Minoritatea germană 1994

11.01.1994, Bucureşti / Bukarest. Întâlnire a unei delegaţii a F.D.G.R. cu preşedintele României Ion Iliescu

O delegaţie de 12 persoane, condusă de preşedintele F.D.G.R., Paul Philippi, a avut o întâlnire, la Palatul Cotroceni, cu preşedintele Ion Iliescu. Prilejul a fost oferit de împlinirea a 75 de ani de la declaraţia de adeziune a saşilor la unirea Transilvaniei cu România, la 8 ianuarie 1919, la Mediaş / Mediasch. Preşedintele Paul Philippi a declarat că minorităţile naţionale sunt pentru stat o şansă europeană, nu un balast şi România ar trebui să câştige în dialogul dintre state din convieţuirea diferitelor naţionalităţi. Dar după 1989 România nu a îndeplinit această aşteptare. Germanii din România şi-au îndeplinit funcţia lor de punte cu ţările germanofone şi de aceea au solicitat această întâlnire. Preşedintele Iliescu s-a declarat de acord cu aceste aprecieri, dar a dat apoi o serie de explicaţii pentru fiecare. Deşi în 1990 preşedintele a promis o întâlnire trimestrială cu reprezentanţii F.D.G.R., abia s-a realizat o întâlnire pe an.

28.01.1994, Sibiu / Hermannstadt. Adunarea anuală a simpatizanţilor F.D.G.R.

Din cei 409 membri ai organizaţiei simpatizanţilor Forumului au fost prezenţi 40. Au participat Horst Klusch, care răspunde de simpatizanţi din partea conducerii Forumului Sibiu / Hermannstadt şi Andreas von Hannenheim, preşedintele Forumului Sibiu / Hermannstadt. S-a prezentat un raport al preşedintelui organizaţiei, Aurel Georgescu. Organizaţia avea un program cultural-educativ şi urmărea angajarea în chestiuni sociale, economice, culturale ale oraşului şi judeţului. În 1993 s-au continuat cursurile de limbă germană şi conferinţele despre personalităţi săseşti, publicate în seria „Convergenţe transilvane". S-a exprimat cererea ca în presa românească să apară mai multe articole despre F.D.G.R., să fie mai multe acţiuni comune cu membrii F.D.G.R. Noul preşedinte al organizaţiei a fost aleasă asist. univ. Rodica Miclea.

15.02.1994, Mediaş / Mediasch. Adunarea anuală a Forumului Central Mediaş / Mediasch

Au participat 120 de membri. Din partea Forumului Regional Transilvania a participat preşedintele Hans Klein. Preşedintele Forumului Central Mediaş / Mediasch, Hugo Schneider a prezentat un raport de activitate pentru 1993. Forumul avea aproape 2700 membri, din care 1920 în Mediaş / Mediasch, restul în alte 46 de aşezări. Nu existau organizaţii la Dumbrăveni / Elisabethstadt şi Richiş / Reichesdorf. Nu existau angajaţi, toţi lucrau voluntar. Forumul avea reprezentanţi în Consiliul Municipal Mediaş / Mediasch, în mai multe consilii comunale şi în Consiliul Judeţean Sibiu / Hermannstadt. S-a semnat contract de închiriere pentru Casa Schuller, pe 90 de ani, unde va fi un centru cultural. Casa va fi renovată. În acest an se va aniversa centenarul Oberth. S-au prezentat apoi rapoarte despre chestiunile economice, financiare, sociale, culturale. Au fost aleşi 9 membri noi în conducerea din 15 persoane.

27-28.02.1994, Sibiu / Hermannstadt. Prima întâlnire a germanilor din România emigraţi, care s-au întors în Transilvania

Organizatorii manifestării au fost Maria Luise Roth-Höppner şi Gerhard Möckel, ei înşişi reveniţi din Germania. Maria Luise Roth-Höppner, fiica omului politic Hans Otto-Roth, a revenit în 1991 şi a înfiinţat o firmă de tehnoredactare şi multiplicare, devenită mai apoi Editura hora. G. Möckel a înfiinţat în 1991 Academia Evanghelică „Transilvania". Tema întâlnirii a fost „Nou început în România. Şanse şi probleme". Au participat 75 de persoane. Maria Luise Roth-Höppner a întocmit o bază de date cu adresele participanţilor. Se intenţiona editarea unui buletin informativ.

02.03.1994, Oneşti. Înfiinţarea Forumului local

La adunarea de constituire a Forumului Democrat al Germanilor din Oneşti au participat 25 de persoane, care au ales ca preşedinte pe Günther Buchholtzer.

