Minoritatea germană 2009

 

10.01.2009, Lenauheim (judeţul Timiş). Înfiinţarea unei asociaţii sportive

Între Comunitatea locului natal Lenauheim (Heimatortsgemeinschaft) din Germania, care reuneşte şvabii originari din această comună, şi primăria Lenauheim s-a încheiat un acord prin care se înfiinţa Asociaţia sportivă Lenauheim, care îşi propune promovarea activităţilor sportive ale tinerilor. A fost deja înfiinţată o echipă de fotbal care joacă în campionatul judeţean. Comunitatea locului natal caută noi sponsori pentru acest proiect, iar primăria a oferit un teren de joc pentru fotbal. Preşedintele Comunităţii a declarat că proiectul corespunde scopului pe care îl urmăreşte: dezvoltarea înţelegerii necesităţii acţiunilor în comun.

 

14.01.2009, Reşiţa / Reschitza. Comemorarea a 64 de ani de la deportarea în Rusia

Organizatorii adunării au fost F.D.G.B.M. şi Asociaţia Deportaţilor din judeţul Caraş-Severin, Asociaţia Germană pentru Cultură şi Educaţia Adulţilor. Au participat deportaţi supravieţuitori din 10 aşezări ale judeţelor Caraş-Severin, Hunedoara / Eisenmarkt şi Timiş care s-au reunit la Centrul Cultural „Alexander Tietz". Preşedintele F.D.G.B.M., Erwin Josef Ţigla, a vorbit despre istoria deportărilor şi consecinţele lor, despre comemorările începute în urmă cu 18 ani, despre ridicarea Monumentului Deportaţilor în Parcul „Cărăşana". Au mai luat cuvântul foşti deportaţi din Călan / Kalan şi Nădrag / Nadrag şi directorul Bibliotecii Judeţene Caraş-Severin, Nicolae Sârbu. A urmat un recviem la biserica catolică „Maria Zăpezii", în spirit ecumenic (au concelebrat decanul József Csaba, Martin Jäger din Oţelu Roşu / Ferdinandsberg şi Egon Wonner, pastor evanghelic-luteran). La Monumentul Deportaţilor s-au rostit rugăciuni şi s-au depus coroane de flori.

 

15.01.2009, Sibiu / Hermannstadt. Preşedintele F.D.G.R. şi în acelaşi timp primarul Sibiului / Hermannstadt, critică măsurile de economisire ale guvernului

La o conferinţă de presă organizată la primărie, Klaus Johannis a criticat guvernul că nu avea un plan de ieşire din criză. El nu consideră stringentă modificarea Constituţiei şi califică drept absurde blocarea posturilor în administraţie şi măsurile de economisire, pe care nu le aplică nici ministerele.

 

17.01.2009, Sibiu / Hermannstadt. Proiecte ale deputatului F.D.G.R., Ovidiu Ganţ

În prima conferinţă de presă după realegerea sa, Ovidiu Ganţ, responsabil pentru problemele europene în Comitetul de Politică Externă al Adunării Deputaţilor, a declarat că urmăreşte mai ales întărirea relaţiilor cu parlamentarii din Germania, Austria şi Luxemburg. În privinţa intereselor Sibiului / Hermannstadt, el urmăreşte finalizarea variantei ocolitoare a oraşului, preluarea bazinului de înot „Olimpia" în administrarea oraşului, sprijinirea şi după 2007 a culturii.

 

26.01.2009, Agnita / Agnetheln. Sărbătoarea lolelor.

Pentru a treia oară de la reluare, sărbătoarea lolelor a reunit sute de oameni, spectatori şi participanţi. Doar 150 de saşi mai locuiesc în oraş. Manifestarea a fost organizată de Asociaţia „Urzelnzunft Agnetheln" (Breasla lolelor Agnita / Agnetheln) înfiinţată în 2008. Asociaţia are 150 de membri, din care 146 au îmbrăcat în acest an costumul de mascat. Între ei sunt saşi, români şi chiar o femeie din Kazahstan. Parada lolelor a umplut oraşul de zgomotul bicelor şi tălăngilor. Conducătorul asociaţiei, din care fac parte şi copii, şi al paradei, a fost Bogdan Pătru.

 

28.01.2009, Sibiu / Hermannstadt. Conferinţa anuală de planificarea a ajutoarelor oferite de R.F.G.

La sediul F.D.G.R. s-au întrunit repreznetanţii Ministerului de Interne al R.F.G. conduşi de consilierul Frank Willenberg, ai Ambasadei Germane şi ai Consulatului General de la Sibiu, cu conducerea F.D.G.R., deputatul Ovidiu Ganţ, subsecretarul de stat Zeno Karl Pinter, reprezentanţii celor 5 fundaţii ale minorităţii germane, ai Bisericii Evanghelice C.A., ai Comunităţii Organizaţiilor de Tineret şi ai ziarului „Allgemeine Deutsche Zeitung für Rumänien". Ministerul de Interne al R.F.G. pune la dispoziţie minorităţii germane 1.600.000 euro. Aceştia au fost destinaţi căminelor de bătrâni, sprijinirii economiei, ajutoarelor sociale, tineretului, celor 5 forumuri regionale.


12.02.2009, Sibiu / Hermannstadt. „Dezbateri sibiene"

Forumul Democrat al Germanilor din Sibiu / Hermannstadt a instituit o manifestare lunară, „Dezbateri sibiene" (Hermannstädter Gespräche). Manifestarea este deschisă tuturor vorbitorilor de germană din Sibiu / Hermannstadt, nu doar membrilor Forumului. Justificarea discuţiilor stă în creşterea implicării politice a F.D.G.R. Temele de dezbatere privesc problemele minorităţii germane şi cele ale dezvoltării Sibiului / Hermannstadt. De obicei, discuţiile au loc în a treia marţi din lună, de la orele 18:00 şi se întemeiază pe un referat, după care începe dialogul. S-au discutat: Reciclarea, Calitatea de membru în Forum, Posibilităţile de utilizare a bunurilor culturale retrocedate, Viitorul şi perspectivele minorităţii germane ş.a.

 

20.02.2009, Braşov / Kronstadt. Condiţii pentru ajutorarea micilor întreprinderi

Fundaţia „Saxonia" Braşov / Kronstadt a dat un comunicat de presă care reamintea celor interesaţi că fondurile oferite de guvernul german pentru sprijinirea minorităţii germane se pot accesa de către mici întreprinzători. Se pot oferi împrumuturi de 5000 până la 15.000 euro, pe 3-5 ani, care vor trebui rambursate integral. Se încurajează întreprinderi agricole, industriale, comerciale, cabinete medicale.

 

23.02.2009, Dognecea / Dognatschka. Carnaval cu oaspeţi de elită

Forumul local împreună cu Asociaţia Germană pentru Cultură şi Educaţia Adulţilor Reşiţa / Reschitza a organizat un carnaval, cu participarea trio „Banatul Montan" Reşiţa / Reschitza şi a lui Nikolaus Pilly (Călan / Kalan), interpret la fierăstrău. Au fost prezenţi prof. univ. Karl Singer, preşedintele F.D.G.B. şi Erwin Josef Ţigla, preşedintele F.D.G.B.M., oaspeţi din Timişoara / Temeswar, Reşiţa / Reschitza, Călan / Kalan, dar şi din Austria.

 

28.02.2009, Ploieşti. Comemorarea deportării în Rusia

Forumul Ploieşti, în colaborare cu Consiliul Judeţean Prahova, Muzeul Judeţean de Istorie Prahova şi Muzeul Memorial „Paul Constantinescu" din Ploieşti au organizat „Ziua deportatului". Au participat deportaţii supravieţuitori (în total mai sunt 7 în judeţul Prahova), membri ai Forumului local, oaspeţi. Preşedinta Forumului local, Nadia Nicolescu, a deschis adunarea cu reflecţii despre tragedia deportării, Dora Dumitru, fostă deportată a vorbit despre deportare, despre experienţa personală din anii 1945-1949, despre condamnarea sa la 9 ani închisoare pentru că a povestit despre deportare în anii '50. A urmat un program muzical. Manifestarea a fost filmată şi transmisă de emisiunea în limba germană a TVR.

