Minoritatea ruso-lipoveană 1992

07.01.1992, Bucureşti. Recensământul populaţiei cu privire la ruşii lipoveni

Datele Comisiei de Statistică arată că în România trăiesc 38.606 de ruşi lipoveni, adică 0,17% din totalul populaţiei ţării. Ruşii lipoveni au fost înregistraţi cu reşedinţă în judeţele: Arad - 55; Bacău - 52; Bistriţa-Năsăud - 12; Botoşani - 695; Braşov -187; Brăila - 2.359; Constanţa - 5.720; Covasna - 27; Galaţi - 333; Hunedoara - 121; Ialomiţa - 517; Iaşi - 2.688; Mureş - 47; Neamţ - 458; Olt - 11; Suceava - 2614; Timiş - 160; Tulcea - 20.434; Vaslui - 126; Ilfov - 34; municipiul Bucureşti - 1.241.

10.01.1992, Bucureşti. Un etnic rus lipovean - inspector de specialitate la Ministerul Învăţământului

La solicitarea expresă a Comunităţii Ruşilor Lipoveni din România, Ministerul Învăţământului şi Ştiinţei a numit-o pe profesoara Valentina Malai-Jercea în funcţia de inspector de specialitate de limba rusă maternă în cadrul Serviciului Învăţământ în Limbile Minorităţilor Naţionale.

12.01.1992, Braşov. Constituirea Comunităţii Locale a Ruşilor Lipoveni

În clădirea Şcolii Generale nr.1 din localitate a avut loc adunarea generală de constituire a Comunităţii Locale a Ruşilor Lipoveni din Braşov. Preşedintele Comunităţii a fost ales ing. Traian Maximov.

27.01.1992, Mahmudia. S-a constituit Comunitatea Locală a Ruşilor Lipoveni

În clădirea şcolii generale a avut loc adunarea generală a ruşilor lipoveni din localitate, în cadrul căreia a fost constituită Comunitatea Locală a Ruşilor Lipoveni din Mahmudia. Preşedintele Comunităţii a fost ales Călin Ivanov.

30.01.1992, Bucureşti. Înfiinţarea secţiei cu dublă specializare: limba şi literatura română şi limba şi literatură rusă la Universitatea „Ovidiu" din Constanţa

La cererea Comunităţii Ruşilor Lipoveni din România din 23 ianuarie 1992, Ministerul Învăţământului şi Ştiinţei a aprobat, în consens cu doleanţele populaţiei ruse lipovene, înfiinţare, începând cu anul universitar 1992-1993, a secţiei cu dublă specializare limba şi literatura română - limba şi literatură rusă la Facultatea de Litere a Universităţii „Ovidiu" din Constanţa, în vederea formării de cadre de specialitate din rândul tinerilor ruşi lipoveni, necesare pentru învăţământ şi instituţiile culturale proprii etniei ruşilor lipoveni.

20.02.1992, Bucureşti. Şedinţa conducerii Comunităţii Ruşilor Lipoveni din România pentru desemnarea reprezentanţilor Comunităţii în Consiliul pentru minorităţile naţionale, organism consultativ al Guvernului României

La şedinţa Biroului Executiv al Consiliului de conducere al Comunităţii, Laurenţiu Micşunescu, preşedinte şi Feodor Chirilă, prim-vicepreşedinte al Comunităţii au fost desemnaţi ca reprezentanţi ai Comunităţii Ruşilor Lipoveni din România în Consiliul pentru minorităţile naţionale, organism consultativ al Guvernului României. Consiliul pentru minorităţile naţionale este coordonat de secretarul general al Guvernului şi are ca scop asigurarea relaţiilor cu organizaţiile legal constituite ale persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale şi tratează probleme cu caracter normativ, administrativ şi financiar, care se referă la exercitarea drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale în ceea ce priveşte păstrarea, dezvoltarea şi exprimarea identităţii lor etnice, culturale, lingvistice şi religioase, după cum sunt definite în Constituţia României, în legislaţia în vigoare, precum şi în tratatele şi convenţiile internaţionale la care România este parte (vezi H.G. nr.860/1992).

