Minoritatea ruso-lipoveană 2005

06.01.2005,  Bucureşti. Hotărârea Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării cu privire la protestul preşedintelui Comunităţii Ruşilor Lipoveni din România, Miron Ignat

Preşedintele CRLR, Miron Ignat a înaintat Consiliului pentru Combaterea Discriminării o petiţie cu nr. 3196 din 10.11.2004, cu privire la un articol apărut în ziarul „România Pitorească" în luna octombrie 2004, cu titlul „Câte ceva despre Delta Dunării" în care autorul articolului creează o imagine ostilă, degradantă, umilitoare la adresa etniei ruşilor lipoveni, precum şi a ucrainenilor. Articolul, având un caracter vădit de propagandă naţionalist-şovină, avea ca efect atingerea demnităţii şi crearea unei atmosfere de intimidare, ostile şi ofensatoare la adresa celor două etnii: rusă lipoveană şi ucraineană. Analizând cele menţionate în petiţie, Colegiul Director al Consiliului pentru Combaterea Discriminării, întrunit în data de 06.01.2005, a hotărât că afirmaţiile autorului articolului în ziarul „România Pitorească" din octombrie 2004 referitoare la cele două etnii, constituie acte de discriminare conform Ordonanţei Guvernului nr. 137/2000, iar autorul articolului a fost sancţionat cu amendă de 10.000.000 lei.

15.01.2005, Bucureşti. A 15-a aniversare a Comunităţii Ruşilor Lipoveni din România

Până în urmă cu cincisprezece ani, ruşii lipoveni nu au constituit niciodată o organizaţie laică, cu foruri de conducere care să lupte pentru apărarea drepturilor etnicilor săi, pentru promovarea culturii şi afirmarea tradiţiilor specifice. Înfiinţarea ei la 14 ianuarie 1990 a constituit un pas istoric în viaţa etnicilor ruşi lipoveni. Jubileul de 15 ani a fost sărbătorit în sala Centrului de Afaceri Româno-rus din Bucureşti, la care au luat parte: Alexandr Tolkaci, ambasadorul Rusiei la Bucureşti, Ruben Ananyan, consulul Armeniei, reprezentanţii Şcolii Ruse de pe lângă Ambasada Rusiei, preasfinţitul Flavian, arhiepiscop de Slava, parlamentari, cadre didactice de la diferite facultăţi şi şcoli, membrii fondatori ai CRLR, preşedinţii comunităţilor locale ale ruşilor lipoveni, reprezentanţii mass-mediei. În calitate de moderator pe parcursul celor trei ore, Miron Ignat, preşedintele CRLR, punctând mereu momentele cele mai importante din existenţa Comunităţii, a dat cuvântul: unui membru fondator al CRLR şi fost preşedinte - prof. univ. dr. Feodor Chirilă, unui membru fondator şi vicepreşedinte al primei comunităţi locale a ruşilor lipoveni din Ghindăreşti (jud. Constanţa), constituite imediat după înfiinţarea CRLR, Damian Eftei, unui membru fondator al comunităţii locale din Botoşani - Corneliu Finaşcu, primului deputat al CRLR - Echim Andrei, preşedinţilor comunităţilor locale - Ana Miron din Gura Humorului, Feodosia Jipa-Rubanov din Brăila, Vasile Dolghin din Sarichioi. Fiecare dintre vorbitori au rememorat aspecte din viaţa comunităţii, vorbind cu emoţii despre trecutul, dar şi despre prezentul Comunităţii, despre realizările şi proiectele de viitor. Apoi, au urmat mesajele ambasadorului Rusiei, Alexandr Tolkaci şi a ÎPS Flavian, arhiepiscop de Slava. Auditoriul a fost încântat cu melodiile şi dansurile tradiţionale interpretate de ansamblul folcloric „Рябинушка" din Jurilovca, judeţul Tulcea, ansamblul artistic „Вишенка" al ruşilor lipoveni din Climăuţi, precum şi grupul artistic „Чубчик" al Organizaţiei de Tineret din Bucureşti.