05.03.1994, Râmnicu Vâlcea. Înfiinţarea Forumului local

F.D.G.R. a dat un comunicat de presă despre constituirea Forumului Democrat al Germanilor din Râmnicu Vâlcea. Iniţiativa a plecat de la preşedintele Forumului Regional Vechiul Regat, Stefan Eckstein şi de la Paul Philippi, preşedintele F.D.G.R. Germanii din oraş nu mai vorbeau între ei germana. S-a propus abonarea ziarului „Allgemeine Deutsche Zeitung für Rumänien", înfiinţarea unei grădiniţe germane, a unor cursuri de limbă germană. La adunarea de constituire au participat 40 de persoane. Ele au ales conducerea din 7 membri. Preşedintă a fost aleasă doamna Herzbruckner, iar secretară doamna Diaconu-Rampelt.

16.03.1994, Sibiu / Hermannstadt. Întâlnire Markó Béla - Paul Philippi

Preşedintele U.D.M.R., Markó Béla s-a întâlnit la Sibiu / Hermannstadt cu Paul Philippi, preşedintele F.D.G.R. S-au discutat chestiunile de interes comun şi s-a hotărât continuarea şi întărirea contactelor. U.D.M.R. a explicat ce înţelege prin autonomie locală, de ce are dificultăţi să accepte Consiliul Minorităţilor, cum vede legea minorităţilor. F.D.G.R. a dat un comunicat de presă asupra întâlnirii.

19.03.1994, Sibiu / Hermannstadt. Delegaţie din R.F.G. în vizită la Sibiu / Hermannstadt

O delegaţie germană condusă de dr. Hermann Otto Solms, preşedintele fracţiunii Partidului Liber-Democrat din Parlamentul german a făcut o vizită în România. După discuţii cu preşedintele Ion Iliescu şi cu ministrul de Externe Teodor Meleşcanu, delegaţia a sosit la Sibiu / Hermannstadt, unde s-a întâlnit cu conducerea F.D.G.R. şi cu dr. Horst Haldenwang, preşedintele Institutului Diaconic al Bisericii Evanghelice C.A. Delegaţia, însoţită de ambasadorul Anton Rossbach, a vrut să afle dacă minoritatea germană avea şanse să-şi continue existenţa în România. Solms a declarat că în Germania „uşa rămâne deschisă" pentru cei care vor să emigreze. La fel de important era ca şi întoarcerea din Germania în România să fie posibilă. În final, a avut loc o conferinţă de presă şi o scurtă vizită în oraş.

29.04.1994, Timişoara / Temeswar. Inaugurarea Casei „Adam Müller Guttenbrunn"

Inaugurarea Casei „Adam Müller Guttenbrunn" a fost un adevărat eveniment care a reunit sute de participanţi. Casa era construită pentru a avea multiple utilizări, pentru a găzdui sediul F.D.G.B., conferinţe şi reuniuni, manifestări culturale etc. La inaugurare au participat reprezentanţi ai conducerii F.D.G.R., ai autorităţilor locale. Din Germania a participat Horst Waffenschmidt, secretar de stat în Ministerul de Interne al R.F.G., care a finanţat lucrările de construcţie a Casei.

01-20.05.1994, Dillingen (Bavaria). Curs de perfecţionare pentru conducătorii şcolilor germane din România

22 de profesori cu funcţii de conducere (inspectori, directori) în şcolile germane din România au participat în Bavaria la un curs de perfecţionare. Acţiunea a fost organizată de consilierii de specialitate germani Heinz Weischer (Sibiu / Hermannstadt) şi Teja Butz (Timişoara / Temeswar).

07.05.1994, Reşiţa / Reschitza. A II-a ediţie a concursului „Copiii desenează ţinutul natal"

Asociaţia Germană de Cultură şi Educaţie a Adulţilor Reşiţa / Reschitza a organizat o nouă ediţie a concursului. Au răspuns chemării la concurs elevi ai unor şcoli germane din 11 centre din ţară şi două din Austria. Expoziţa cu lucrările a fost vernisată în 7.05. În 20.05., expoziţia va fi itinerată la Neumarkt (Austria). Au răspuns chemării 493 de elevi din clasele I-VIII. La vernisaj au fost prezente o serie de personalităţi şi un numeros public. Juriul a acordat 22 de premii. Pentru prima dată s-a acordat premiul cel mare, lui George Andrei Lazarov, din Timişoara / Temeswar.

11-15.05.1994, Gdansk / Danzig. Delegaţie a F.D.G.R. la Congresul Uniunii Europene Federaliste a Grupurilor Etnice

Al 35-lea Congres al Uniunii a discutat despre crearea dreptului european al grupurilor etnice şi a ales ca preşedinte pe prof. dr. Cristoph Pan din Tirolul de Sud. Acesta fusese de curând la Sibiu / Hermannstadt cu un referat pe tema dreptului minorităţilor naţionale, la o sesiune a Academiei Evanghelice. Reprezentanţii minorităţilor prezenţi la Congres au expus situaţia din ţările lor. Raportor din partea F.D.G.R. a fost prof. Karl Singer. Delegaţia a fost compusă din: Wolfgang Wittstock, deputatul F.D.G.R., prof. Karl Singer, preşedintele F.D.G.B., Roland Cucuruz (Timişoara / Temeswar) şi dr. Julius Hager (Satu Mare / Sathmar).

