Josef Ţigla, referent cultural al F.D.G.B. Au apărut articole despre scriitorul şi etnograful Tietz, în presa germană şi românească, au fost depuse coroane la mormântul scriitorului, au fost oficiate liturghii (9.01.1998), au fost organizate conferinţe şi un simpozion, a fost publicat un volum de documente, a fost multiplicat un portret difuzat în şcolile germane şi a fost acordat numele Tietz unei străzi din Reşiţa / Reschitza şi liceului „C. Diaconovici" din oraş.

18.10.1997, Braşov / Kronstadt. Inaugurarea unei orgi renovate în Biserica Neagră

Orga bisericii din Lechinţa / Lechnitz (judeţul Bistriţa-Năsăud) a rămas nefolosită şi a fost adusă la Braşov / Kronstadt. După renovare a urmat resfinţirea ei în cadrul unei liturghii, în Biserica Neagră, unde a fost aşezată orga reparată de o firmă elveţiană. Au cântat la orgă Steffen Schlandt şi elveţianul Jürg Leutert, un cor din Elveţia, corul Bisericii Negre şi corul Bach din Braşov / Kronstadt.

22.10.1997, Reşiţa / Reschitza. Sărbătorirea Zilei Naţionale a Austriei

Asociaţia Germană de Cultură şi Educaţie a Adulţilor Reşiţa / Reschitza sărbătoreşte şi în acest an Ziua Naţională a Austriei printr-o după-amiază video organizată la Biblioteca germană „Alexander Tiez". Cu acest prilej, ambasadorul Austriei la Bucureşti / Bukarest, Paul Ullmann, a trimis un mesaj participanţilor subliniind intensificarea legăturilor dintre Austria şi Banatul Montan, precum şi rolul Asociaţiei în acest proces. Paul Ullmann încheia, menţionând că la sfârşitul anului mandatul său se încheia, dar el rămânea legat de Banatul Montan şi oamenii de aici.

26.10.1997, Sibiu / Hermannstadt. Înalt oaspete din Suedia la Ziua recoltei (Erntedankfest)

În cadrul vizitei întreprinse în România arhiepiscopul primat al Suediei, Karl Gustav Hammar a ajuns şi la Sibiu / Hermannstadt. Aici a fost oaspetele episcopului Bisericii Evanghelice C.A. din România, Christoph Klein, împreună cu care a oficiat liturghia de Ziua recoltei. El a fost însoţit şi de mitropolitul ortodox Serafim de Regensburg.

04.11.1997, Bucureşti / Bukarest. O nouă ordonanţă pentru completarea legii de restituire a pământului

„Monitorul Oficial" a publicat o nouă ordonanţă care extinde drepturile la restituirea unor suprafeţe expropriate (faţă de legea din 1991). Astfel pot reprimi pământul şi episcopiile, decanatele, bisericile din oraşe, prin cereri care trebuie depuse până la 3.02.1998. Prin aplicarea acestor dispoziţii, Biserica Evanghelică C.A. din România s-ar putea autofinanţa. Există însă o dificultate pentru reconstituirea dreptului: documentele de proprietate ale comunelor bisericeşti s-au pierdut în anii comunismului.

04-05.11.1997, Bucureşti / Bukarest. A VI-a Şedinţă a Comisiei mixte româno-germane pentru problemele minorităţii germane

Şedinţa a analizat problema ajutoarelor oferite minorităţii germane de Ministerele de Interne şi de Externe ale R.F.G. şi de 3 landuri. S-a discutat despre folosirea ajutoarelor de anul trecut şi s-au comunicat sumele pentru anul 1998. În protocolul şedinţei s-a precizat că n-au fost îndreptate nedreptăţile comise la retrocedarea pământului la Petreşti / Petersdorf (Alba), preluarea costurilor pentru construirea azilelor de bătrâni de către statul român. Se va semna un tratat româno-german în care se va consemna un contingent de locuri de muncă în Germania pentru germanii din România. Germania oferea pentru anul 1998 7 milioane de mărci. Partea română se angaja să repare nedreptăţile comise la aplicarea retrocedării pământului şi să retrocedeze o serie de imobile (Casa Schiller, palatul lui Brukenthal de la Avrig ş.a.). Se vor trimite profesori din Germania. România se angaja ca ajutoarele sosite din Germania să nu mai fie vămuite.