10.02.2005, Bucureşti. Lansarea cărţilor care au văzut lumina tiparului cu sprijinul financiar al CRLR

Acţiunea a fost organizată la iniţiativa Departamentului pentru Relaţii Interetnice, la care a participat Markó Attila, secretar de stat al Departamentului pentru Relaţii Interetnice, precum şi numeroşi auditori. Cartea „Imaginea rusului şi a Rusiei în literatura română 1848-1948" a etnicului rus lipovean, Leonte Ivanov lector universitar de la Universitatea „Al. Ioan Cuza" din Iaşi (Editura „Cartier", Chişinău, 2004, 288 p.) a fost prezentată de conf. univ. dr. Dumitru Balan de la Universitatea din Bucureşti. Despre cartea „Comunitatea Ruşilor Lipoveni" - ghid de prezentare, alcătuit de Svetlana Moldovan, redactor-şef al ziarului «Зори» (Editura Ararat, Bucureşti, 2004) a vorbit pe larg prof. univ. dr. Feodor Chirilă de la Universitatea „Spiru Haret" din Bucureşti. Volumul „Scriitori ruşi. Eseuri biografice", I, autor Angara Nyiri, redactor la ziarul «Зори» (Editura Bizantină, Bucureşti, 2004, 399 p.) a fost prezentată de prof. univ. dr. Gheorghe Barbă de la Universitatea din Bucureşti.

16.02.2004, Bucureşti. Încetarea din viaţă a prof. univ. dr. Andrei Ivanov - primul preşedinte al Comunităţii Ruşilor Lipoveni din România

După o grea suferinţă, s-a stins din viaţă Andrei Ivanov, profesor universitar la Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine a Universităţii din Bucureşti, doctor în filologie, lingvist, dialectolog, traducător, membru fondator al Comunităţii Ruşilor Lipoveni din România şi primul ei preşedinte, mulţi ani redactor-şef al ziarului «Зори». S-a născut pe 16 iulie 1937 în Comuna Carcaliu, judeţul Tulcea. După absolvirea Şcolii Pedagogice cu limba de predare rusă din Bucureşti, a urmat, în perioada 1954-1959, cursurile Facultăţii de Filologie a Universităţii din Bucureşti, secţia de Limbă şi literatură rusă. După 4 ani de profesorat la Şcoala Generală din comuna Tudor Vladimirescu, judeţul Galaţi, a funcţionat, începând cu 1 octombrie 1960, la Catedra de limba rusă a Universităţii din Bucureşti ca preparator, apoi ca asistent, lector, conferenţiar şi profesor universitar, predând studenţilor cursul practic de limba rusă, gramatica comparată a limbilor slave, limba rusă contemporană, dialectologia rusă. Autor al unor cărţi din varii domenii ale lingvisticii ruse şi a unor dicţionare, dintre care pentru „Dicţionarul de termeni religioşi rus-român" a fost distins cu Premiul Uniunii Scriitorilor.

21.02.2004, Bucureşti. Un etnic rus lipovean, Platon Valentin, este subsecretar de stat în cadrul Guvernului României

În urma concursului desfăşurat la Palatul Parlamentului, în cadrul Camerei Deputaţilor, etnicul rus, Platon Valentin a fost numit subsecretar de stat în cadrul Guvernului României, Departamentul pentru Relaţii Interetnice. Valentin Platon este născut la 9 martie 1977, în localitatea Ghindăreşti, judeţul Tulcea. În anul 1999, a absolvit Facultatea de Drept a Universităţii „Titu Maiorescu" din Bucureşti şi este, de meserie, avocat. Este membru în Comitetul de conducere al Comunităţii Locale a Ruşilor Lipoveni din Bucureşti.