După Congres, W. Wittstock a făcut o vizită în Germania, împreună cu o delegaţie a Parlamentului, care a discutat cu parlamentari germani şi cu preşedinta Parlamentului, Rita Süssmuth. Cu acest prilej s-au abordat şi chestiuni de interes pentru minoritatea germană: declaraţia aşteptată a preşedintelui Ion Iliescu, privind discriminarea germanilor din România după război, retrocedarea bunurilor comunităţilor, scutirea de vamă a ajutoarelor. Cu această ocazie, senatorul Ioan Alexandru, din partea Partidului Naţional Ţărănesc Creştin şi Democrat a declarat în nume personal, faţă de deputatul Wittstock, că îşi cere scuze pentru daunele aduse minorităţii germane după război din partea populaţiei majoritare.

14.05.1994, Sibiu / Hermannstadt. Înfiinţarea unei fundaţii pentru protejarea monumentelor săseşti

La începurul lunii august 1994, preşedintele Consiliului de Miniştri al landului Sachsen-Anhalt, Reinhard Höppner, a făcut o vizită în Tranilvania şi a făcut o donaţie de 110 000 mărci germane pentru restaurarea bisericilor-cetăţi de la Băgaciu / Bogeschdorf şi Ghimbav / Weidenbach. Pentru aceasta s-a înfiinţat la 14.05.1994, Fundaţia „Josef-Riederer pentru protejarea şi restaurarea bunurilor culturale ale saşilor, şvabilor şi landlerilor din România", avându-l ca preşedinte pe prof. dr. Josef Riederer, directorul Laboratorului Rathgen din Berlin. Vicepreşedinte a fost ales Dan Octavian Paul, restaurator la Muzeul Brukenthal din Sibiu / Hermannstadt. Proiectul de restaurare l-a întocmit arh. dr. Hermann Fabini, iar referenta pentru cultură Annegret Stein-Karlbach de la Fundaţia pentru Cultură a Landurilor, împreună cu dr. Riederer, au atras concernul de modă „C&A" din Düsseldorf să sponsorizeze restaurarea celor două biserici-cetăţi. Fundaţia Riederer are şi alte proiecte: restaurarea unor tablouri germane şi austriece de la Muzeul Brukenhal, a unor exponate din lemn şi metal de la acelaşi muzeu, informatizarea muzeului ş. a.

15.05.1994, Sibiu / Hermannstadt. Inaugurarea tipografiei „Honterus"

Construirea tipografiei a fost finanţată de Ministerul de Interne al R.F.G. La inaugurare a fost prezent secretarul de stat în Ministerul de Interne, Horst Waffenschmidt. Tipografia a fost dotată cu utilajele cele mai moderne. Scopul său era să aşeze pe o nouă bază producţia de carte pentru germanii din România.

23.05.1994, Dinkelsbühl (Germania). Întâlnirea saşilor de pretutindeni

A 43-a Întâlnire a saşilor a reunit, ca şi în alţi ani, numeroşi participanţi (cca 15 000) din toate landurile germane, din Transilvania şi din alte ţări. Manifestările prilejuite de această întâlnire au debutat cu o adunare festivă, în care au luat cuvântul primarul oraşului, reprezentanţi ai landului Renania de Nord-Westfalia, ai Organizaţiei saşilor din Germania şi Austria, ambasadorul României în Germania. A participat şi un grup de saşi din Transilvania (fanfară, grupuri de dansatori). Au avut loc concerte, vernisarea unor expoziţii, conferinţe, proiecţia unui film despre Hermann Oberth, dezbateri, manifestări sportive. Premiile culturale ale saşilor pentru anul 1994 au fost conferite prof. univ. dr. Harald Zimmermann şi dirijorului dr. Erich Bergel.