06.11.1997, Mediaş / Mediasch. Înaltă distincţie germană pentru prof. Inge Jekeli

Profesoara Inge Jekeli s-a pensionat în 1988, după 35 de ani de activitate. Dar în 1994 a preluat conducerea Şcolii „Hermann Oberth" din Mediaş / Mediasch, care dispune şi de internat; a condus lucrările de renovare a şcolii din curtea bisericii evanghelice. După 45 de ani de activitate în învăţământ şi pentru angajarea sa socială, ea a fost distinsă cu Ordinul de merit al R.F.G. La 6.11. distincţia i-a fost înmânată de consulul general german de la Sibiu / Hermannstadt, Arnulf Braun.

08-09. 11. 1997, Reşiţa / Reschitza. Oaspeţi din judeţul Bihor în Banatul Montan

Un grup de germani din Bihor, conduşi de preşedintele Forumului Judeţean Bihor, Johann Schwarz, a făcut o vizită de răspuns în Banatul Montan. Oaspeţii au fost conduşi prin judeţul Caraş-Severin, la barajul de la Văliug / Franzdorf, la Gărâna / Wolfsberg. La Casa de Cultură din Reşiţa / Reschitza, ei au prezentat un program artistic (dansuri, cor, scheciuri). A doua zi, oaspeţii au participat la liturghia din biserica „Maria Zăpezii" de la Reşiţa / Reschitza, au vizitat Monumentul Deportaţilor, Muzeul locomotivelor şi Biblioteca „Alexander Tietz".

09.11.1997, Lenauheim (judeţul Timiş). Bärbel Schöfnagel - cetăţean de onoare

Bärbel Schöfnagel a fost declarată cetăţean de onoare al comunei Lenauheim, pentru sprijinul acordat la aprovizionarea cu apă a localităţii. Încă din 1992, austriaca a fost aleasă membru de onoare al Forumului Transilvania pentru angajarea sa în ajutorarea locuitorilor acestei provincii. Ea era un foarte vechi prieten al României, unde a sosit cu ajutoare consistente din Austria încă din timpul inundaţiilor din 1970. După 1989 a venit de zeci de ori cu convoaie de maşini care aduceau ajutoare. Ea a contribuit la întemeierea a peste 400 de asociaţii agricole şi întreprinderi mici în Transilvania, a înfiinţat Cercul de lucru Transilvania al Organizaţiei saşilor din Austria şi Asociaţia Austria pro România, care a colaborat cu Fundaţia Saxonia.

16.11.1997, Reşiţa / Reschitza. Ziua comemorării victimelor celor două războaie mondiale şi ale nazismului

Pentru prima dată la Reşiţa / Reschitza s-a comemorat această zi, la Mormântul „Aviatorilor" din marele cimitir german din oraş. A fost prezent consulul german de la Timişoara / Temeswar, Uwe Zorn, reprezentanţi ai instituţiilor germane, ai F.D.G.B.M. şi ai Asociaţiei Germane de Cultură şi de Educaţie a Adulţilor. Apoi a avut loc o recepţie în sala F.D.G.B.M.

19.11.1997, Reşiţa / Reschitza. 10 ani de activitate a Asociaţiei Germane de Cultură şi Educaţie a Adulţilor

Înfiinţată ca Secţie în limba germană a Universităţii populare Reşiţa / Reschitza, şi-a luat denumirea de Asociaţie după 1989. Iniţiatorul şi conducătorul Asociaţiei este Erwin Josef Ţigla, care a transformat-o într-o instituţie culturală de excepţie, cu adevărate performanţe în domeniu, pe care nu le mai are nicio altă organizaţie culturală a germanilor din România sau din altă ţară.