 

06.03.2009, Oradea / Großwardein. Înfiinţarea Liceului german „Friedrich Schiller"

La Liceul german „Friedrich Schiller", deschis de curând, au sosit consilierii Sabine Fischer, din Satu Mare / Sathmar şi Rolf Willaredt din Timişoara / Temeswar. S-au discutat cu directoarea Katalin Schieszer şi responsabila Forumului Oradea / Großwardein pentru învăţământ, Helene Vodă, problemele liceului: necesitatea extinderii spaţiului, a unei săli de sport şi a unei biblioteci, dotarea cu computere şi laptop-uri.

 

11.03.2009, Braşov / Kronstadt. Înfiinţarea Asociaţiei „Salvaţi centrul istoric al Braşovului / Kronstadt"

Primăria Braşov / Kronstadt şi Comuna bisericească evanghelică Braşov / Kronstadt au semnat un acord pentru înfiinţarea Asociaţiei „Salvaţi centrul istoric al Braşovului / Kronstadt". Preşedinte este primarul George Scripcaru, iar locţiitor parohul Christian Plajer. Asociaţia îşi propune să caute investitori pentru lucrările de restaurare, să identifice posibilităţi de finanţare să apere moştenirea culturală.

 

11.03.2009, Ulm (Germania). Expoziţie retrospectivă Hans Stendl

Artistul plastic Hans (Ion) Stendl este originar din Reşiţa / Reschitza. A fost profesor şi decan la Academia de Artă din Bucureşti / Bukarest. La 40 de ani de activitate şi 70 de ani de viaţă s-a organizat o expoziţie retrospectivă la Muzeul Central al Şvabilor de la Ulm. Expoziţia a fost vernisată la 11.03. în prezenţa a 100 de personalităţi din România şi Germania. Au rostit cuvinte de salut preşedinta Fundaţiei „Muzeul Central Şvăbesc", consulul general al României din München, fostul secretar de stat în Ministerul Culturii, Virgil Niţulescu. Expoziţia a fost prezentată de rectorul Academiei de Artă din Bucureşti / Bukarest, Ruxandra Demetrescu. Hans Stendl a apreciat expoziţia drept cea mai importantă din întreaga sa carieră.

 

13.03.2009, Bucureşti / Bukarest. Expoziţie despre istoria ziarului „Neuer Weg"

Cu prilejul împlinirii a 60 de ani de la apariţia primului număr al cotidianului „Neuer Weg", la Bucureşti / Bukarest a fost deschisă o expoziţie care ilustrează momente din trecutul acestei publicaţii. Expoziţia a fost apoi itinerată la Braşov / Kronstadt, Timişoara / Temeswar şi Satu Mare / Sathmar.

 

20-22.03.2009, Bad Kissingen (Germania). Reprezentanţi ai germanilor din România la un simpozion internaţional

Academia Mitteleuropa a organizat o sesiune despre „Reprezentarea intereselor politice şi prezenţa socială a minorităţii germane din Europa Centrală şi de Sud-Est. Şanse şi perspective." Din România au participat Wolfgang Wittstock, fost deputat şi Christel Ungar-Ţopescu (care a vorbit despre emisiunea în limba germană a Televiziunii Române).

 

27.03.2009, Satu Mare / Sathmar. Retrocedarea sediilor Forumului din judeţul Satu Mare

La şedinţa conducerii Forumului Regional Transilvania de Nord s-a discutat despre retrocedarea sediilor expropriate. Toate procesele intentate au fost câştigate, cu excepţia celui privind sediul din Ardud / Erdeed. Se vor renova în acest an sediile din Carei / Großkarol, Cămin / Kalmandi, Satu Mare / Sathmar, Urziceni / Schinal şi Tăşnad / Trestenberg. S-a încheiat construirea Centrului Tineretului din Satu Mare / Sathmar.

 

04.04.2009, Reşiţa / Reschitza. Adunarea reprezentanţilor F.D.G.B.M.

Adunarea a avut loc la Centrul Cultural pentru Tineret şi Documentare „Alexander Tietz". Au participat tmembrii activi ai Forumului Reşiţa / Reschitza, reprezentanţi ai forumurilor din Anina / Steierdorf, Bocşa / Bokschan, Dognecea / Dognatschka, Oţelu Roşu / Ferdinandsberg, Gărâna / Wolfsberg. Au fost prezenţi prof. univ. Karl Singer, preşedintele F.D.G.B., Horst Martin, directorul Fundaţiei „Banatia" Timişoara / Temeswar, Horst Schmidt, preşedintele Uniunii Germanilor din Banatul Montan care trăiesc în Germania. Preşedintele F.D.G.B.M., Erwin Josef Ţigla, a prezentat raportul asupra activităţii Forumului în ultimul an. De asemenea au fost prezentate rapoartele pe domenii de activitate şi s-au purtat discuţii cu privire la rezultatele slabe la ultimele alegeri parlamentare, la necesitatea unor acţiuni care vizează îngrijirea limbii germane. În final, s-a hotărât ca premiul „Alexander Tietz" pe anul 2009 să fie conferit lui Waldemar Günter König, referentul economic al F.D.G.B.

 

23-26.04.2009, Satu Mare / Sathmar. A VIII-a ediţie a Zilelor culturii germane

Manifestarea a fost organizată de Forumul Democrat al Germanilor din România Organizaţia Judeţeană Satu Mare, cu sprijinul F.D.G.R., al Ministerului Culturii şi al Consiliului Judeţean Satu Mare. La noul sediu al Forumului, oaspeţii au fost salutaţi de preşedintele Johann Forstenheizler, de subsecretarul de stat al Departamentului pentru Relaţii Interetnice, Zeno Karl Pinter, de deputatul F.D.G.R. Ovidiu Ganţ, de preşedintele F.D.G.B. Karl Singer şi episcopul Jenö Schönberger. După masă a fost vernisată expoziţia 60 de ani „Neuer Weg/ADZ". A doua zi, Teatrul „Gong" din Sibiu / Hermannstadt a prezentat un spectacol în limba germană pentru copii. În aceeaşi zi s-a făcut inaugurarea oficială a sediului Forumului Satu Mare / Sathmar. Aici va fi şi sediul organizaţiei de tineret „Împreună", al postului de radio „Deutsch Express" inaugurat şi al reprezentanţilor Institutului de Relaţii cu Străinătatea din Stuttgart. Seara, la Muzeul de Artă a fost un concert de muzică clasică. În ultima zi, pentru copii s-au organizat workshopuri, iar pentru adulţi dezbaterea „Mediile în schimbarea timpurilor". Seara, la Filarmonică a fost prezentat un program cu ansamblul „Collegium Suebicum" din Carei / Großkarol şi cu o prezentare de modă. Duminică s-a ţinut o liturghie festivă, după care a cântat fanfara, iar Teatrul Germann de Stat din Timişoara / Temeswar a dat un spectacol.

 

02.05.2009, Timişoara / Temeswar. Simpozion „Banatia - proiectul 1000"

Simpozionul a fost organizat de directorul Asociaţiei pentru Cooperare Internaţională Banatia, Horst Martin, cu prilejul lansării proiectului cu numărul 1000. Asociaţia sprijină întreprinderile mici şi mijlocii şi a contribuit la crearea a numeroase locuri de muncă. Au fost prezenţi preşedintele Asociaţiei, dr. Walter Schmidt şi locţiitorul său, Waldemar König, deputatul F.D.G.R., Ovidiu Ganţ, consulul german la Timişoara / Temeswar, Rudolf Maruhn ş.a. Vorbitorii au subliniat contribuţia deosebită a „Banatia" la viaţa economică a germanilor din România. În final, 13 persoane au fost distinse pentru meritele lor în activitatea Asociaţiei cu distincţia nou înfiinţată, un ac din aur. După-masă a urmat un schimb de experienţă despre realizări, obstacole şi perspectivele Asociaţiei.