26-31.05.1994, Mediaş / Mediasch, Sibiu / Hermannstadt, Sighişoara / Schäßburg, Bucureşti / Bukarest. Manifestări care aniversează centenarul naşterii lui Hermann Oberth

O serie de manifestări au marcat centenarul naşterii lui Hermann Oberth (1894-1989), pionier al zborului în spaţiul cosmic. La Sibiu / Hermannstadt a fost dezvelită o placă memorială, în limbile română şi germană, pe clădirea de pe Bulevardul Spitalelor în care s-a născut savantul. La Mediaş / Mediasch a fost organizat şi inaugurat un Muzeu Oberth, în casa în care a locuit şi a avut loc o sesiune ştiinţifică cu participarea lui Dorin Prunariu, singurul cosmonaut român, a colegilor săi, american, John McBride şi rus, Oleg Makarov. La Mediaş / Mediasch au fost prezenţi şi fiica savantului, Erna Roth şi biograful său, ing. Hans Barth. Străzi din Sibiu / Hermannstadt, Mediaş / Mediasch şi Sighişoara / Schäßburg, oraşe în care a locuit, au primit numele său, iar în faţa primăriei din Sibiu / Hermannstadt a fost ridicat un bust al său (pe Bulevardul Victoriei).

27.05.1994, Sibiu / Hermannstadt. Piaţa Griviţei a primit denumirea Piaţa Huet

Consiliul Municipal Sibiu / Hermannstadt a adoptat o hotărâre prin care Piaţa Griviţei, din jurul bisericii evanghelice, recăpăta vechea denumire, Piaţa Huet. Din cei 4 consilieri ai Forumului a fost prezent doar unul şi totuşi cererea a fost votată, în pofida opoziţiei primarului Sorin Şerbu.

28.05.1994, Sibiu / Hermannstadt. Maialul săsesc din Dumbravă, ediţia a IV-a

Reluat după 1989, obiceiul sărbătoririi maialului a fost organizat în acest an de către Forumul local şi şcolile cu limba germană de predare. S-au adunat în Dumbrava Sibiului sute de participanţi. Coloana lor a pornit din centrul oraşului şi a străbătut oraşul. În Dumbravă, pe scena în aer liber, au evoluat formaţii corale, de dansuri şi teatrale ale şcolilor germane din oraş (Liceul Brukenthal, Liceul Pedagogic, şcoala nr. 16). De asemenea, au avut loc întreceri sportive.

06-07.06.1994, Bonn. Şedinţa Comisiei guvernamentale germano-române pentru problemele minorităţii germane

Preşedintele F.D.G.R., prof. univ. Paul Philippi, care a participat la şedinţă, informează asupra rezultatelor într-o conferinţă de presă. În cadrul şedinţei au fost trecute în revistă acţiunile întreprinse şi cele de perspectivă privind minoritatea germană. Ultima variantă a proiectului legii minorităţilor nu este cunoscută de F.D.G.R. Dacă va fi inacceptabilă, Forumul va depune în parlament proiectul său. O altă problemă este proiectul legii învăţământului şi predarea istoriei şi geografiei României în limba maternă. O problemă discutată la Bonn a fost şi retrocedarea pământurilor germanilor din România. Partea germană a cerut ca guvernul român să suporte costul cheltuielilor caritative ale minorităţii germane, emisiunea în limba germană de la TVR să fie extinsă, iar în programul TVR să fie incluse şi filme germane, transporturile cu ajutoare să nu mai fie vămuite. Prof. Phillippi a arătat la şedinţă că colaborarea F.D.G.R. cu guvernul este bună, dar nu întotdeauna şi cu autorităţile locale.

17.06-21.06.1994, Sibiu / Hermannstadt. Întâlnirea de pe Piaţa Huet, a saşilor sibieni de pretutitundeni

Manifestarea a fost organizată acum pentru prima dată şi se repetă la fiecare 2 ani. Organizatori sunt Forumul Democrat al Germanilor din Sibiu / Hermannstadt şi Comunitatea Germanilor din Sibiu / Hermannstadt care trăiesc în Germania. Întâlnirea durează 3 zile şi înseamnă: deschidere festivă, spectacole, parada portului săsesc, concert de fanfară, dans, standuri cu produse diverse, expoziţii, vizite la muzee, întâlnirea absolvenţilor Liceului Brukenthal, excursii la obiective din ţară ş.a. Sala Casei Sindicatelor a fost arhiplină la deschiderea manifestării.

18.07.1994, Pojorâta (judeţul Suceava). A V-a întâlnire a germanilor evanghelici din Bucovina

Au participat germani din împrejurimi: Suceava, Rădăuţi / Radautz, Vatra Dornei / Dorna Watra, Câmpulung ş.a., cca 170 de persoane, care au asistat la liturghie. A celebrat serviciul divin preotul Wolfgang Rehner, de la Reghin / Sächsisch-Reen. Au participat ca oaspeţi, prof. Hermann Pitters, decanul Institutului de Teologie din Sibiu / Hermannstadt, familia Karen şi Karl Peters, din S.U.A.