21-24.02.2005, Moscova. A VII-a Conferinţă Internaţională „Staroverii: istorie, cultură, contemporaneitate"

Manifestarea, dedicată aniversării a 100 de ani de la promulgarea „Decretului privind consolidarea principiilor toleranţei", semnat de împăratul Nikolai II şi desigilarea altarelor bisericilor ortodoxe de rit vechi din Rusia, a înregistrat participarea unui număr de peste 130 de oameni de ştiinţă. Conferinţa ştiinţifică a fost patronată spiritual de către întâistătătorul Bisericii Ortodoxe de Rit Vechi, ÎPS mitropolit Andrian. Pentru prima dată, a participat la o astfel de conferinţă şi o delegaţie din România, din care au făcut parte Feodor Chirilă, Alexandr Varona şi Axinia Crasovschi, ale căror comunicări ştiinţifice au stârnit interesul participanţilor, care au subliniat necesitatea centralizării cercetărilor privind ruşii lipoveni din România prin intermediul unei instituţii specializate.

10-13.03.2005, Brăila. A IV-a ediţie a Simpozionului Internaţional cu tema „Cultura ruşilor lipoveni în context naţional şi internaţional"

Manifestarea ştiinţifică, organizată de CRLR cu sprijinul Ministerului Culturii şi Cultelor, Departamentul pentru Relaţii Interetnice şi Direcţia judeţeană pentru cultură, culte şi patrimoniul cultural naţional, s-a desfăşurat la Casa de cultură din Brăila. La conferinţă, au participat peste 60 de oameni ştiinţă din Rusia, Ucraina, Germania, Bulgaria, Rep. Moldova şi România, printre care mulţi filologi, istorici şi filozofi renumiţi din rândul etniei ruşilor lipoveni: Ivan Evseev, Feodor Chirilă, Mihai Nistor, Ilie Danilov, Procop Chirilov, Nichita Danilov, Alexandr Varona, Sevastian Fenoghen ş.a. Lucrările conferinţei au fost deschise de Miron Ignat, preşedintele CRLR şi deputatul CRLR în Parlamentul României, care, înainte de derularea programului, a propus un moment de reculegere în memoria celui care a fost unul din fondatori şi primul preşedinte al CRLR, la iniţiativa căruia a avut loc primul simpozion ştiinţific internaţional - prof. univ. dr. Andrei Ivanov. A urmat o şedinţă în plen, în cadrul căreia au fost prezentate câteva referate de interes general. A doua zi, lucrările conferinţei s-au desfăşurat pe două secţiuni: Istorie, cultură şi Tradiţii, folclor, agroturism. Aria tematică a referatelor şi comunicărilor a fost foarte largă, de la probleme ale istoriei lipovenilor, până la cultura, folclorul, viaţa spirituală a ortodocşilor de rit vechi din diferite colţuri ale lumii, precum şi despre oamenii care şi-au dedicat viaţa problemelor complexe ale comunităţilor de staroveri.

20-23.03.2005, Tulcea. Olimpiada naţională de limbă şi cultură rusă maternă a elevilor ruşi lipoveni

Olimpiada a fost organizată şi în acest an împreună cu alte limbi slave (cehă, sârbă şi slovacă) de către Ministerul Educaţiei şi Cercetării în colaborare cu Comunitatea Ruşilor Lipoveni din România şi Inspectoratul Judeţean Tulcea. Concursul olimpic a reunit 25 elevi din clasele a VII-a şi a VIII-a din Brăila, Tulcea, localităţile judeţului Tulcea: Sarichioi, Slava Rusă, Slava Cercheză, precum şi Ghindăreşti (jud. Constanţa), Manolea şi Lipoveni din judeţul Suceava. Comisia naţională de examinare la limbă şi cultură rusă maternă a fost formată din preşedinte - Axinia Crasvschi, asistent universitar de la Universitatea din Bucureşti, vicepreşedinte - Maria Ştefan, directorul Şcolii nr. 21 din Brăila, secretar - Mihai Chirsanov, profesor la Şcoala nr. 21 din Brăila, membri: Nadia Casian, profesoară din Carcaliu şi Natalia Neumann, profesoară din Tulcea.