 

02.05.2009, Innsbruck, Schwaz (Tirol), Sterzing (Italia, Tirolul de Sud), Tirol (judeţul Caraş-Severin). Debutul proiectului „Tirol în Alpi-Tirol în Banatul Montan 1809/10-2009/10"

Anul 1809 era simbolul libertăţii tirolezilor - Andreas Hofer, eroul lor naţional, a fost împuşcat. În 1810 au plecat în Banat primii colonişti din Tirol. Pentru comemorarea tuturor celor căzuţi în urmă cu 200 de ani, a fost conceput proiectul „Tirol în Alpi-Tirol în Banatul Montan 1809/10-2009/10", care a debutat la 2.05., la Innsbruck, prin participarea grupului de dansuri reşiţean „Enzian" la reuniunea muzicală de la Innsbruck. Acelaşi grup a participat şi la o seară culturală la Sterzing (Tirolul de Sud, Italia). Erwin Josef Ţigla a prezentat la Graz al 40-lea volum editat de Asociaţia Germană de Cultură şi Educaţie a Adulţilor Reşiţa / Reschitza, intitulat Mia Reschitzara. Errinnerungen mit /Earinnarungan mit Ealebnissen von Anno dazumal, de Karl Windberger-Szélhegyi. În Sterzing E.J.Ţigla a vorbit despre venirea germanilor din Tirol în Banatul Muntean. Proiectul a continuat cu participarea grupului de dansuri şvăbeşti din Bocşa / Bokschan, la 19.09.2009, la un festival din Schwaz (Tirol). Acelaşi grup de dansuri a fost la parada portului popular tirolez de la Innsbruck. La 3.10.2009, la Biblioteca „Alexander Tietz" Reşiţa / Reschitza, iar la 5. 10. în satul Tirol din Banat, dr. C. Haidacher a vorbit despre anul jubiliar 2009. În 3.10. a fost vernisată expoziţia „Andreas Hofer 2009" la Centrul Social „Frédéric Ozanam" Reşiţa / Reschitza. Asemenea manifestări au continuat în 2010 în Banat şi în Tirol. Momentul culminant a fost la 3.10.2010 în satul Tirol, care a sărbătorit 200 de ani de existenţă.

 

22-24.05.2009, Timişoara / Temeswar. A IX-a ediţie a Zilelor Întâlnirii germanilor bănăţeni

La deschiderea festivă a manifestărilor organizate la fiecare 2 ani au rostit cuvinte de salut consilierul Frank Willenberg din Ministerul de Interne al R.F.G., ataşatul de presă al Ambasadei Germane la Bucureşti / Bukarest, Julian Frickl, deputatul Ovidiu Ganţ, episcopul romano-catolic Martin Roos, preşedintele Organizaţiei Şvabilor din Germania, Peter Klier. În acest cadru a fost conferit premiul „Stefan Jäger" pentru anul 2008, lui Christian Paul Chioncel, locţiitor al preşedintelui F.D.G.B.M., pentru angajarea sa în serviciul comunităţii. La Casa de Cultură a studenţilor s-a desfăşurat programul artistic. Au evoluat formaţii de dansuri germane şi coruri din Banat, din Germania şi Ungaria. A doua zi a avut loc o paradă a portului german prin oraş. Muzica a fost asigurată de Fanfara feroviarilor din Freiburg (R.F.G.) Manifestările s-au desfăşurat sub motto-ul „20 de ani de istorie nouă".

 

28-31.05.2009, Sebeş / Mühlbach (judeţul Alba). Zilele muzicii

La 28.05.1830 s-a născut la Sebeş / Mühlbach muzicianul Carl Filtsch, care a devenit un mic geniu, decedat la 11.05.1845. Pentru a comemora aceste momente se organizează Zilele muzicii la Sebeş / Mühlbach. Programul cuprinde o întâlnire la mormântul familiei Filtsch, un concert al pianistului clujean Boldizsár Csiky în biserica evanghelică. Tot aici vor evolua flautista Cristina Bojan şi pianistul Octavian Rene. În final, a susţinut un concert Filarmonica din Sibiu / Hermannstadt, în acelaşi spaţiu. Manifestarea va fi organizată în fiecare an.

 

29.05-01.06.2009, Dinkelsbühl (Germania). Întâlnirea saşilor

Uniunea Saşilor din Germania, care organizează întâlnirea, aniversează în acest an 60 de ani de la înfiinţare. La 30.05., în biserica Sf. Paul, dr. Wolfgang Bonfert, preşedintele de onoare al Uniunii Saşilor a ţinut conferinţa festivă despre cei 60 de ani. Momentul culminant al Întâlnirii de Rusalii a fost parada portului, la care au participat peste 1500 persoane. La adunarea Întâlnirii au luat cuvântul Bernd Fabritius, preşedintele Uniunii Saşilor, ministrul de stat Siegfried Schneider, conducătorul Cancelariei de stat bavareze, Martin Bottesch, preşedintele Consiliului Judeţean Sibiu. Din programul cultural au făcut parte conferinţe, expoziţii, concerte, lecturi ale unor scriitori din creaţia proprie. Premiul cultural săsesc pe anul 2009, a fost atribuit sculptorului Kurtfritz Handel.

 

29.05-01.2009, Neumarkt (Austria). Delegaţie din Banatul Montan la al 42-lea Seminar pentru minorităţi

La Seminar Erwin Josef Ţigla, preşedintele F.D.G.B.M., a prezentat referatul Învăţământul diferitelor grupuri etnice din Banatul Montan, Maria Tudor a donat Casei Europa două picturi pe sticlă cu sfinţii patroni ai Europei, Benedict, Chiril şi Metodiu, iar George Gassenheimer, membru al Trio „Banatul Montan", a participat la programul artistic al Seminarului. E. J. Ţigla a donat Casei Europa, din partea F.D.G.B.M., timbrul special „60 de ani Consiliul Europei", moneda de 10 euro de argint, bătută de Banca Naţională a României şi colecţiile din 2008 ale revistelor reşiţene „Echo der Vortragsreihe" şi „Împreună, Miteinander, Együttesen". E.J. Ţigla, împreună cu Max Wratschgo, conducătorul Casei Europei şi viceprimarul din Neumarkt, Wolfgang Griedl, au vernisat expoziţia „Copiii desenează ţinutul natal". În ultima zi a seminarului, E.J. Ţigla a prezentat volumul timişorencei Edit Guip-Cobilanschi, Süßes Heimweh, bitteres Fernweh. Autoarea a citit din creaţia proprie şi a dat autografe.

 

31.05.2009, Sânpetru / Petersberg (judeţul Braşov). Întâlnirea corurilor bisericeşti

Peste 300 de membri ai corurilor din 12 comunităţi ale Bisericii Evanghelice C.A. din România au participat la întâlnirea organizată de comunele Sânpetru / Petersberg şi Hărman / Honigberg. Au fost prezente corurile bisericeşti din Braşov / Kronstadt, Mediaş / Mediasch, Sebeş / Mühlbach, Sighişoara / Schäßburg, Sibiu / Hermannstadt, Făgăraş / Fogarasch, Codlea / Zeiden, Bucureşti / Bukarest, Sânpetru / Petersberg, Hărman / Honigberg. Corurile au cântat fiecare în parte dar şi împreună.

 

31.05.2009, Viscri / (judeţul Braşov). Întâlnirea de Rusalii şi aniversarea a 10 ani de activitate a Trustului „Mihai Eminescu"

Trustul „Mihai Eminescu", aflat sub egida prinţului Charles, moştenitorul tronului Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, activează de 10 ani în Transilvania. Directoarea Trustului, Caroline Fernolend, arată că au fost restaurate 500 de imobile de valoare istorică în 29 de localităţi, că trustul a instruit 120 de meseriaşi, a organizat 10 case de oaspeţi. În turnul de est al bisericii-cetăţi Viscri / Deutsch-Weißkirch s-a deschis o expoziţie care ilustrează activitatea Trustului. Thomas Şindilariu a susţinut conferinţa Roşu şi albastru la saşi. În încheiere, au evoluat grupurile de dansuri populare din Braşov / Kronstadt şi Sighişoara / Schäßburg. Corul Bach şi corul Bach de tineret din Braşov / Kronstadt au evoluat în biserică.

 

05.2009, Sibiu / Hermannstadt. Înfiinţarea Cercului de literatură Sibiu / Hermannstadt

Cercul este deschis creatorilor de limbă germană care îşi pot face cunoscute scrierile literare, aprecierile de critică şi istorie literară. Reuniunile au loc la Centrul Cultural German din Sibiu / Hermannstadt.