Asociaţia are filiale la Dognecea / Dognatschka, Oraviţa / Orawitza, Bocşa / Bokschan, Rusca Montană / Russberg, Oţelu Roşu / Ferdinandsberg, Drobeta Turnu-Severin. Din noiembrie 1987, până în iulie 1997, au fost organizate 713 manifestări culturale, din care 359 în Reşiţa / Reschitza, iar celelalte în alte aşezări germane din Banatul Montan, din România, dar şi în afara ţării (îndeosebi în Austria, Germania şi Ungaria). Asociaţia este membru al F.D.G.B.M. şi urmăreşte păstrarea şi afirmarea identităţii germane, a conştiinţei de sine a germanilor rămaşi în Banat. Paleta manifestărilor este impresionantă: sute de conferinţe, concerte, spectacole de teatru, concursuri artistice şi sportive pentru copii şi tineret, parade ale portului popular, decade ale culturii, zilele literaturii germane din România, întâlniri ale foştilor deportaţi în Rusia, ridicarea unui monument la Reşiţa / Reschitza pentru victimele deportării, expoziţii de artă, excursii, turnee artistice la celelalte grupuri de germani din România, lansarea unor plicuri şi ştampile poştale speciale care marchează manifestările organizate, întâlniri ale profesorilor germani, comemorarea unor personalităţi germane ale ţinutului prin busturi, plăci, simpozioane, promovarea ecumenismului, cursuri de limba germană şi de dansuri populare, publicarea unor cărţi de istorie, etnografie, literatură. Cu ocazia jubileului de 10 ani, E.J.Ţigla a publicat volumul Im Banater Bergland. Kultur-und Erwachsenenbildungsverein „Deutsche Vortragsreihe Reschitza", la Editura A.D.Z., o adevărată cronică, în care sunt menţionate toate manifestările culturale, religioase, sportive, filatelice organizate în 10 ani. Activitatea Asociaţiei este binecunoscută în ţară şi peste hotare şi manifestările sale au ecouri favorabile în presă.

19.11.1997, Reşiţa / Reschitza. Sărbătorirea jubileului Asociaţiei Germane de Cultură şi Educaţie a Adulţilor înfiinţată în 1987

Sărbătoarea a început printr-o liturghie solemnă oficiată la biserica romano-catolică de episcopul diocezei Timişoara / Temeswar, Sebastian Kräuter, ajutat de preoţi catolici şi de preoţi evanghelici şi reformaţi din Reşiţa / Reschitza. După liturghie a fost adunarea festivă. Erwin Josef Ţigla, preşedintele Asociaţiei, a vorbit despre însemnătatea activităţii instituţiei.

Karl Ludwig Lupşiasca, preşedintele F.D.G.B.M., a citit mesajul de felicitări al lui Paul Philippi, preşedintele F.D.G.R., iar prof. Karl Singer, preşedintele F.D.G.B., a mulţumit pentru activitatea deosebită a Asociaţiei. Preşedintele Ţigla a numit 4 noi membri de onoare: episcopul Sebastan Kräuter, episcopul Bisericii Evanghelice C. A. din România, Christoph Klein, ambasadorul Austriei, Paul Ullmann, prof. univ. Hans Stendl din Bucureşti / Bukarest. La manifestări au luat parte 300 de persoane, membri ai Asociaţiei şi oaspeţi din întregul Banat.

21.11.1997, Reşiţa / Reschitza. Întâlnire a învăţătorilor germani cu autoarele noului abecedar

Asociaţia învăţătorilor germani din Banatul Montan a organizat o întâlnire cu autoarele din Sibiu / Hermannstadt ale noului abecedar pentru şcolile cu limba de predare maternă germana. (Elke Dengel, Adriana Mariş, Tiţa Mihaiu).

22.11.1997, Petroşani / Petroschen. Vizită a germanilor reşiţeni

Preşedintele Asociaţiei Germane de Cultură şi Educaţie a Adulţilor Reşiţa / Reschitza, Erwin Josef Ţigla, împreună cu corul de femei al Asociaţiei a făcut o vizită la mânăstirea Lainici şi la Petroşani / Petroschen. Aici au fost oaspeţii Forumului Democrat al Germanilor din oraş (preşedinte Maria Marian) şi au dat un concert la Casa de Cultură.

22.11.1997, Viena. Întâlnire a landlerilor

O sută treizeci de landleri din Germania, Austria şi România s-au întâlnit pentru „dansul Katarinelor" la Casa concertelor din Viena. Din Transilvania a participat un grup de 8 persoane, condus de preotul Dietrich Galter din Turnişor / Neppendorf. Ceilalţi participanţi erau originari din Cristian / Großau şi Apoldu de Sus / Großpold (judeţul Sibiu). Întâlnirea s-a organizat sub egida ministrului învăţământului, Elisabeth Gehrer şi a primarului Vienei, Michael Häupl.

26.11.1997, Bucureşti / Bukarest. Întâlnire a primului ministru al landului Turingia cu preşedintele F.D.G.R.

Primul ministru al landului Turingia, dr. Bernhard Vogel a făcut o vizită în România, la invitaţia premierului Victor Ciorbea, în zilele de 25-27.11. În 26.11., el a avut o discuţie la Casa Schiller din Bucureşti / Bukarest cu preşedintele F.D.G.R., Paul Philippi, despre situaţia şi perspectivele minorităţii germane din România.