20.07.1994, Sibiu / Hermannstadt. Dezbatere despre retrocedarea caselor naţionalizate

Partidul Naţional-Ţărănesc Creştin-Democrat (P.N.Ţ.C.D.) şi F.D.G.R. au organizat în sala de la sediul Forumului o dezbatere publică despre situaţia caselor naţionalizate, posibilităţile de retrocedare a lor, apărarea chiriaşilor. Dezbaterea a început printr-o expunere a avocatului Gavril Dejeu, lider al P.N.Ţ.C.D. Subiectul, de mare actualitate, a atras un public numeros, întrucât în parlament se discuta un proiect de lege pentru retrocedarea imobilelor naţionalizate.

06.08.1994, Turnişor / Neppendorf (Sibiu / Hermannstadt). Prima întâlnire a landlerilor din Turnişor

Manifestarea a început cu liturghia celebrată de Dietrich Galter, la care au asistat 200 de persoane. La sfârşit, curatorul Samuel Groner a prezentat un raport asupra stării comunităţii. Din cauza numărului mic de locuitori germani se plănuia înfiinţarea unei organizaţii a Forumului împreună cu comunele Şura Mică / Kleinscheuern şi Ruşi / Reußen, întrucât preotul Galter slujea în toate cele 3 comune. Din partea Organizaţiei turnişorenilor din Germania a vorbit Erwin Köber. Lângă placa comemorativă cu cei căzuţi în războaiele mondiale, preotul Heinz Galter a ţinut o cuvântare, iar muzica a intonat un marş funebru. A urmat o parte oficială, în care au vorbit reprezentantul Prefecturii şi preşedintele Forumului Sibiu / Hermannstadt, Andreas von Hannenheim. A II-a zi, pe 7.08. au venit şi landleri din Cristian / Großau şi Apoldu de Sus / Großpold. În total au participat peste 500 persoane.

24.08.1994, Insulele Baleare. Moartea scriitorului Wolf von Aichelburg.

Născut la 3.01.1912, la Pola (Croaţia), a venit cu familia în Transilvania, în 1918. A fost elev al liceului din Sibiu / Hermannstadt şi a studiat filologia la Cluj / Klausenburg; a trăit la Sibiu / Hermannstadt până în 1981, când a emigrat în Germania. În anii 1948-1952 a fost închis deoarece a fost acuzat că a încercat să treacă graniţa în mod ilegal, iar în 1959 a fost implicat în procesul scriitorilor de la Braşov / Kronstadt. A fost din nou închis până în 1964. A publicat volume de proză, poezie, eseuri, traduceri. A scris piese de teatru şi a compus muzică. A murit înotând la ţărmul Insulelor Baleare, unde se afla la odihnă.

17.09.1994, Biertan / Birthälm (judeţul Sibiu). A IV-a întâlnire a saşilor

Tema întâlnirii: „Viaţa astăzi". Numărul de participanţi estimat: 1000-1500. După liturghia de la ora 10 a urmat un program cultural: fanfarele din Ţara Bârsei şi Sânpetru / Petersberg, expoziţii de ceramică, lucru de mână, imagini ale bisericilor-cetăţi. La Căminul Cultural au evoluat corul de cameră, un grup de copii din Râşnov / Rosenau, grupuri de dansuri săseşti de la liceele „Brukenthal" şi „Honterus" şi formaţia „Rosmarein" din Timişoara / Temeswar.

Discursuri pe tema întâlnirii au fost rostite de dr. Hans Klein, preşedintele Forumului Regional Transilvania, prof. Paul Philippi, preşedintele F.D.G.R., prof. Karl Singer, preşedintele F.D.G.B. Mesaje de salut s-au primit de la organizaţiile saşilor din Austria şi Germania, de la autorităţile române. Au urmat apoi relatări ale unor reprezentante ale femeilor despre preocupările lor (Helga Pitters, Annemarie Weber, Caroline Fernolend, Ingeborg Seidner).

30.09-02.10.1994, Augsburg. Întâlnirea autorilor care scriu în dialect săsesc

Ultima asemenea întâlnire a avut loc în 1977. La Augsburg reuniunea a fost moderată de cercetătorul Michael Markel; prof. Horst Schuller-Anger a prezentat întâlnirea din 1977. Întâlnirea de la Augsburg s-a organizat la iniţiativa soţilor Elisabeth şi Oswald Kessler, care locuiesc în împrejurimile oraşului. Au citit din opera lor în dialect: Edda Brandstetter, Hilda Flemmig, Johanna Gadelmaier, Doris Hutter, Hedwig Kellner, Elisabeth şi Oswald Kessler, Karl Martini, Rose Schmidt şi Richard Sonnleitner - toţi locuind în Germania şi autorii Anton-Joseph Ilk şi Wilhelm Meitert din Transilvania.