 

02.06.2009, Marburg an der Drau (Slovenia). Vernisajul expoziţiei de pictură naivă realizată de Doina şi Gustav Hlinka

În cadrul relaţiilor bune stabilite de germanii din Banatul Montan şi cei din Slovenia s-a înscris şi vernisajul din Galeria „Rudolf" din Marburg an der Drau al expoziţiei „Imagini din Banat", realizată de artiştii Doina şi Gustav Hlinka, din Reşiţa / Reschitza, cu pictură naivă, care i-a făcut cunoscuţi şi în ţară şi peste hotare. La vernisaj, Edith Guip-Cobilanschi a citit din creaţia proprie, iar George Gassenheimer a dat un scurt recital, în timp ce Erwin Josef Ţigla, preşedintele F.D.G.B.M., a prezentat expoziţia şi pe autorii săi.

 

12.06.2009, Anina / Steierdorf. Întâlnirea stirienilor în Banatul Montan

Era prima ediţie a unei astfel de întâlniri, organizată în Banatul Montan. Au sosit oaspeţi din landul austriac Stiria, din Stiria Inferioară (Slovenia) şi din întregul Banat Montan. Oaspeţii au fost primiţi de mici dansatori în port naţional şi au fost salutaţi de Henriette Bacizan, preşedinta Forumului local. Corul „Franz Stürmer" din Reşiţa / Reschitza a intonat imnul Stiriei. Au urmat cuvântări de salut rostite de: primarul oraşului, Erwin Josef Ţigla, preşedintele F.D.G.B.M., Reinhold Reimann, preşedintele Asociaţiei „Südmark", Veronika Haring, preşedinta Asociaţiei Culturale a Femeilor Germane din Slovenia, şi reprezentantul guvernului Carintiei. Au fost citite apoi mesaje de la ambasadorul Austriei la Bucureşti / Bukarest şi de la alte personalităţi. A urmat un program artistic cu dansuri (formaţii din Anina / Steierdorf şi Reşiţa / Reschitza), cor şi trio „Banatul Montan".

 

13.06.2009, Reşiţa / Reschitza. A XVI-a ediţie a Paradei portului german reşiţean

La paradă au participat 210 persoane în port popular din Banat, Austria şi Slovenia, de la copii până la adulţi. Participanţii erau membrii unor trupe de dansuri populare. Ei au asistat la liturghia din biserica „Maria Zăpezii", apoi au parcurs oraşul spre piaţa centrală şi de aici au mers la Casa Sindicatelor. Aici au luat cuvântul oaspeţii din Austria: prof. univ. Reinhold Reimann din Graz, Udo Pusching, reprezentantul guvernului Carintiei şi consilierul comunal Andreas Molnar. Pe scenă au evoluat apoi formaţiile de dansuri pe muzica fanfarei din Caransebeş / Karansebesch.

 

15-17.06.2009, Reşiţa / Reschitza. Zilele literaturii germane

Au participat 18 autori germani din România, Germania, Ungaria şi Slovenia, care au citit din creaţiile proprii şi s-au întâlnit cu cititorii. Între oaspeţi s-au aflat: Nora Iuga (Bucureşti / Bukarest), Joachim Wittstock şi Anne Junesch (Sibiu / Hermannstadt), Michael Astner (Iaşi), Carmen Elisabeth Puchianu (Braşov / Kronstadt), Edith Guip-Colibanschi şi Annemarie Podlipny (Timişoara / Temeswar).

 

21.06.2009, Turnişor / Neppendorf (Sibiu / Hermannstadt). Sărbătoarea de vară a Academiei Evanghelice Transilvania

În acest an, Academia aniversează 275 ani de la colonizarea landlerilor în Transilvania, printr-o expoziţie organizată de muzeograful Sören Pichotta şi de comuna bisericească Turnişor / Neppendorf. Sărbătoarea a început cu serviciul divin în biserică. Despre istoria venirii landlerilor în Turnişor / Neppendorf, Cristian / Großau şi Apoldu de Sus / Großpold a vorbit preotul Wolfgang Rehner. Barbara Schöfnagel, ataşat social la Ambasada Austriei din Bucureşti / Bukarest, a adus mesajul ambasadorului dr. Martin Eichtinger. În curtea Academiei cânta fanfara din Stejărişu / Probstdorf. În acest an s-a organizat din nou sărbătoarea coroanei. 5 perechi de la Forumul de tineret Sibiu / Hermannstadt au executat elementele tradiţionale ale obiceiului. Cercetătoarea Cornelia Schlarb şi-a prezentat cartea, recent apărută, despre comunele evanghelice din Basarabia (1814-1940).

 

09.08.2009, Sibiu / Hermannstadt. Întâlnirea saşilor în Piaţa Mare

Deviza întâlnirii: „Marea revedere cu cunoscuţii de altădată!". Au sosit saşi din comunele judeţului Sibiu şi din Germania. Anunţaţi erau cca 10.000 de saşi, dar s-au adunat cca 1.000. Muzica a fost oferită de formaţia „Amazonas Express". Au dansat tinerii din grupa de dansuri săseşti de la München. Evenimentul a făcut parte din „Festivalul Internaţional al Culturilor" organizat de Primărie.

 

14-22.08.2009, Sighişoara / Schäßburg. A IX-a ediţie a Festivalului ProEtnica

Festivalul se desfăşoară sub egida Ambasadei Germaniei la Bucureşti / Bukarest şi este organizat de Centrul de Tineret pentru Instruire Interetnică. S-au anunţat 872 de participanţi, membri ai unor ansambluri artistice ale celor 19 minorităţi naţionale recunoscute din România (30 de organizaţii). Germanii au fost reprezentaţi de dansatorii şvabi de la „Banat-JA" din Arad si Nădlac. Conducătorul festivalului, Volker Reiter, a anunţat că există intenţia înfiinţării unui muzeu al minorităţilor la Sighişoara / Schäßburg.

 

24.08.2009, Braşov / Kronstadt. Sărbătoarea Sf. Bartolomeu

La sărbătoare participă şi braşoveni nu doar membri ai fostei comune Bartolomeu, şi saşii din Râşnov / Rosenau, Vulcan / Wolkendorf, dar şi membri ai Organizaţiei saşilor din Bartolomeu care trăiesc în Germania. În total au fost 500 de participanţi. La festivităţi au participat preşedintele Forumului Transilvania, Paul Jürgen Porr, care, în 26.08. a înmânat Medalia „Honterus" istoricului Gernot Nussbächer, la împlinirea a 70 de ani. Deputatul F.D.G.R., Ovidiu Ganţ a arătat în discursul său că viitorul germanilor din România stă în solidaritatea lor. Programul artistic a fost asigurat de corul Bach de tineret Braşov / Kronstadt, organistul Paul Cristian, grupul de dansuri din Codlea / Zeiden, Fanfara „Ţara Bârsei".

 

26.08-02.09.2009, Gărâna / Wolfsberg (judeţul Caraş-Severin). A X-a ediţie a taberei „Germana cu haz"

Tabăra a fost organizată de către F.D.G.B.M. cu ajutorul financiar al Uniunii Culturale „Südmark" din Graz. Au participat 20 de copii din forumurile Bocşa / Bokschan, Oraviţa / Orawitza, Reşiţa / Reschitza, care şi-au perfecţionat cunoştinţele de limbă germană cu prof. Alexandra Damşea şi au învăţat dansuri germane cu Nelu şi Marianne Florea, coreografii grupului de dansuri „Enzian". La sfârşitul taberei copiii au dat un spectacol la căminul cultural din sat.

 

11.09.2009, Luxemburg. Înaltă distincţie luxemburgheză pentru Klaus Johannis

Primarul Sibiului / Hermannstadt şi preşedintele F.D.G.R, Klaus Johannis, a primit Ordinul de merit în grad de ofiţer al Marelui Ducat Luxemburg. Ceremonia de înmânare a înaltei distincţii a avut loc în Luxemburg, marele duce Henri înmânând personal ordinul. Primarul Johannis era cinstit astfel pentru parteneriatul Sibiu / Hermannstadt-Luxemburg în anul 2007, când cele două oraşe au fost capitală culturală europeană. Relaţiile lor istorice pot fi redescoperite şi reînviate - astfel a fundamendat acordarea Ordinului de merit, ministrul Culturii, Octavie Modert.