20-21.02.1992, Bucureşti. Participarea reprezentanţilor Comunităţii Ruşilor Lipoveni din România la Simpozionul Ştiinţific „Etnicitatea în lumea contemporană", organizat de Academia Română

Sub cupola Academiei Române a avut loc Simpozionul Ştiinţific cu tema „Etnicitatea în lumea contemporană", organizat de Centrul European de Studii în Probleme Etnice al Academiei Române. La manifestarea ştiinţifică au participat academicieni, diplomaţi, reprezentanţi ai unor minorităţi naţionale, oameni de ştiinţă şi cultură, ziarişti. Deschiderea lucrărilor simpozionului a fost onorată de prezenţa acad. Mihai Drăgănescu, preşedintele Academiei şi a d-lui Adrian Năstase, ministrul afacerilor externe. Din partea Comunităţii Ruşilor Lipoveni din România la lucrările Simpozionului au participat Laurenţiu Micşunescu, preşedintele CRLR şi Feodor Chirilă, prim-vicepreşedinte al CRLR, care a prezentat în plenul Simpozionului o comunicare privind studierea diasporei ruşilor ortodocşi de rit vechi din Europa, Asia, America, Australia. Tematica amplă pusă în discuţie a arătat înţelegerea abordării problemelor etnice prin prisma interculturalităţii, a colaborării şi a toleranţei, rolul pe care îl pot juca academiile, fundaţiile, asociaţiile ştiinţifice şi culturale din diferite ţări în care trăiesc minorităţi naţionale.

22.02.1992, Bucureşti. Întâlnire cu Victor Grebenşikov, director general al Departamentului de Stat pentru Problemele Naţionale al Republicii Moldova

La sediul Comunităţii Ruşilor Lipoveni din România a avut loc întâlnirea cu Victor Grebenşikov, director general al Departamentului de Stat pentru Problemele Naţionale al Republicii Moldova. În cadrul întâlnirii au fost analizate diferite aspecte ale relaţiilor economice, culturale şi de alt interes cu etnia rusă din Basarabia, precum şi probleme privind schimburile reciproce şi conlucrarea pe diverse linii între conaţionali şi îndeosebi cu ruşii ortodocşi de rit vechi, cu care ruşii lipoveni sunt legaţi prin origine, credinţă, istorie, limbă, tradiţii şi obiceiuri.

07.03.1992, Bucureşti. O emisiune la TVR dedicată localităţilor lipoveneşti din Delta Dunării

La Televiziunea Română, în cadrul emisiunii „Convieţuiri", a fost prezentat un amplu reportaj dedicat vieţii şi ocupaţiilor ruşilor lipoveni din satul Mila 23. Reportajul a fost realizat de Feodor Chirilă, profesor universitar de la Universitatea din Bucureşti. Mila 23 este un sat lipovenesc tipic pescăresc, aşezat într-o zonă bogată în limane şi stufării. Este cea mai tânără aşezare lipovenească din România, mărginită la nord de braţul Chilia, la sud - de braţul Sf. Gheorghe şi străbătută prin mijloc de braţul mai mic al Dunării - Sulina. În căutarea unor locuri bune de pescuit, strămoşii şi moşii actualilor locuitori ai satului au venit aici în deceniul al nouălea al secolului al XIX-lea din diferite locuri din Deltă - Sfistovca, Periprava sau Chilia Veche. În satul Sfistovca există o biserică lipovenească, un magazin, dispensar medical, cămin cultural. Funcţionează, de asemenea, o şcoală generală. Satul este electrificat. În afara de pescuit, care este ocupaţia lor de bază, ruşii lipoveni din Mila 23 se mai ocupă cu creşterea animalelor şi cu grădinăritul pentru nevoile proprii. Dacă înainte cei din Mila 23 duceau o viaţă relativ autonomă - îşi asigurau hrana şi aproape toate cele necesare traiului prin exploatarea raţională a resurselor naturale locale -, în timpul regimului comunist situaţia lor s-a înrăutăţit: pământurile le-au fost luate, ca, de altfel, şi animalele. Pescarii au fost obligaţi să predea toată producţia de peşte la stat la nişte preţuri derizorii, care nu exprimau nici pe departe valoarea muncii lor grele. Din această cauză mulţi locuitori ai Milei 23 au fost nevoiţi să părăsească locurile natale în căutarea unui loc de muncă pentru a asigura existenţa familiilor lor, ceea ce a dus la depopularea simţitoare a satului. Mila 23 este satul natal al lui Ivan Paţaichin, unul dintre cei mai mari sportivi pe care i-a avut România vreodată.