13-22.10.1994, Reşiţa / Reschitza, Anina / Steierdorf, Bocşa / Bokschan, Dognecea / Dognatschka, Oraviţa / Orawitza, Oţelu Roşu / Ferdinandsberg ş.a. A IV-a ediţie a Decadei Culturii Germane

Organizatorii acţiunii au fost Forumurile locale şi F.D.G.B.M. În acest an deschidera s-a organizat la Anina / Steierdorf. La festivitatea de deschidere au fost prezente autorităţile locale şi o serie de personalităţi din ţară şi de peste hotare. La liturghia solemnă şi la adunarea de deschidere au participat: Paul Ullmann, ambasadorul Austriei la Bucureşti / Bukarest, Paul Philipi, preşedintele F.D.G.R., Wolfgang Wittstock, deputatul F.D.G.R., Karl Singer, preşedintele F.D.G.B., Karl Ludwig Lupşiasca, preşedintele F.D.G.B.M., prof. univ. Reinhold Reimann, preşedintele Uniunii Culturale din Graz, Manfred Engelmann, referent cultural la Institutul Vest-Est din Bonn ş.a. Manifestările din 15 centre locuite de germani din Banatul Montan şi ai germanilor din acest spaţiu care trăiesc în Germania au inclus: concerte de fanfară, coruri, conferinţe, expoziţii, dansuri populare, servicii divine ş.a. În 14.10., la Reşiţa / Reschitza a avut loc o recepţie la Primărie şi o masă rotundă pe tema „Minoritatea germană astăzi", cu participarea oaspeţilor Paul Philippi, Wolfgang Witstock, Reinhold Reimann, Ludwug Höcher, reprezentantul Organzaţiei germanilor din Banatul Montan care trăiesc în Germania. La 16.10., la Gărâna / Wolfsberg, s-a organizat sărbătoarea hramului bisericii, care nu se mai sărbătorise din 1991, din cauza scăderii numărului de germani prin emigrare. Şi în acest an au evoluat pe scenele manifestărilor artistice, formaţiile din Banatul Montan, dar şi orchestre, formaţii de dansuri, solişti din Germania, Austria, din Timişoara / Temeswar ş.a.

21.10.1994, Apoldu de Sus / Großpold, Cristian / Großau, Turnişor / Neppendorf, Sibiu / Hermannstadt. Vizita unei delegaţii din Austria

O delegaţie din Austria, formată din primul-ministru al landului Carintia, dr. Christoff Zernatt, Leopold Guggenberger, primar al oraşului Klagenfurt şi soţia sa, au vizitat satele cu landleri veniţi în sec. XVIII din Austria: Apoldu de Sus / Großpold, Cristian / Großau, Turnişor / Neppendorf şi le-au luat sub tutela Carintiei. A fost semnat şi un document în acest sens. Au fost distribuite ajutoare şi s-au făcut proiecte comune pentru viitor.

23.10.1994, Sibiu / Hermannstadt. Inaugurarea Căminului de bătrâni „Carl Wolff"

Construcţia, începută în 1992, a fost proiectată de dr. Hermann Fabini şi realizată de firma „Construcţii S.A.". Construcţia a costat 7,5 milioane de mărci, oferite de Ministerul de Interne al R.F.G. Căminul era în grija Institutului Diaconic al Bisericii Evanghelice C.A. din România. Căminulul avea 106 locuri şi oferea cele mai bune condiţii de îngrijire. La inaugurare au participat 300 persoane. Serviciul divin a fost celebrat de episcopul Cristoph Klein. Au luat cuvântul parohul catolic de Sibiu / Hermannstadt, Otto Nutz şi reprezentantul Mitropoliei ortodoxe, Ezechil Oancea, dr. Horst Haldenwang, preşedintele Institutului Diaconic, reprezentanţi ai guvernului german, ambasadorul german Anton Rossbach, Peter Pastior din partea Organizaţiei Saşilor din Germania, care donează un bust în bronz al lui Carl Wolff, Kurt Schell din partea Organizaţiei Saşilor din Austria, care a luat sub tutela sa pe locuitorii căminului, prof. Paul Philippi, preşedintele F.D.G.R., Gerlinde Gabler-Braun, directoarea Căminului. În final, a avut loc o conferinţă de presă, la care s-a discutat despre costul lunar al întreţinerii unei persoane în cămin (400 mărci) care va fi suportat din mai multe surse: contribuţia pacientului, a statului român, ajutoare din Germania, sponsori.

30.10.1994, Nocrich (judeţul Sibiu). Dezvelirea unei plăci memoriale pe casa natală a lui Samuel von Brukenthal

Iniţiativa a aparţinut lui Hermann Grimm din Germania şi studentului la teologie, Hans-Bruno Fröhlich din Nocrich. Placa aminteşte în limbile română şi germană că în casă s-a născut baronul Samuel von Brukenthal. La festivitatea dezvelirii au participat iniţiatorii, viceprimarul, preşedintele Forumului Transilvania, dr. Hans Klein. La festivitate, corul Liceului Brukenthal a interpretat cântece în săseşte, în germană şi în limba română. Cei prezenţi şi-au luat angajamentul renovării casei.