 

18.09.2009, Sibiu / Hermannstadt. La Sibiu / Hermannstadt s-a deschis o reprezentanţă a Federaţiei Saşilor

La festivitatea de la sediul F.D.G.R. a fost prezent Bernd Fabritius, preşedintele Uniunii Federaţiilor Saşilor şi al Uniunii Saşilor din Germania. El a declarat că deschiderea reprezentanţei la Sibiu / Hermannstadt este un semn al legăturii strânse a saşilor din Germania, Canada, S.U.A., Austria cu cei care trăiesc în Transilvania. Pe lângă sediul central al Uniunii din München, există acum şi această reprezentanţă care va asigura o colaborare mai strânsă, peste graniţe, a tuturor saşilor. Uniunea Federaţiilor urmăreşte angajarea europeană, îndeplinirea funcţiei de punte pentru înţelegerea dintre popoare.

 

19.09.2009, Biertan / Birthälm (judeţul Sibiu). A XIX-a întâlnire a saşilor

Motto-ul întâlnirii a fost „Conştiinţa de sine în schimbare". Festivităţile încep cu liturghia solemnă oficiată de preotul Ulf Ziegler. Episcopul Cristoph Klein a salutat participanţii şi a anunţat motto-ul întâlnirii. La sfârşitul întâlnirii, preşedintele Forumului Transilvania, Paul Jürgen Porr a mulţumit sponsorilor: Guvernul landului Carintia şi Ambasada Germaniei. Despre motto-ul întâlnirii au vorbit Ovidiu Ganţ, deputatul F.D.G.R., şi Zeno Karl Pinter, subsecretar de stat la Departamentul pentru Relaţii Interetnice. Bernd Fabritius, preşedintele Federaţiei Saşilor şi al Uniunii Saşilor din Germania a adus salutul acestor organizaţii şi a declarat că întâlnirea de la Biertan / Birthälm este punctul cel mai înalt al întâlnirilor săseşti tradiţionale. În piaţă au evoluat apoi fanfarele Ţara Bârsei şi Bistriţa. Participanţii au asistat la vernisajul expoziţiei „Apărarea monumentelor şi vitalizarea satului în aşezările săseşti. Trustul <Mihai Eminescu> la 10 ani" şi la piesa de teatru a unei trupe din Germania. S-a lansat apoi ghidul prin Viscri al istoricului Harald Roth. Apoi el a susţinut conferinţa festivă despre conştiinţa de sine a saşilor de-a lungul veacurilor. Medalia „Honterus" pentru acest an a fost conferită lui Friedrich Philippi, conducătorul comisiei şcolare a Forumului Transilvania, curatorul circumscripţiei bisericeşti Sibiu / Hermannstadt, conducătorul Seriei de conferinţe în limba germană a Universităţii populare Sibiu / Hermannstadt. În piaţă au evoluat grupele de dansatori din 8 centre săseşti.

 

24-27.09.2009, Novi Sad / Neusatz (Voivodina-Serbia). Delegaţie a germanilor din Banatul Montan la un simpozion internaţional

Uniunea Organizaţiilor Grupurilor Etnice din Austria (Verband der Volksdeutschen Landsmannschaften) organizează pentru prima dată simpozionul dedicat grupurilor etnice originare din Austria, în altă ţară. Al IX-lea simpozion, cu tema Proiecte europene, a fost organizat la Novi Sad / Neusatz (Voivodina-Serbia). Din Banatul Montan a fost invitată o delegaţie formată din Erwin Josef Ţigla, preşedintele F.D.G.B., locţiitorul său, ing. Christian Paul Chioncel şi prof. Alexandra Damşea. Şi-au prezentat experienţa în domeniul proiectelor europene reprezentanţii germanilor din Cehia, Polonia. Ungaria, România, Ucraina. La sfârşit s-a adoptat o rezoluţie prin care se cere sprijinul mai consistent al Austriei pentru minorităţile care sunt urmaşe ale coloniştilor plecaţi din această ţară.

 

25-27.09.2009, Gărâna / Wolfsberg (judeţul Caraş-Severin). A XI-a ediţie „Gărâna muzicală"

În fiecare an, înainte cu o săptămână de începerea Decadei Culturale Germane, formaţiile artistice reşiţene urcau pentru pregătire la Gărâna / Wolfsberg. Au sosit în acest an corul „Franz Stürmer" din Reşiţa, trio „Banatul Montan", grupul de dansuri germane „Enzian", cercul de pictură „Arta germană Reşiţa". Duminică, participanţii au asistat la liturghie, apoi au prezentat un spectacol la căminul cultural, iar membrii cercului de pictură şi-au expus lucrările realizate.

 

31.09.2009, Mediaş / Mediasch. Decesul primarului de la Mediaş / Mediasch, Daniel Tellmann

A decedat într-o clinică din Germania Daniel Thellmann, primarul municipiului Mediaş / Mediasch. Născut la 1 martie 1960, el a absolvit Facultatea de Inginerie din Braşov / Kronstadt şi pe cea de Ştiinţe Politice a Universităţii „Lucian Blaga" din Sibiu. În anul 2000 a fost ales în Consiliul Judeţean Sibiu din partea F.D.G.R. În 2004 a fost ales primar la Mediaş / Mediasch. La începutul anului 2008 a trecut la PD-L şi a fost din nou ales primar.

 

28.09-03.10.2009. Wiesneck bei Freiburg i.B. (Germania). Reprezentanţi ai germanilor din România la un seminar internaţional

24 de reprezentanţi ai germanilor din România - multiplicatori de opinie (din şcoli, conducerile forumurilor), au participat la un seminar internaţional, sponsorizat de landul Baden-Württemberg. Participanţilor le-au fost prezentate metodele de lucru în şcolile din acest land, organizarea economică şi îndeosebi turismul; ei au avut discuţii cu personalităţi politice, între care şi preşedintele Organizaţiei şvabilor sătmăreni din Germania. De asemenea, s-au organizat excursii la Freiburg i.B. şi la Strassburg.


02-11.10.2009. Reşiţa / Reschitza, Sasca Montană / Saska, Anina / Steierdorf ş.a. A XIX-a ediţie a Decadei Culturale a Germanilor din Banatul Montan

Decada s-a deschis la Sasca Montană / Saska cu Ziua Ţinutului Natal al germanilor din Banatul Montan. După liturghie a urmat parada portului popular şi programul cultural. În cele 10 zile s-au desfăşurat 49 de manifestări, în 14 localităţi din zonă: Bocşa / Bokschan, Dognecea / Dognatschka, Caransebeş / Karansebesch, Reşiţa / Reschitza, Oraviţa / Orawitza, Orşova / Orschowa, Nădrag / Nadrag, Anina / Steierdorf, Sasca Montană / Saska, Friedorf, Rusca Montană / Russberg, Tirol, Brebu Nou / Weidental, Oţelu Roşu / Ferdinandsberg. Şi în acest an au avut loc conferinţe, expoziţii, spectacole de teatru, concerte corale. În acest cadru a avut loc a VII-a ediţie a Întâlnirii corurilor de la Reşiţa / Reschitza.

 

Început 10.2009, New York. Bisericile-cetăţi săseşti au fost incluse pe lista monumentelor culturale periclitate.

La începutul lunii octombrie, bisericile-cetăţi au fost incluse pe această listă a World Monuments Fund din New York, la atenţionarea Oficiului pentru bisericile-cetăţi al Bisericii Evanghelice C.A. din România. Includerea pe această listă înseamnă recunoaşterea internaţională a bisericilor-cetăţi şi posibilitatea de a afla sponsori pentru păstrarea şi conservarea lor.

 

06.10.2009, Sibiu / Hermannstadt. Vernisajul expoziţiei „Şcolile saşilor din Transilvania"

Muzeul Şcolii din Nürnberg împreună cu Forumul Democrat al Germanilor din Sibiu / Hermannstadt a organizat o expoziţie care prezintă evoluţia învăţământului săsesc de-a lungul timpului. Sunt expuse planuri şi programe de învăţământ, foi matricole, fotografii cu elevi şi profesori renumiţi, cu edificii de şcoli Expoziţia a fost organizată la sediul Forumului şi va fi itinerată la Mediaş / Mediasch, Braşov / Kronstadt şi în alte centre.