16.04.2005, Bucureşti. Şedinţa Consiliului director al CRLR

Întruniţi la sediul CRLR, membrii Consiliului director au definitivat componenţa executivului Comunităţii. Astfel, pentru funcţia de secretar general, post rămas vacant, a fost aleasă prin vot secret Lidia Vasile de la Comunitatea Locală a Ruşilor Lipoveni din Tulcea, iar pentru funcţia de director adjunct, a fost desemnat Andrei Busurcă de la Comunitatea Locală a Ruşilor Lipoveni din Brăila. O prioritate a Consiliului director, aprobată la şedinţă, o reprezintă înfiinţarea într-un viitor apropiat a unei direcţii tehnico-economice, precum şi a unei edituri şi tipografii proprii.

17.04.2005, Carcaliu (jud. Tulcea). Alegerea noului Comitet de conducere al Comunităţii Ruşilor Lipoveni

La Adunarea generală a etnicilor lipoveni, a fost ales noul Comitet de conducere, format din: preşedinte - Nicolae Masei, vicepreşedinte - Chirila Lipat, secretar - Evdochia Terente, membri: Saveli Condrat, Geta Grigore, Olga Petuhov, Ivan Vasie, Lisaveta Martin, Vasile Saveli.

20.04.2005,  Bucureşti. La Ambasada Rusiei la Bucureşti a avut loc decernarea medaliilor jubiliare veteranilor de război din rândul etniei ruşilor lipoveni

Cu prilejul marcării împlinirii a 60 de ani de la încheierea Celui de la Doilea Război Mondial, la sediul Ambasadei Rusiei la Bucureşti, Alexandr Tolkaci, ambasadorul Rusiei la Bucureşti a înmânat, în numele preşedintelui Rusiei, Vladimir Putin, medalii jubiliare celor 7 veterani de război ruşi lipoveni din Carcaliu, judeţul Tulcea: Ivan Amelian, Denis Lavrente, Achim Feodor, Petro Haralampie, Petro Leon, Ignat Martin, care, în 1944 şi, respectiv, 1945, s-au înrolat voluntar în armata română, luptând pe frontul de Vest până la marea Victorie. Medaliile decernate reprezintă o recunoaştere a contribuţiei armatei române la Victoria împotriva fascismului.

13.05.2005,  Roman (jud. Suceava). Adunarea generală de alegeri a Comunităţii Locale a Ruşilor Lipoveni

În prezenţa lui Miron Ignat, preşedintele CRLR, Adunarea generală a ales noua conducere a Comunităţii Locale a Ruşilor Lipoveni din Roman. Preşedintele comunităţii a fost ales Eusehnie Carpuşca, ca vicepreşedinte - Niculai Niftode, ca secretar - Petru Alexa.

13.05.2005, Bucureşti. S-a stins din viaţă Laurenţiu Micşunescu - fost preşedinte şi secretar general al Comunităţii Ruşilor Lipoveni din România

După grea suferinţă, la 13 mai 2005, s-a stins din viaţă Laurenţiu Micşunescu (Lavrente Mişurnov) - un fiu demn al etniei ruşilor lipoveni, pentru a cărei propăşire a militat, străduindu-se să realizeze afirmarea acesteia. S-a născut pe 10 decembrie 1929, în satul Periprava, judeţul Tulcea. A absolvit, în anul 1974, Facultatea de Drept din Bucureşti. Din anul 1952 şi până la pensionare (în 1980), a lucrat în diplomaţie, a funcţionat la ambasadele României din Anglia, SUA şi Finlanda. A făcut parte din primul Comitet de conducere al Comunităţii Locale a Ruşilor Lipoveni din Bucureşti (1990-1996). În perioada 1992-1993, a fost preşedinte, iar între anii 1990-1993 şi 1995-1998 - secretar general al Comunităţii Ruşilor Lipoveni din România, membru în Consiliului naţional al CRLR, membru în colegiul de redacţie al ziarului «Зори» - primul organ de presă al CRLR.