03.11.1994, Bucureşti / Bukarest. Cerere pentru primirea în Uniunea Veteranilor de Război

Preşedintele F.D.G.R., Paul Philippi, însoţit de deputatul Wolfgang Wittstock, au predat conducerii Uniunii Veteranilor de Război din România o documentaţie şi cererea ca foştii militari care au luptat în unităţile germane în al II-lea Război Mondial să fie admişi în Uniunea Veteranilor. Documentaţia arată că germanii din România s-au aflat în unităţile germane în urma unui acord de stat româno-german. Preşedintele Uniunii, generalul Marin Dragnea, a promis că cererea va fi examinată.

04-05.11.1994, Sibiu / Hermannstadt. Simpozion despre anii '30 din istoria saşilor.

Academia Evanghelică „Transilvania" a organizat în sala Forumului din Sibiu / Hermannstadt un simpozion despre anii '30 în istoria saşilor. Cercetători din România şi Germania au discutat despre răspândirea nazismului printre saşi şi efectele sale, despre personalităţi care s-au opus acestui curent.

10.11.1994, Sibiu / Hermannstadt. Organizaţia de Tineret a F.D.G. Sibiu / Hermannstadt alege ca preşedinte pe Winfried Ziegler

El a rămas în funcţie până în 7 octombrie 1997. A fost urmat de Horst Schuller, care a fost preşedinte până la 8 octombrie 1998. Următorii preşedinţi au fost: nicolae Leopold (8 octombrie 1998 - 30 septembrie 1999), Raimar Wagner (30 septembrie 1999 -).

18-19.11.1994, Braşov / Kronstadt. Comemorarea poetei Anemone Latzina

Redacţia revistei „Neue Literatur" a organizat la Braşov / Kronstadt o festivitate de comemorare a poetei Anemone Latzina, născută în 1942, la Braşov / Kronstadt. Ea a fost redactor la revista „Neue Literatur" din Bucureşti / Bukarest şi a murit într-un accident, în 1993. În amintirea ei a fost înfiinţat un cerc literar care îi poartă numele şi care se va reuni prima dată în ianuarie 1995, apoi trimestrial.

25.11.1994, Sibiu / Hermannstadt. Ajutor economic pentru micii întreprinzători germani

Săptămânalul „Hermannstädter Zeitung" informa că Comisia economică a Forumului Sibiu / Hermannstadt anunţa şi pentru 1995 ajutoare celor care doreau să înfiinţeze mici întreprinderi (brutării, lăptării etc.), ateliere pentru servicii (frizerii, lăcătuşerii, instalaţii). Trebuia depusă o documentaţie la Comisie. Ajutorul acordat consta în instruire, asigurarea procurării materiilor prime, măsuri de calificare. Până în 1994, pe baza acestor ajutoare au fost înfiinţate 132 de întreprinderi. Aceste ajutoare proveneau de la Ministerul de Interne al R.F.G., prin intermediul Societăţii pentru Cooperare Internaţională din Stuttgart (Gesellschaft für Internationale Zusammenarbeit-GWZ).

26.11.1994, Sibiu / Hermannstadt. A IV-a întâlnire a învăţătorilor şi educatoarelor care predau în limba germană.

170 de educatoare, învăţătoare şi învăţători germani din toată ţara s-au întâlnit pentru a IV-a oară după 1989 la Liceul pedagogic din Sibiu / Hermannstadt, la invitaţia Comisiei şcolare a Forumului Regional Transilvania. Ei au discutat despre planurile de învăţământ. În deschidere, preşedintele Comisiei şcolare, Martin Bottesch, a explicat necesitatea întâlnirii şi a temei. Dezbaterile au avut loc pe grupe de lucru.

26.11.1994, Sibiu / Hermannstadt. Raportul preşedintelui F.D.G.R. la adunarea reprezentanţilor

Preşedintele F.D.G.R., Paul Philippi a făcut un raport pentru 5 ani de activitate ai F.D.G.R. El a criticat măsurile de îngreunare a emigrării luate de R.F.G., a arătat lipsurile de comunicare din reţeaua de organizaţii ale F.D.G.R. El a apreciat totuşi rolul forumurilor regionale care au parteneri în Vest, a relevat reluarea unor activităţi culturale şi a unor obiceiuri. P. Philippi a trecut în revistă activitatea fundaţiilor din Banat, Sătmar, Transilvania şi marile proiecte de construcţii încheiate şi inaugurate: Casa „Adam Müller-Guttenbrunn" Timişoara / Temeswar, Căminul „Carl Wolff" Sibiu / Hermannstadt. De asemenea, el a amintit de acţiunile regionale: zilele culturii din Valea Jiului, Decada culturii din Banatul Montan, Ziua Bisericii la Sighişoara / Schäßburg, sărbătoarea recoltei la Carei / Großkarol, întâlnirile saşilor de la Biertan / Birthälm. În privinţa acţiunii în afară a F.D.G.R. este amintită participarea la Consiliul Minorităţilor (3 reprezentanţi), la Comitetul de contact, la legăturile cu Ambasada şi cu guvernul german.