21.03.1992, Bucureşti. Întâlnire prietenească la Ambasada Rusiei din Bucureşti

La invitaţia Ambasadei Rusiei din Bucureşti, un grup de femei lipovence de la Comunitatea Locală a Ruşilor Lipoveni din Bucureşti au fost oaspete ale femeilor ruse care lucrează în cadrul Ambasadei. A fost prima întâlnire, după aproape 300 de ani, timp în care ruşii lipoveni din România n-au avut aproape nici o legătură oficială cu patria-mamă. Din partea gazdelor a vorbit Anna Nikolaevna Bogdanova, soţia ambasadorului, care şi-a exprimat speranţa că această primă întâlnire nu va fi şi ultima, ci va marca începutul unei trainice legături. Din partea Comunităţii a luat cuvântul Feodor Chirilă, prim-vicepreşedinte al Comunităţii Ruşilor Lipoveni din România, care a mulţumit gazdelor şi a exprimat convingerea că asemenea întâlniri vor deveni tradiţionale.

28.03.1992, Bucureşti. O emisiune la TVR dedicată unor localităţi lipoveneşti din Dobrogea

În cadrul emisiunii „Convieţuiri", Televiziunea Română a prezentat aspecte din viaţa şi ocupaţiile ruşilor lipoveni din comuna Sarichioi, judeţul Tulcea. Amplul reportaj a fost realizat de Feodor Chirilă, profesor universitar de la Universitatea din Bucureşti. Localitatea Sarichioi este situată în partea de sud-est a judeţului Tulcea, la distanţă de 29 km de municipiul Tulcea şi la 14 km faţă de Babadag. Sarichioi este aşezat pe malul lacului Razelm şi este, totodată, reşedinţă de comună. În componenţa comunei intră şi satele Vistierna, Zebil, Sabangia şi Enisala, cu peste 10.000 de locuitori, dintre care peste 5.000 sunt ruşi lipoveni. Satul Sarichioi se înscrie ca una dintre cele mai vechi vetre ale ruşilor lipoveni din Dobrogea. Documentele atestă prezenţa în Sarichioi şi a cazacilor-necarsoviţi („казакú некрáсовцы - după numele conducătorului lor Ignat Nekrasov) care s-au strămutat din Cuban în nordul Dobrogei în anul 1740, respectiv 1770. Profilul economic al satului este generat de funcţii agricole şi de cea piscicolă. Din toamna anului 1990, la şcoala din Sarichioi copiii ruşilor lipoveni învaţă limba lor maternă. După Revoluţia din decembrie 1989, în Sarichioi şi-a reluat activitatea ansamblul folcloric al lipovenilor, care a fost interzis în perioada dictaturii lui Ceauşescu.

Martie 1992, Bucureşti. A apărut nr. 1-2/1992 al periodicului bilingv „Зори" - publicaţie a Comunităţii Ruşilor Lipoveni din România

Din cuprinsul publicaţiei reţine atenţia cititorului amplul articol „Cultivarea limbii materne - îndatorire morală a fiecăruia dintre noi" semnat de Feodor Chirilă, prim-vicepreşedinte al Comunităţii Ruşilor Lipoveni din România, în care este prezentat un program complex de organizare a formelor de şcolarizare a copiilor etniei ruşilor lipoveni într-o strânsă corelare funcţională cu învăţământul general românesc, desfăşurat în spaţiu şi timp, luându-se în calcul toate realităţile de pe teren. Unul dintre obiectivele principale ale Comunităţii Ruşilor Lipoveni din România este de a crea în prezent condiţii necesare ca toţi copiii proveniţi din rândul etniei lipovene, pe lângă însuşirea obiectelor de învăţământ în limba română, să aibă posibilitatea şi mijloacele didactice necesare pentru a-şi însuşi limba maternă într-o strânsă legătură cu tradiţiile, cultura şi religia etniei ruşilor lipoveni în vederea păstrării şi respectării valorilor materiale şi spirituale moştenite de la înaintaşi. În vederea realizării acestui deziderat, a fost elaborată programa şcolară - cadru pentru clasele I-XII (ciclul primar, gimnaziu, liceu), care a fost aprobată de Ministerul Învăţământului şi Ştiinţei. Un colectiv de cadre didactice a şi trecut la elaborarea de manuale şcolare pe baza acestei programe şcolare - cadru. Coordonatorii acestui colectiv sunt Feodor Chirilă şi Andrei Ivanov, ambii profesori la Universitatea din Bucureşti.