 

08.10.2009, Stockholm. Scriitoarea Herta Müller, originară din Banat, a primit Premiul Nobel pentru Literatură

Academia Suedeză a acordat Premiul Nobel pentru Literatură pe anul 2009 scriitoarei germane Herta Müller „pentru densitatea poeziei şi sinceritatea prozei cu care a descris plastic universul dezrădăcinaţilor". Ea s-a născut în Banat, la Niţchidorf/ Nitzkydorf, într-o familie de şvabi, la 17.08.1953. Mama ei a fost deportată la muncă forţată în U.R.S.S. între 1945-1949. Herta a studiat germanistica la Timişoara / Temeswar. Întrucât a refuzat să devină informatore a Securităţii, a fost trimisă ca traducătoare într-o fabrică. Numele său a fost asociat Grupului de Acţiune Banat, compus din tineri autori care se opuneau regimului Ceauşescu. În 1982 i-a apărut prima carte, cenzurată, pe care în 1984 a publicat-o necenzurată în R.F.G. Pentru aceasta, i s-a interzis dreptul de a mai publica. În 1987 a emigrat în Germania, împreună cu soţul său, scriitorul Richard Wagner. Aici i-au apărut mai multe volume, de obicei inspirate din viaţa trăită în România comunistă, unde autoarea a fost mereu urmărită de Securitate. Cărţile sale au fost traduse în 10 limbi. Din 1995 este membră a Academiei Germane pentru Limbă şi Poezie. Germania a propus-o la Premiul Nobel de 3 ori (1999, 2008, 2009). Legăturile sale cu Banatul, cu România nu au încetat niciodată. Pentru minoritatea germană din România, premiul oferit Hertei Müller este un moment de satisfacţie, de recunoaştere a valorilor sale autentice.

 

10.10.2009, Innsbruck (Austria). Ziarist de la „Banater Zeitung" ales în conducerea Asociaţiei Ziariştilor Europeni

Jurnalista Raluca Nelepcu, şef de serviciu la gazeta „Banater Zeitung", Timişoara / Temeswar, a fost aleasă la Congresul Asociaţiei Jurnaliştilor Europeni secretar general al conducerii Asociaţiei. Această asociaţie este recunoscută de U.E.

 

10.10.2009, Târgu Mureş / Neumarkt. A XIX-a ediţie a Zilei învăţătorului

Tema dezbaterii priveşte calificările şi competenţele pe care trebuie să le creeze şcoala. Referatul principal a fost susţinut de dr. Heribert Engelhardt din Bayreuth. Au participat 169 membri ai corpului didactic din instituţii de învăţământ cu predare în limba germană din Transilvania. Noua conducătoare a Comisiei şcolare a Forumului Transilvania, Helmine Pop, a moderat lucrările adunării. Mai întâi s-au adus mulţumiri profesorului Friedrich Philippi, fostul preşedinte al Comisiei. După prezentarea referatului, participanţii s-au împărţit pe grupe de lucru, apoi s-au reunit în plen pentru concluzii.

 

13.10.2009. Bucureşti / Bukarest. Klaus Johannis desemnat din majoritatea creată în Parlament ca viitor premier

După răsturnarea guvernului printr-o moţiune de neîncredere a Parlamentului, preşedintele P.N.L., Crin Antonescu, anunţă că vrea să creeze o nouă majoritate în parlament cu P.S.D., U.D.M.R. şi fracţiunea minorităţilor, urmând ca noul guvern să fie condus de Klaus Johannis, primarul Sibiului / Hermannstadt şi preşedintele F.D.G.R. Acest guvern urma să conducă ţara până la alegerile prezidenţiale din 22 noiembrie. Klaus Johannis a fost la Bucureşti / Bukarest şi a discutat cu liderii acestor grupări, acceptând propunerea. Preşedintele Traian Băsescu nu a acceptat însă această alegere. Pentru turul II al alegerilor prezidenţiale, Crin Antonescu a oferit sprijinul său lui Mircea Geoană, preşedintele P.S.D., cu condiţia ca acesta să accepte un guvern condus de Klaus Johannis, în cazul în care câştigă alegerile. Klaus Johannis a acceptat, dar Traian Băsescu a fost reales şi l-a desemnat din nou ca premier pe Emil Boc.

 

14.10.2009, Timişoara / Temeswar. Reportaj despre Herta Müller preluat de marile agenţii de presă

Reportajul Anei Sălişte din „Banater Zeitung", intitulat Din copilăria unei purtătoare a premiului Nobel. Cum au primit locuitorii din Niţchidorf succesul scriitoarei, a fost preluat de Agenţia Germană de Presă, de mari ziare şi reviste ca: „Bild", „Frankfurter Rundschau", „Berliner Literaturkritik" ş.a.

 

15-16.10.2009, Braşov / Kronstadt. Seri muzicale de excepţie

În seria de concerte „Musica Coronensis", organizată de Comunitatea Braşoveană„Honterus" şi Ambasada Germaniei la Bucureşti / Bukarest, a avut loc, în Biserica Neagră, un concert cu Mesa nr. 1 în Re minor pentru solişti, cor mixt pe 4 voci, orchestră şi orgă, de Anton Bruckner, în premieră în România. Cca. 130 de muzicieni din Braşov / Kronstadt au fost reuniţi sub conducerea lui Steffen Schlandt: corurile Bach şi „Astra", orchestra Filarmonicii şi 4 solişti. După concert a urmat o recepţie, în care decanul circumscripţiei bisericeşti Braşov / Kronstadt, Christian Plajer şi ambasadorul german Andreas von Mettenheim au mulţumit artiştilor.

A doua zi, Ansamblul „Canzonetta", condus de Ingeborg Acker, a evoluat în Biserica Bartolomeu, prezentând muzică din 5 secole, de la baroc la modern. Seara, la Casa Armatei, a fost un regal al muzicii pentru pian.


16-17.10.2009, Braşov / Kronstadt. Sesiune de comunicări consacrată cercetătorului sas Erich Jekelius (1889-1970).

Muzeul „Casa Mureşenilor" Braşov / Kronstadt a organizat o sesiune de comunicări pentru a marca 120 de ani de la naşterea lui Erich Jekelius, geolog, paleontolog şi genealogist braşovean remarcabil. Sesiunea a fost organizată în colaborare cu Forumul local, cu Inspectoratul Judeţean de Învăţământ. Fiica lui E. Jekelius a trimis un mesaj participanţilor. Cercetători din ţară şi din străinătate au vorbit despre viaţa şi activitatea lui E. Jekelius.

 

17.10.2009, Feldioara / Marienburg (judeţul Braşov). Depunere de coroane la monumental studenţilor de la Feldioara

La 16.10.1612, la Feldioara s-au jertfit în luptă pentru apărarea libertăţii Braşovului / Kronstadt, tineri saşi. Comemorarea anuală a momentului a devenit o tradiţie. Astăzi, comemorarea este a tuturor celor căzuţi în război şi în anii regimului comunist. Festivitatea a fost organizată de Forumul Braşov / Kronstadt, Comunitatea evanghelică „Honterus" şi Liceul „Honterus". Preşedintele Forumului Braşov / Kronstadt, Wolfgang Wittstock, a vorbit despre lupta de la Feldioara, iar decanul Christian Plajer s-a rugat pentru toate victimele dictaturii. Câţiva elevi au citit din opera lui Michael Weiss, care a condus lupta pentru libertate a braşovenilor. A urmat în biserica din Feldioara / Marienburg un serviciu divin festiv, cu participarea corurilor din Codlea / Zeiden, Hălchiu / Heldsdorf, Sânpetru / Petersberg şi ansamblul „Canzonetta".

 

17.10.2009, Timişoara / Temeswar. A IV-a ediţie a Zilei internaţionale a învăţătorului

80 de învăţătoare şi profesori din şcoli germane din Arad, Caransebeş / Karansebesch,Sânnicolau Mare / Großsanktnikolaus şi Timişoara / Temeswar s-au întâlnit la Liceul „Lenau" Timişoara / Temeswar pentru a discuta tema: „A învăţa şi a preda după metode din diferite ţări". Cadrele didactice prezente, împărţite pe grupe de lucru, au abordat diferite teme privind metode de predare, manual, curriculum.