29.11.1994, Sibiu / Hermannstadt. Criteriile emigrării discutate de şeful Biroului Federal de Emigrare din Köln cu preşedintele F.D.G.R.

Conducătorul Biroului Federal de Emigrare din Köln, Wolfgang Selmsdorf, a discutat la Sibiu / Hermannstadt cu preşedintele F.D.G.R., Paul Philippi, despre condiţiile emigrării din noua lege pentru reglementarea urmărilor războiului din 1.01.1993. P. Philippi a relevat că după vizita lui H.-D. Genscher din ianuarie 1990 au apărut restricţii la emigrare. Reprezentantul federal a declarat că nu vor fi restricţii. În cazul României se vor lua în seamă izolarea familială şi culturală.

08.12.1994, Bucureşti / Bukarest. Delegaţie a conducerii F.D.G.R. la preşedintele României, Ion Iliescu.

Delegaţia de 5 persoane a fost condusă de preşedintele F.D.G.R., prof. univ. Paul Philippi. S-a discutat despre deportarea germanilor din România în U.R.S.S. (cca. 70.000). Ion Iliescu a fost invitat la comemorarea deportaţilor decedaţi, la Braşov / Kronstadt, în 13-15.01.1995, prilej cu care a fost rugat să dea o declaraţie în care să arate discriminarea pedepsirii colective a germanilor din România, după 1944, numai din cauza apartenenţei lor germane. P. Philippi a relevat că toţi germanii, rămaşi în ţară sau emigraţi, aşteaptă o asemenea declaraţie oficială şi măsuri reparatorii. Preşedintele Iliescu a exprimat regretul său pentru tratamentul nedrept la care au fost supuşi germanii din România după război. El a fost de acord să facă declaraţia solicitată şi a acceptat invitaţia. El s-a interesat de reîntoarcerea în ţară a celor emigraţi şi a cerut o listă cu legile ce ar uşura reîntoarcerea.

08.12.1994, Sibiu / Hermannstadt. Vizita ambasadorului austriac

Paul Ullmann, ambasadorul Austriei la Bucureşti / Bukarest a făcut prima vizită la Sibiu / Hermannstadt, unde a discutat cu autorităţile locale, dar şi cu reprezentanţii minorităţii germane. El a avut întâlniri la Forumul German cu Hans Klein şi Andreas von Hannenheim, cu prelatul catolic Otto Nutz şi cu episcopul evanghelic, D. Dr. Cristoph Klein.

28.12.1994, Sibiu / Hermannstadt. A 54-a adunare a Bisericii Evanghelice C.A. din România

Adunarea a discutat statutul femeilor-preot şi a decis cu 52 de voturi pentru şi 8 împotrivă, că femeile pot oficia liturghia. S-a discutat apoi raportul asupra noii ordini a bisericii, care urmăreşte să pună de acord situaţia existentă cu principiile. S-a constatat că cele 5 circumscripţii rămăseseră cu un număr mic de enoriaşi. La alegeri au fost reînnoiţi 6 membri. Epitrop general a fost reales medicul Horst Haldenwang. Vicar episcopal a fost ales prof. univ. dr. Hans Klein.

1994, Sibiu / Hermannstadt. Reînfiinţarea secţiei germane a teatrului de păpuşi din Sibiu / Hermannstadt

După ce timp de câţiva ani, datorită plecării actorilor, secţia germană a teatrului de păpuşi din Sibiu / Hermannstadt s-a dezorganizat, în 1994, au fost angajaţi şi instruiţi 4 noi artişti păpuşari pentru secţia germană, care, sub îndrumarea experimentatei Lilly Krauss-Kalmár au pregătit prima piesă, „Regele broaştelor" a cărei premieră a avut loc pe 10 aprilie 1995. În 1996 au urmat două premiere în limba germană, în 1997 una, în 1998 două premiere în limba germană. În 1999 s-au sărbătorit 50 de ani de existenţă a Teatrului de păpuşi „Gong". Secţia germană a întreprins turnee în Germania (1995 şi 1999), în Italia (1998), în Iugoslavia (1999).

1994, Bucureşti / Bukarest. Constituirea Asociaţiei de Ajutorare a Catolicilor Germani din Bucureşti / Bukarest

Asociaţia, Hilfsverein der Deutschen Katholiken în Bukarest, aflată sub egida bisericii, ajută bătrâni, copii neajutoraţi.