06-07.04.1992, Tulcea. Consfătuirea pe ţară a cadrelor didactice care predau limba rusă ca limbă maternă

La consfătuirea pe ţară au fost prezente cadrele didactice din 8 judeţe ale ţării care predau limba rusă ca limbă maternă la şcolile lipoveneşti. Consfătuirea a fost organizată de Serviciul Învăţământ în Limbile Minorităţilor Naţionale din Ministerul Învăţământului şi Ştiinţei. La consfătuire au participat ca invitaţi cadre de specialitate de la Ministerul Învăţământului şi Ştiinţei, de la Catedra de filologie rusă a Universităţii din Bucureşti, de la Editura Didactică şi Pedagogică, precum şi reprezentanţi ai unor inspectorate şcolare judeţene şi ai Caselor Corpului Didactic. Consfătuirea a fost deschisă de Valentina Malai, inspector de specialitate la Ministerul Învăţământului şi Ştiinţei. În cadrul consfătuirii au fost abordate, cu precădere, problemele privind organizarea procesului de predare/învăţare a limbii şi culturii materne. În prima zi a consfătuirii, participanţii au audiat prelegerea prezentată de prof. univ. dr. Andrei Ivanov pe tema „Limba literară rusă şi graiurile ruse lipoveneşti. Necesitatea învăţării limbii materne în strânsă legătură cu tradiţiile, cultura şi religia etniei ruşilor lipoveni în contextul învăţământului românesc", precum şi prelegerea ţinută de prof. univ. dr. Feodor Chirilă: „Probleme actuale ale metodicii predării limbii ruse ca limbă maternă". Ambele prelegeri au fost urmate de discuţii utile şi constructive. În a doua zi a consfătuirii a fost dezbătută programa şcolară elaborată de prof. univ. dr. Feodor Chirilă la disciplina limba maternă şi cultură a ruşilor lipoveni, precum şi structura viitoarelor manuale pentru clasele II-IV, V-VIII, respectiv IX-XII, destinate elevilor etniei ruşilor lipoveni. De asemenea, au fost formate colective de autori care vor realiza aceste instrumente didactice. În încheierea consfătuirii a luat cuvântul Constantin Floricel, director general al Editurii Didactice şi Pedagogice din Bucureşti, care a oferit tot sprijinul în vederea tipării în bune condiţii a tuturor manualelor destinate elevilor ruşi lipoveni.

06.04.1992, Tulcea. Constituirea Asociaţiei Române a Cercetătorilor Etniei Ruşilor Lipoveni (ARCERL)

La iniţiativa lui Feodor Chirilă şi Andrei Ivanov, profesori la Catedra de filologie rusă a Universităţii din Bucureşti, membri fondatori ai Comunităţii Ruşilor Lipoveni din România, adunarea profesorilor ruşi lipoveni a hotărât înfiinţarea Asociaţiei Române a Cercetătorilor Etniei Ruşilor Lipoveni (ARCERL), care are ca obiectiv de bază cercetarea identităţii socio-culturale, lingvistice şi religioase a etniei ruşilor lipoveni din România (elaborarea unor monografii ale localităţilor lipoveneşti din Bucovina, Dobrogea, Moldova, Muntenia; elaborarea unui dicţionar al graiurilor ruse lipoveneşti; monografia ocupaţiilor şi a meseriilor specifice ruşilor lipoveni; personalităţi reprezentative din domeniul culturii, ştiinţei, economiei etc., provenite din rândul etniei ruse lipoveneşti şi integrate culturii româneşti ş.a.).

11.04.1992, Tulcea. Cea de a II-a Conferinţă pe ţară a Comunităţii Ruşilor Lipoveni din România