 

17-18.10.2009, Sibiu / Hermannstadt. Aniversarea semicentenarului revistei „Forschungen zur Volks- und Landeskunde"

Institutul de Cercetări Socio-Umane Sibiu / Hermannstadt a organizat o sesiune de comunicări pentru a marca împlinirea a 50 de ani de la apariţia revistei care are o contribuţie însemnată la cercetarea trecutului germanilor din România, a obiceiurilor, folclorului, culturii şi limbii lor, a relaţiilor interetnice. Comunicările au subliniat acest aport al publicaţiei şi avatarurile sale în anii comunismului. La sesiune au participat cercetători din ţară şi din Germania. Revista apare la Editura Academiei Române din Bucureşti / Bukarest, iar redacţia se află la Institutul de Cercetări din Sibiu / Hermannstadt.

 

18.10.2009, Agârbiciu / Arbegen (judeţul Sibiu). Sărbătoarea Zilei recoltei

Decanatul Mediaş / Mediasch al Bisericii Evanghelice a sărbătorit Ziua recoltei la Agârbiciu. În sat nu mai locuiesc decât 5 saşi. Pentru pregătirea sărbătorii, ei au primit ajutorul satelor din jur şi al consătenilor români şi romi. Sărbătorirea a început cu liturghia, la care au participat numeroşi oaspeţi. A urmat un program cultural (dansuri săseşti, muzică). Oaspeţii au vizitat adăpostul pentru tineri din casa parohială şi orfelinatul. Comunitatea locului natal Agârbiciu / Arbegen din Germania a promis un ajutor mai mare pentru aşezarea de origine în viitor.

 

18.10.2009, Bucureşti / Bukarest. Klaus Johannis propus de opoziţie drept posibil premier

În criza politică din România, partidele din opoziţie, P.N.L. şi P.S.D., s-au adresat lui Klaus Johannis, preşedintele F.D.G.R. şi primar al Sibiului / Hermannstadt, cu propunerea de a forma un guvern de tehnicieni. Preşedintele Traian Băsescu l-a desemnat însă pe expertul economic Lucian Croitoru să formeze guvernul. Dacă acesta nu era votat de Parlament, unde opoziţia avea majoritatea, K. Johannis se arăta dispus să accepte o nouă propunere de a forma guvernul. K. Johannis, primar din anul 2000, a devenit cunoscut mai ales după ce, în 2007, Sibiu / Hermannstadt a devenit capitală culturală europeană, împreună cu oraşul Luxemburg. Cu această ocazie, oraşul vechi a fost restaurat, Sibiu / Hermannstadt şi primarul său ajungând să fie bine cunoscuţi în ţară şi în afară. În decembrie 2004, preşedintele Traian Băsescu i-a oferit un post de ministru, pe care Johannis l-a respins, deoarece Sibiu / Hermannstadt tocmai fusese desemnat capitală culturală şi proiectul îl solicita la Sibiu / Hermannstadt.

 

21.10.2009, Bucureşti / Bukarest. Declaraţie a majorităţii parlamentare care cere preşedintelui Traian Băsescu să-l însărcineze pe Klaus Johannis cu formarea guvernului

În şedinţa camerelor reunite ale Parlamentului a fost adoptată declaraţia politică a majorităţii (P.S.D., P.N.L., U.D.M.R., fracţiunea minorităţilor) prin care se cerea preşedintelui Traian Băsescu să-i încredinţeze formarea guvernului lui Klaus Johannis. Preşedintele Băsescu refuză să recunoască majoritatea. K. Johannis a declarat presei că mulţumeşte majorităţii pentru încrederea pe care i-o arată.

 

23.10.2009, Sibiu / Hermannstadt. Adunarea reprezentanţilor F.D.G.R.

Adunarea reprezentanţilor F.D.G.R. s-a desfăşurat în prezenţa consulului general al Germaniei la Sibiu / Hermannstadt, Thomas Gerlach. Preşedintele F.D.G.R. a informat despre propunerea făcută de câteva partide de a candida la postul de premier al României şi motivele sale de a accepta. S-a discutat apoi despre situaţia financiară, s-au ascultat rapoartele deputatului Ovidiu Ganţ, subsecretarului de stat Zeno Karl Pinter ş.a. F.D.G.R. a devenit acţionar majoritar la Tipografia „Honterus" şi au fost desemnaţi reprezentanţii săi în Consiliul de administraţie. De asemenea, au fost votate câteva modificări în statutul-cadru al F.D.G.R. Preşedintele de onoare al F.D.G.R., profesorul Paul Philippi, a arătat că cele mai importante evenimente din 2009 pentru Forum au fost desemnarea lui Klaus Johannis drept candidat la postul de prim-ministru şi Premiul Nobel pentru literatură conferit Hertei Müller.

 

23.10.2009, Timişoara / Temeswar. Întâlnire cu scriitorul sas Joachim Wittstock, pentru a sărbători cea de-a şaptezecea aniversare a sa

Catedra de germanistică a Universităţii Timişoara / Temeswar a organizat sesiunea „Inter-şi multiculturalitate în Banat". În acest cadru a avut loc şi întâlnirea cu scriitorul sas Joachim Wittstock, care a împlinit 70 de ani la 28.08.2009. După un referat despre opera sa, prezentat de Carmen Elisabeth Puchianu, scriitorul sibian a citit din creaţia proprie. Autor a 11 volume de proză şi versuri, cunoscut în România şi în ţările germanofone, J. Wittstock este şi un istoric literar apreciat şi a fost distins cu numeroase premii în ţară şi în Germania.

 

25.10.2009, Cristian / Großau (judeţul Sibiu). Înaltă distincţie austriacă pentru Martin Bottesch

Cu ocazia sărbătoririi Zilei naţionale a Austriei la Cristian / Großau (judeţul Sibiu), unde mai trăiesc urmaşi ai landlerilor colonizaţi aici din Austria, ambasadorul acestei ţări la Bucureşti / Bukarest, Martin Eichtinger, a înmânat lui Martin Bottesch, preşedintele Consiliului judeţean Sibiu, Marea distincţie de argint a Republicii Austria. Distincţia i-a fost oferită pentru meritele sale în domeniul social şi umanitar, dar şi pentru contribuţia sa la întărirea relaţiilor cu Austria.

 

25.10.2009, Foeni / Fienen (judeţul Satu Mare). Concert de fanfară de excepţie

Fanfara din Foeni / Fienen împlinea 31 de ani, iar fanfarele reunite din Foeni / Fienen, Ciumeşti şi Urziceni / Schöntal împlineau 5 ani. Cu această ocazie, la Casa de Cultură din Foeni / Fienen a avut loc un concert festiv. Dirijorul Zsolt Czier a reuşit să dezvolte dragostea pentru muzică la tinerii din Foeni, cu care a organizat seminarii, tabere, turnee.

 

28.10.2009, Anina / Steierdorf. Sărbătorirea Zilei naţionale a Austriei

La sediul Forumului local, ambasadorul Austriei în România, Martin Eichtinger, a dat o recepţie cu ocazia Zilei naţionale a Austriei. Sediul a fost renovat cu ajutorul Asociaţiei de cooperare internaţională BANATIA Timişoara / Temeswar şi al Asociaţiei Culturale „Südmark" din Graz. Au participat membri ai forumurilor germane din judeţul Caraş-Severin, conducerea F.D.G.B.M., reprezentanţi ai autorităţilor, consulul onorific al Austriei la Timişoara,Vasile Onofrei. Oaspeţii au fost întâmpinaţi cu fanfara Forumului local. La adunare au luat cuvântul ambasadorul Eichtinger, consulul Onofrei, primarul din Anina / Steierdorf, Henriette Bacizan, preşedinta Forumului local.

 

28-30.10.2009, Sibiu / Hermannstadt. Proiect privind muzeele din bisericile-cetăţi

La Academia Evanghelică Transilvania s-a desfăşurat a IV-a ediţie a sesiunii ARGE MUSE(Arbeitsgemeinschaft Museenlandschat Siebenbürgen). Cu această ocazie a fost lansat proiectul „Calea muzeelor bisericilor-cetăţi", coordonat de Academia Evanghelică, prin Roger Pârvu şi conducătorul seminarului, Sören Pichotta. Se are în vedere profesionalizarea celor 26 de expoziţii deja existente în biserici-cetăţi. Este o şansă pentru a face aceste obiective cât mai atractive pentru turişti. Referatele susţinute la seminar au abordat diferite aspecte ale constituirii muzeelor, ale conservării obiectelor, ale rostului muzeelor.