17.05.2005, Bucureşti. A fost înfiinţată editura proprie a CRLR

Este prima editură proprie din istoria etniei ruşilor lipoveni din România, înregistrată sub denumirea de „CRLR", şi s-au obţinut de la Centrul Naţional de Numerotare Standardizată 10 coduri ISBN pentru 10 titluri de cărţi.

28.06.2005, Bucureşti. Declaraţia politică a deputatului CRLR în plenul Parlamentului României, intitulată „Soarta unor ruşi lipoveni în ajunul războiului din iunie 1941"

„Domnule Preşedinte, stimaţi colegi,

Declaraţia mea se numeşte „Soarta unor ruşi lipoveni în ajunul războiului din iunie 1941". [...] Istoria nu consemnează mai deloc drama etnicilor ruşi lipoveni care au suferit, de asemenea, tragedia evacuărilor şi deportărilor. Cu două săptămâni înainte de declanşarea războiului cu Uniunea Sovietică, etnicii ruşi lipoveni au fost supuşi unui proces dureros şi nemilos al deportărilor şi persecuţiilor etnice. Scoşi din casele lor, unii au fost luaţi direct de pe stradă şi, sub ameninţarea armei, îmbarcaţi în camioane, căruţe şi duşi în lagăre de concentrare din interiorul României. Au fost luaţi ca din oală, nu numai bărbaţi, ci familii întregi, cu copii şi bătrâni. Cei din Delta Dunării au fost transportaţi ca nişte animale în şlepuri mizere şi, după zile întregi de chin, au ajuns la Tulcea, unde au fost închişi în subsolul prefecturii. [...] După zile de chin şi foame, au fost lăsaţi să plece. Însă unii nu au mai avut puterea de a se întoarce la casele lor, care în acest timp au fost devastate, distruse, iar lucrurile personale furate. Trecând prin unele sate, ruşii lipoveni au fost umiliţi, jigniţi, bătuţi, din singurul motiv că erau etnici slavi. Lipovenii au avut aproape aceeaşi soartă ca şi bănăţenii, cu o singură deosebire, că bănăţenii au fost strămutaţi după război, iar ruşii lipoveni au fost strămutaţi înainte de război. Ne întrebăm acum: care a fost scopul acestor evacuări forţate? De ce s-a recurs la asemenea măsuri atât de inumane şi atât de brutale? Cine este responsabil pentru aceste atrocităţi? Jandarmeria, armata, prefectura, guvernul de atunci? Încă nu avem un răspuns şi dorim un răspuns scris din partea acestora la problema ridicată. Din fericire, unii supravieţuitori ai acestui coşmar mai trăiesc şi acum pentru a da informaţii despre teribilele experienţe, de la care avem informaţii despre deportări, pe un singur motiv că au fost de etnie slavă. Comunitatea noastră şi familiile celor care au trăit aceste tragedii vor să afle adevărul şi-l aşteaptă din partea oficialităţilor. Ca reprezentant al Comunităţii Ruşilor Lipoveni din România, am solicitat şi solicităm în continuare Arhivelor Naţionale ale Statului, Direcţiei Arhivelor Militare, Inspectoratului General al Jandarmeriei Române, Poliţiei Tulcea, să ne pună la dispoziţie documente din arhivă care să ateste acest fapt nemilos. Martorii acestor atrocităţi, precum şi urmaşii lor cer dreptate. Vor să ştie adevărul. Este de datoria noastră să înţelegem istoria acelor vremuri, să cunoaştem mobilul acestor acte brutale şi să-i identificăm pe cei responsabili".