La sala de festivităţi a Colegiului „Spiru Haret" din Tulcea s-au adunat delegaţi din partea tuturor comunităţilor locale ale ruşilor lipoveni din ţară pentru a participa la cea de a II-a Conferinţă pe ţară a Comunităţii Ruşilor Lipoveni din România. La Conferinţă a luat parte Vladimir Pavlovici Kulakov, consulul general al Rusiei la Constanţa, reprezentanţi ai Prefecturii Judeţului Tulcea şi ai Primăriei Municipiului Tulcea, precum şi reprezentanţii presei centrale şi locale, Radio şi TVR. În prima parte a Conferinţei, Laurenţiu Micşunescu, preşedintele Comunităţii, a prezentat o dare de seamă privind activitatea Consiliului de conducere al Comunităţii desfăşurată în perioada de la prima Conferinţă Naţională, care a avut loc pe 8 aprilie 1990 şi până în prezent, iar Echim Andrei, deputat din partea Comunităţii Ruşilor Lipoveni din România în Parlamentul României, a prezentat raportul deputatului. Ambele materiale au fost urmate de discuţii. În a doua parte a Conferinţei au fost dezbătute şi adoptate modificările şi completările Statutului Comunităţii, precum şi Chemarea electorală a Comunităţii către toţi ruşii lipoveni din România. După aprobarea dării de seamă şi a raportului deputatului, s-a trecut la alegerea Consiliului de conducere al Comunităţii, precum şi la desemnarea candidatului pentru deputat în Parlamentul României. În urma votului secret, a fost ales Consiliul de conducere al Comunităţii, format din 17 membri: Echim Andrei, Feodor Chirilă, Andrei Ivanov, Laurenţiu Micşunescu, Petre Mocenco, Feodor Petuhov, Alexandru Varona (Bucureşti), Ivan Vitizov (jud. Constanţa), Petru Suhov (jud. Tulcea), Ivan Evseev (Timişoara), Simion Timofeiov (jud. Suceava), David Condrat (Gihndăreşti, jud. Constanţa), Trofim Artamon (Sarichioi, jud. Tulcea), Gheorghe Ţăpoc (Climăuţi, jud. Suceava), Maxim Busla (Jurilovca, jud. Tulcea), Simion Petrov (Carcaliu, jud. Tulcea), Iacob Ştefanov (Lipoveni, jud. Suceava) şi 4 supleanţi: Vasile Ştefanov (Brăila), Ivan Popov şi Maxim Ivanov (Bucureşti), Ivan Ignat (Slava Rusă, jud. Tulcea). Preşedinte al Comunităţii Ruşilor Lipoveni din România fost ales Laurenţiu Micşunescu, prim-vicepreşedinte - Feodor Chirilă, vicepreşedinţi - Petuhov Feodor şi Simion Timofeiov, secretar general - Alexandr Varona. Candidat pentru deputat în Parlamentul României din partea Comunităţii Ruşilor Lipoveni din România a fost desemnat Petru Suhov. Delegaţii la Conferinţă au hotărât ca Comunitatea Ruşilor Lipoveni din România să participe pe liste proprii la alegerile parlamentare din 27 septembrie a.c. şi să depună, în acest sens, liste de candidaţi în 18 circumscripţii electorale. A fost, de asemenea, stabilit şi semnul electoral al Comunităţii.

25-28.05.1992, Moscova. Participare la Congresul Internaţional de Culturi Slave

Cu prilejul tradiţionalelor manifestări consacrate zilelor scrierii şi culturii slave, a avut loc Congresul Internaţional de Culturi Slave. La congres au participat parlamentari, oameni de ştiinţă, reprezentanţi ai culturii, ai organizaţiilor nonguvernamentale, religioase, precum şi ai celor de creaţie, reprezentanţii cercurilor de afaceri din diferite ţări ale lumii. Din partea României, la lucrările Congresului a luat parte ca invitat prof. univ. dr. Feodor Chirilă - prim-vicepreşedinte al Comunităţii Ruşilor Lipoveni din România. Congresul a dezbătut probleme legate de moştenirea culturală şi spirituală a slavilor în contextul culturii şi civilizaţiei universale, precum şi probleme legate de renaşterea economică şi spirituală a Rusiei, cât şi a altor ţări slave.

20-25.08.1992. O delegaţie de ruşi ortodocşi de rit vechi din regiunea Novosibirsk în vizită la comunităţile locale ale ruşilor lipoveni din Dobrogea

La invitaţia Comunităţii Ruşilor Lipoveni din România, o delegaţie din regiunea Novosibirsk (Rusia), formată din Nina Litvinova, preşedintă a Comitetului pentru cultură, sport şi problemele tineretului de pe lângă Administraţia Raionului Novosibirsk, regiunea Novosibirsk, ziaristul Alexandr Moiseev şi operatorul Vasili Smotrov de la Televiziunea din Novosibirsk a sosit în vizită în România. Delegaţia a făcut o deplasare în comunele lipoveneşti Sarichioi, Slava Rusă, Slava Cercheză, precum şi în oraşul Tulcea, unde au avut prilejul nu numai să cunoască localităţile respective, să se întâlnească cu localnicii, ruşi lipoveni, să facă o călătorie pe Dunăre, dar şi să audă graiul şi cântecele ruşilor lipoveni, unice în felul lor. După întoarcerea la Bucureşti, delegaţia a avut o întâlnire de lucru cu conducerea Comunităţii, prilej cu care a fost stabilit un program de colaborare care prevede, printre altele, promovarea unor schimburi culturale între colectivele de creaţie, schimburi de specialişti în domeniul culturii şi învăţământului, promovarea turismului familial, acordarea de sprijin umanitar unor instituţii de cultură şi şcolilor lipoveneşti în ceea ce priveşte studiul limbii ruse materne.