28.11.1997, Sibiu / Hermannstadt. Adunare pentru discutarea înfiinţării Muzeului de etnografie săsească

Adunarea a fost organizată de directorul Muzeului ASTRA, Corneliu Bucur. Se are în vedere un program de structurare a muzeului, o echipă de muzeografi şi Casa Haller ca spaţiu. S-a discutat despre numele ce urma să fie atribuit muzeului şi s-a ajuns la concluzia că „Emil Sigerus" era mai potrivit decât Julius Bielz. La dezbatere au participat intelectuali saşi sibieni: prof. Paul Niedermaier, membru corespondent al Academiei, prof. Thomas Nägler, prof. Paul Philippi, Horst Klusch, Kurt Klemens, Manfred Wittstock ş.a.

29-30.11.1997, Sibiu / Hermannstadt. Inaugurarea orgii bisericii evanghelice din Sibiu / Hermannstadt, după reparaţie

Orga era construită în 1915 la firma Sauer. Restaurarea a fost realizată în 11.000 ore de muncă de către o firmă germană. Festivitatea de inaugurare s-a făcut în prezenţa episcopului Bisericii Evanghelice C.A., Christoph Klein, în cadrul unei liturghii, cu participarea corului „Bach" din Sibiu / Hermannstadt şi a corului „Vox humana" din Sfântu Gheorghe. A II-a zi a avut loc concertul inaugural. Au interpretat la orgă Christoph Bassert (Germania) şi Ursula Philippi, organista bisericii.

11.1997, Bucureşti / Bukarest. Wolfgang Wittstock redevine deputatul F.D.G.R.

Deputatul F.D.G.R. a fost, după alegerile din 1996, Werner Horst Brück. Întrucât acesta a intrat în diplomaţie şi a fost numit referent economic la Amabsada României de la Bonn, în locul său a fost desemnat fostul deputat Wolfgang Wittstock, pe baza rezultatelor obţinute în alegeri.

08.12.1997, Bocşa / Bokschan. 275 de ani de la construirea bisericii romano-catolice

La biserica romano-catolică din Bocşa / Bokschan, care a fost construită în 1723, a avut loc o liturghie solemnă celebrată de episcopul diocezei de Timişoara / Temeswar, Sebastian Kräuter, preotul oraşului şi preoţii din alte parohii bănăţene. Episcopul a vorbit despre istoria de 275 de ani a bisericii, a treia ca vechime din Banat, după cele din Oraviţa / Orawitza şi Periam. Preşedintele Forumului local, Josef Hettmann, a mulţumit episcopului în numele comunităţii germane.

09.12.1997, Bucureşti / Bukarest. Expoziţie de fotografii Hermann Heel (1895-1964)

În cadrul manifestărilor care marchează 40 de ani de activitate a Casei de Cultură Schiller, a fost organizat un simpozion şi a fost vernisată o expoziţie de fotografii realizate de Herman Heel, lucrări apreciate drept „clasice". Heel a realizat multe din fotografiile sale în Banatul Montan, îndeosebi la Uzinele Reşiţa / Reschitza, unde a fost angajat ca fotograf. El a fost apreciat de Alexander Tietz, etnograf şi scriitor. Expoziţia a fost itinerată la Reşiţa / Reschitza şi apoi la Baden-Baden (Germania).

13.12.1997, Sibiu / Hermannstadt. Înfiinţarea Fundaţiei Brukenthal

Fundaţia s-a înfiinţat prin hotărârea Prezbiteriului evanghelic Sibiu / Hermannstadt, cu scopul a lua iniţiative în domeniul instruirii şi al culturii, potrivit testamentului lui Samuel von Brukenthal.

La 26 februarie 1998, s-a făcut înscrierea la notar, iar la 2 mai 1998 statutele Fundaţiei au fost aprobate de Judecătoria Sibiu / Hermannstadt. La 19 iulie 1997, în aula Liceului Brukenthal, s-au adunat cei 54 de membri. Prin dispoziţia testamentară a baronului, preşedinte trebuia ales parohul Sibiului / Hermannstadt. La început, din lipsă de fonduri, activitatea Fundaţiei a fost redusă. În 1999, Palatul de vară de la Avrig a fost recăpătat şi Fundaţia, împreună cu F.D.G.S., a căutat modalităţi de punere în valoare a acestui obiectiv. În 2000 s-a găsit soluţia de folosire optimă a Palatului şi a unicului parc baroc din România.