Iunie 2005, Jurilovca (jud. Tulcea). Inaugurarea noului sediu al Comunităţii Locale a Ruşilor Lipoveni

Panglica de inaugurare a fost tăiată de preşedintele şi deputatul CRLR, Miron Ignat şi de preşedintele comunităţii locale din Jurilovca, Ivan Lazarov. Oaspeţii au fost întâmpinaţi de un număr mare de etnici ruşi lipoveni, precum şi de formaţia folclorică „Рябинушка" din localitate. Cu ocazia inaugurării, Miron Ignat a oferit în dar Comunităţii Locale a Ruşilor Lipoveni din Jurilovca un samovar de Tula - simbolul ospitalităţii ruşilor de pretutindeni. Cumpărat în anul 2000, noul sediu, după renovare, este vopsit în alb şi albastru şi cu o lotcă. Este prima clădire reabilitată cu sprijinul financiar al CRLR.

05-07.08.2005, Fălticeni (jud. Suceava). Adunarea generală a Asociaţiei Tinerilor Ruşi Lipoveni din România

La Fălticeni (jud. Suceava), s-au adunat reprezentanţi ai asociaţiilor de tineret din aproape toate zonele ţării, în care locuiesc etnici ruşi lipoveni. După dezbaterile pe marginea raportului de activitate al Asociaţiei Naţionale, a urmat alegerea noii conduceri. Preşedintele Asociaţiei Naţionale a fost ales Andrei Luchici, ca vicepreşedinţi - Irina Platon şi Veronica Petrichei, ca secretar - Galina Cozma, ca membri: Daniel Ihorov, Emilian Nicolaiov, Zina Silai.

02-04.09.2005, Iaşi. Festivalul Interetnic al Obiceiurilor, Tradiţiilor, Portului şi Folclorului Minorităţilor Naţionale din România

Desfăşurat sub egida Ministerului Culturii şi Cultelor, fiind iniţiat şi organizat de Comunitatea Ruşilor Lipoveni din România, festivalul a constituit o premieră, deoarece este prima manifestare de acest gen la care, timp de două zile, pe lângă cele 22 de formaţii artistice ale etniei ruşilor lipoveni, au urcat pe scena Teatrului Naţional „Vasile Alecsandri" din Iaşi, prezentându-şi programul, membrii ansamblurilor folclorice de la încă 8 minorităţi naţionale: albanezi, croaţi, italieni, greci, sârbi, tătari, turci şi ucraineni. Având ca scop popularizarea portului, tradiţiilor şi obiceiurilor minorităţilor etnice, festivalul a oferit celor prezenţi parada porturilor tradiţionale, precum şi un adevărat spectacol de muzică, culoare, dans, transformând Iaşul, pentru câteva zile, într-o Europă în miniatură.

01.10.2005, Bucureşti. Adunarea generală anuală a Comunităţii Ruşilor Lipoveni din România

Manifestarea s-a desfăşurat la Sala Drepturilor Omului de la Palatul Parlamentului din Bucureşti, în cadrul căreia au fost dezbătute: darea de seamă asupra activităţii CRLR pe perioada septembrie 2004-septembrie 2005; programul de activităţi pentru perioada următoare; bugetul de venituri şi cheltuieli; raportul Comisiei de etică şi disciplină; raportul Comisiei de cenzori; aprobarea înfiinţării comunităţii locale din Babadag şi diverse. La adunare au participat membrii Consiliului director, preşedinţii comunităţilor locale din 39 de localităţi cu populaţia rusă lipoveană din ţară. Moderatorul Adunării a fost Miron Ignat, preşedinte şi deputat al CRLR. Înainte de a trece la desfăşurarea propriu-zisă a lucrărilor, deputatul Uniunii Armenilor din România şi liderul Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale, Varujan Pambuccian a prezentat auditoriului proiectul de lege privind Statutul minorităţilor naţionale. Din dezbaterile participanţilor, a reieşit necesitatea de o intensifica studiul limbii ruse materne prin înfiinţarea de noi grupe sau clase la nivelul grădiniţelor, în învăţământul gimnazial şi liceal. De asemenea, s-a hotărât, ca începând cu anul şcolar în curs, să se organizeze olimpiada de limba şi cultura rusă maternă şi la nivel liceal, avându-se în vedere faptul că în prezent funcţionează deja 4 licee la Tulcea, Iaşi, Fălticeni şi Rădăuţi, în care se studiază limba rusă ca limbă maternă. Pentru a stimula creaţia literară şi artistică a elevilor, s-a hotărât ca în unităţile şcolare să fie editate publicaţii în limba rusă maternă ale elevilor , care să stimuleze păstrarea şi conservarea limbii materne, a culturii ruse. Legat de păstrarea tradiţiilor, s-a reactualizat hotărârea de a înfiinţa un muzeu al etniei ruşilor lipoveni din România.