 

29-30.10.2009, Sibiu / Hermannstadt. Vizita unei delegaţii parlamentare din landul Hessen

Delegaţia a fost condusă de preşedintele parlamentului landului Hessen, Norbert Kartmann. Delegaţia a avut întâlniri la Bucureşti / Bukarest cu reprezentanţi ai autorităţilor române. La Sibiu / Hermannstadt au fost vizitate Colegiul Brukenthal, Primăria, Universitatea „Lucian Blaga". Delegaţia a avut discuţii cu reprezentanţii F.D.G.R.: Klaus Johannis, Paul Jürgen Porr, Ovidiu Ganţ, Zeno Karl Pinter, Martin Bottesch. Membrii delegaţiei au vrut să cunoască „prezenţele germane din Transilvania". Ei au mai vizitat Braşov / Kronstadtul şi Sighişoara / Schäßburg.

 

31.10.2009, Suceava / Sutschawa. Hramul bisericii evanghelice

În Suceava mai trăiesc 30 de germani evanghelici. La hramul bisericii au sosit oaspeţi din alte comunităţi ale Bucovinei: Rădăuţi / Radautz, Iacobeni / Jakobeny, Vatra Dornei / Dorna-Watra, Moldoviţa şi de la Bistriţa / Bistritz (preotul Wolfgang Rehner şi preşedintele Forumului local).


11-12.11.2009, Klagenfurt (Austria). Reprezentanţi ai germanilor din România la Congesul al XX-lea al grupurilor etnice

Tema reuniunii a fost Suntem noi toţi europeni sau mai este loc pentru grupurile etnice?

Din România a participat o delegaţie compusă din prof. univ. dr. Hans Klein, decanul Facultăţii Teologice-Evanghelice a Universităţii „Lucian Blaga" din Sibiu, Dietrich Galter, decanul circumscripţiei Sibiu a Bisericii Evanghelice C.A. din România, Anita Pavel, director în conducerea F.D.G.R. De asemenea a fost invitat Erwin Josef Ţigla, preşedintele F.D.G.B.M. H. Klein a prezentat referatul Mai mult loc şi mai multe şanse pentru grupurile etnice în Europa care se dezvoltă.

 

13-15.11.2009, Reşiţa / Reschitza. Expoziţie filatelică internaţională „Etnic '09"

Expoziţia a fost organizată de F.D.G.B.M şi Asociaţia Filateliştilor din Reşiţa / Reschitza şi s-a înscris în seria de manifestări „Toamna germană la Reşiţa / Reschitza". În cadrul expoziţiei tematice „Etnic 2009" au fost prezentate exponate filatelice din România şi Germania. Expoziţia a fost organizată în Muzeul Regiunii Montane din Reşiţa / Reschitza în cadrul aniversării a 22 de ani de la înfiinţarea Asociaţiei Germane de Cultură şi Educaţie a Adulţilor. Erwin Josef Ţigla, preşedintele Asociaţiei şi al F.D.G.B.M. a luat cuvântul în deschiderea manifestării, prezentând catalogul expoziţiei filatelice internaţionale.

 

13-15.11.2009, Sibiu / Hermannstadt. Simpozion despre viitorul germanilor din România

Forumul Sibiu / Hermannstadt şi Academia Evanghelică Transilvania a organizat sesiunea Viitorul şi perspectivele minorităţii germane din România. Pentru prima dată, sesiunea a fost transmisă live pe Internet. Introducerea a fost făcută de Benjamin Józsa, directorul Forumului Transilvania. Mesaje de salut au prezentat consulul general german la Sibiu / Hermannstadt, Thomas Gerlach şi viceprimarul Sibiului / Hermannstadt, Astrid Fodor. Referate au prezentat dr. Hans Klein, preşedintele Forumului Sibiu / Hermannstadt, profesor Gerold Hermann, Winfried Ziegler. Referatele şi discuţiile au relevat necesitatea schimbării şi deschiderii F.D.G.R. pentru a-şi asigura un viitor. Participanţii au dezbătut cele 10 teze privind viitorul germanilor în România, elaborate de o echipă formată din: prof dr. Paul Philippi, B. Jozsa, H. Klein, W. Ziegler, dr. Karl Scheerer, preşedintele Forumului Sighişoara / Schäßburg. Fiecare teză are în vedere un domeniu de activitate.

 

20.11.2009-14.02.2010, Braşov / Kronstadt. Expoziţie cu tablouri ale lui Arthur Coulin

Arthur Coulin (1869-1912), pictor sas care a lucrat la Sibiu / Hermannstadt şi Braşov / Kronstadt, a fost omagiat la 140 de ani de la naştere printr-o expoziţie organizată la Muzeul de Artă din Braşov / Kronstadt, în perioada 20.11.2009-14.02.2010, în colaborare cu Muzeul Naţional Brukenthal Sibiu / Hermannstadt (unde expoziţia a fost deschisă în perioada 03.03-25.04.2010 şi cu Muzeul Transilvănean din Gundelsheim/Neckar (Germania). În iulie 2010 a apărut şi catalogul expoziţiei, la Braşov / Kronstadt, cu studii şi cu imaginile tablourilor expuse.

 

21.11.2009, Sibiu / Hermannstadt. Tezele privind viitorul şi perspectivele minorităţii germane din România

Tezele au fost prezentate în cadrul sesiunii cu aceeaşi temă de la Sibiu / Hermannstadt, în 13-15.11. Tezele pleacă de la constatarea că minoritatea germană, deşi slăbită numeric, a rămas încă o forţă socială importantă. Se caută noi căi pentru revitalizarea comunităţii. Se fac propuneri în acest scop: includerea în Forum a unor negermani, a unor germani necetăţeni români şi a propriilor membri care trebuie să se implice, folosirea membrilor Forumului de tineret în structurile Forumului, optimizarea constituirii voinţei în interiorul Forumului, revitalizarea şi coordonarea vieţii comunităţii, legătura cu organizaţiile germanilor emigraţi din România, program pentru o nouă colonizare şi pentru întoarcerea celor plecaţi, colaborarea Forum-Biserică (în special în Transilvania). În discuţii s-a constatat că mai trebuie inclusă tema şcolii şi colaborarea Forum-asociaţii şi instituţii relevante ale minorităţii germane. Tezele au fost publicate în „Allgemeine Deutsche Zeitung für Rumänien", 21.11.2009.

 

21.11.2009, Sibiu / Hermannstadt. A 76-a Adunare a Bisericii Evanghelice C.A. din România

Tema adunării a fost schimbarea generaţiei de colaboratori ai Bisericii. Adunarea a luat cunoştinţă, cu regret, de anunţul episcopului Christoph Klein că va mai rămâne în funcţie numai până la 20.11.2010. El a arătat că trebuie avută în vedere alegerea unui nou episcop. Adunarea a luat la cunoştinţă că comuna bisericească Biertan / Birthälm, fostă diaspora, devine autonomă, iar comunele din jurul Făgăraşului / Fogarasch formează o uniune de comune bisericeşti.

 

01.12.2009, Timişoara / Temeswar. Semnarea „Parteneriatului pentru Timişoara / Temeswar"

De 1 Decembrie s-au reunit la Timişoara / Temeswar Klaus Johannis, primarul Sibiului / Hermannstadt şi preşedintele F.D.G.R., considerat viitorul premier, Crin Antonescu, preşedintele P.N.L., Mircea Geoană, preşedintele P.S.D., candidat la preşedinţie şi Gheorghe Ciuhandu, primarul Timişoarei. Cei 4 lideri au semnat „Parteneriatul pentru România". În principal, documentul prevede: descentralizarea administraţiei publice, sprijinirea marilor proiecte însemnate pentru oraşe. Mircea Geoană a declarat că, dacă va fi ales preşedinte, îl va desemna premier pe Johannis, în timp ce acesta a afirmat că nu ar accepta desemnarea din partea lui Traian Băsescu dacă va fi reales preşedinte.


10.12.2009, Stockholm. Scriitoarea germană Herta Müller (56) a primit premiul Nobel pentru literatură

Premiul i-a fost înmânat scriitoarei de regele Suediei, Carl al XIV-lea Gustav. În cărţile sale, autoarea, care s-a născut în satul Niţchidorf / Nitzkydorf din judeţul Timiş, a prezentat sistemul comunist, împotriva căruia a luptat până în 1987, când a emigra