11.10.2005, Iaşi. S-a stins din viaţă etnicul rus lipovean, profesorul universitar doctor Emil Iordache din Iaşi

S-a stins pe 11 octombrie 2005, la vârsta de numai 50 de ani (născut în decembrie 1954 la Climăuţi, jud. Suceava), „una din cele mai strălucitoare stele care luminau şi înnobilau Comunitatea Ruşilor Lipoveni din România" - Emil Iordache - profesor universitar, scriitor şi traducător, membru al Uniunii Scriitorilor din România. În perioada 1998-2005, a fost şeful Catedrei de slavistică „Petru Caraman" de la Universitatea „Al. Ioan Cuza" din Iaşi. A publicat cărţi de critică literară, a îngrijit numeroase ediţii şi a tradus peste 30 de titluri din literatura rusă (Puşkin, Blok, Esenin, Brodski, Gogol, Dostoievski, Nabokov, Soljeniţân etc.). A devenit unul dintre cei mai buni traducători din limba rusă pe care i-a avut România. La Editura „Polirom" din Iaşi i-au apărut „Ghidul de conversaţie român-rus" (2000) şi „Ghidul de conversaţie rus-român" (2003). A elaborat câteva cursuri universitare. A obţinut numeroase premii ale Uniunii Scriitorilor din România. În perioada 1998-2000, a fost secretar de redacţie la publicaţia culturală „Китеж-град" a Comunităţii Ruşilor Lipoveni din România.

29.10.2005, Tulcea. Alegerile generale în cadrul Asociaţiei caritabile „Lotca"

Adunarea generală a ascultat darea de seamă privind activitatea asociaţiei, de la înfiinţarea sa până în prezent. Prin votul majorităţii, a fost aleasă noua structură de conducere a asociaţiei: preşedinte - Vicol Ivanov, vicepreşedinte - Nichita Haralambie, secretar - Veronica Petrichei, membri: Romică Ampleev, Mihail Furtunov, Dănila Ditcov, Constantin Ditcov. Asociaţia, care funcţionează la Tulcea, are, potrivit Statutului său, scopul şi obiectul de activitate: ajutorarea materială a unor categorii de persoane defavorizate - bătrâni, lipsiţi de pensie sau cu o pensie mică, oameni cu situaţie financiară precară, locuitori ai Deltei Dunării şi alte categorii; sprijin material pentru copii cu posibilităţi financiare reduse, dar care prezintă aptitudini şi doresc integrarea în învăţământ; sprijinirea materială pentru realizarea unor programe cu caracter cultural ale ansamblului folcloric al ruşilor lipoveni „Lotca" din Tulcea şi cooperarea cu formaţiile artistice similare din ţară şi străinătate; sprijinirea materială în vederea formării şi pregătirii unor formaţii artistice de tineret pentru păstrarea şi transmiterea tradiţiilor ruşilor lipoveni; sprijin de orice natură pentru Biserica Ortodoxă de Rit Vechi etc.

08.11.2005,  Bucureşti. Întâlnirea la Bucureşti a ministrului rus de externe Serghei Lavrov cu reprezentanţii etniei ruşilor lipoveni

Vizita ministrului rus de externe s-a înscris într-un turneu care a cuprins Bosnia, Muntenegru şi România. Pentru prima oară, de la înfiinţarea CRLR, în programul vizitei unui ministru rus de externe a fost inclusă, cu sprijinul Ambasadei Rusiei la Bucureşti, o scurtă întrevedere cu reprezentanţii etniei ruşilor lipoveni, chiar în clădirea Parlamentului României. Delegaţia rusă, din care a făcut parte şi ambasadorul Rusiei la Bucureşti, Alexandr Tolkaci, a fost primită în Sala „Nicolae Titulescu" de către preşedintele şi deputatul CRLR, chestorul Camerei Deputaţilor, Miron Ignat, directorul executiv Irina Frol, prof. univ. dr. Feodor Chirilă, prodecanul Facultăţii de Limbi şi Literaturi Străine a Universităţii „Spiru Haret" din Bucureşti, Valentin Platon, subsecretar de stat în Guvernul României, Departamentul Relaţiilor Interetnice, Paşa Policov, inspector-expert la Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Silviu Feodor - om de afaceri din Bucureşti, Svetlana Moldovan, redactor-şef al ziarului «Зори». Miron Ignat a prezentat delegaţiei ruse realizările mai importante ale Comunităţii, menţionând şi probleme cu care se confruntă la ora actuală ruşii lipoveni, cu multe dintre ele ministrul rus fiind deja familiarizat: procesul puternic de asimilare, lipsa unor posturi de televiziune prin cablu în limba rusă, necesitatea trimiterii în tabere şcolare în Rusia a elevilor etnici ruşi lipoveni, dorinţa unor ruşi lipoveni de a lucra în Rusia. De asemenea, preşedintele şi deputatul CRLR au cerut, în măsura posibilităţilor, să fie incluse în programele tuturor delegaţiilor oficiale din Rusia întruniri cu reprezentanţii CRLR, fiind un prilej de a face cunoscută activitatea acestei organizaţii. S-a mai solicitat ministrului rus de externe să nu se mai împartă ruşii din afara graniţelor Rusiei în două grupuri distincte: русские ближнего зарубежья (ruşii din ţări apropiate referindu-se doar la cei din fostele republici sovietice) şi русские дальнего зарубежья (ruşii din ţări îndepărtate), ci să se vorbească despre ruşii din diasporă, la general.

12.11.2005, Tulcea. Şedinţa Consiliului director al Comunităţii Ruşilor Lipoveni din România

La întrunire au fost prezenţi, în afara membrilor Consiliului director, preşedinţii comunităţilor locale ale ruşilor lipoveni din localităţile apropiate oraşului Tulcea - locul de desfăşurare al şedinţei. Prioritate în dezbatere, a avut problema învăţământului în limba rusă maternă, la discuţii fiind de faţă Paşa Policov, expert în cadrul Ministerului Educaţiei şi Cercetării, precum şi Nicolae Vicolov, inspector de specialitate pentru minorităţi al Inspectoratului Şcolar Judeţean Tulcea. S-a hotărât, totodată, înfiinţarea unor grădiniţe bilingve, în ideea asigurării continuităţii studiului limbii ruse materne, întrucât în prezent limba rusă maternă se studiază preponderent doar în ciclul primar şi gimnazial. Majoritatea celor prezenţi au opinat pentru o mai bună popularizare pe plan local a studiului limbii materne cu necesitatea implicării în îndrumarea populaţiei ruse lipovene a preoţilor ortodocşi de rit vechi în cadrul comunităţilor locale. Ca urmare, s-a luat hotărârea de a stabili un program concret, cu termene şi responsabilităţi bine definite, de pregătire pentru anul şcolar 2006-2007, a înfiinţării grădiniţelor şi claselor liceale bilingve, precum şi a elaborării de noi manuale proprii. Membrii Consiliului director au hotărât, de asemenea, inventarierea, până la sfârşitul anului 2005, a patrimoniului comunităţilor locale ale ruşilor lipoveni.