27.09.1992, Bucureşti. Alegerile parlamentare şi prezidenţiale

În urma alegerilor din septembrie a.c., Comunitatea Ruşilor Lipoveni din România a depus liste proprii de candidaţi în 18 circumscripţii şi a obţinut un loc de deputat în Camera Deputaţilor, 6 primari, 8 viceprimari comunali şi orăşeneşti şi 91 de consilieri la nivel comunal, orăşenesc şi judeţean. La alegerile parlamentare, Comunitatea Ruşilor Lipoveni l-a desemnat drept candidat pe Petru Suhov, inginer electromecanic, fiu de pescar, născut la 1 februarie 1948 în comuna C.A. Rosetti, judeţul Tulcea. În 1966 a absolvit liceul real din Sulina, iar în 1970, Institutul de Marină „Mircea cel Bătrân" din Constanţa. Este membru fondator şi preşedinte al Comunităţii Locale a Ruşilor Lipoveni din Tulcea. El a obţinut în total un număr de 15.000 de voturi, pe baza cărora a primit un mandat de deputat, avându-se în vedere faptul că, potrivit Legii electorale, art.76, aliniatul h, minorităţile naţionale care nu pot întruni numărul de voturi necesare pentru desemnarea unui deputat primesc un mandat din oficiu, indiferent de numărul de voturi adunate.

04-05.09.1992, Jurilovca şi Sarichioi (jud. Tulcea). Lansarea primelor manuale pentru elevii ruşi lipoveni

În 1992 au apărut la Editura Didactică şi Pedagogică primele manuale de limba rusă maternă, din seria de instrumente didactice proprii pentru elevii ruşi lipoveni: Феодор Кирилэ, БУКВАРЬ (Abecedar) для детей русских-липован, E.D.P., Bucureşti, 1992 (a 4-a ediţie a apărut în 2006), precum şi antologia de tip şcolar Феодор Кирилэ, Андрей Иванов, Книга для чтения, для II-IV классов, E.D.P., 1992 (ediţie a 2-a -1997), a căror lansare a avut loc în judeţul Tulcea, la Şcoala Generală din Jurilovca, respectiv din Sarichioi. Lansarea a avut loc în cadrul unei adunări generale ale cadrelor didactice din judeţul Tulcea, la care au participat şi numeroşi invitaţi. Cu prilejul lansării au luat cuvântul Feodor Chirilă şi Andrei Ivanov, autorii manualelor, precum şi Maria Constantinescu, şefa de birou în cadrul Serviciului Învăţământ în Limbile Minorităţilor Naţionale al Ministerului Învăţământului şi Ştiinţei, Valentina Malai, inspector de specialitate de limba rusă maternă în Ministerul Învăţământului şi Ştiinţei, Constantin Floricel, directorul Editurii Didactice şi Pedagogice din Bucureşti, prof. Doina Popişteanu, redactor la E.D.P., prof. Vicol Ivanov, inspector de specialitate la Inspectoratul Şcolar Judeţean Tulcea ş.a. În intervenţia sa, Maria Constantinescu a subliniat, printre altele, faptul că Ministerul Învăţământului şi Ştiinţei, cu acordul conducerii Comunităţii Ruşilor Lipoveni din România, a dispus ca, până la elaborarea manualelor proprii de limba maternă, elevii ruşi lipoveni să studieze limba maternă pe baza manualelor româneşti de limba rusă ca limbă străină, existente în dotarea şcolilor. Această situaţie a impus adaptarea conţinutului acestora la condiţiile specifice predării limbii ruse ca limbă maternă. În acest sens, conform Instrucţiunilor Ministerului Învăţământului şi Ştiinţei nr. 35506 din 18 iulie 1990 privind studierea limbii materne de către elevii aparţinând minorităţilor naţionale, s-a hotărât elaborarea a două antologii de tip şcolar, destinate elevilor din clasele II-IV, respectiv celor din clasele V-VIII (în curs de apariţie), care să acopere, pentru moment, lipsa de manuale de limba maternă. Apariţia Abecedarului, cât şi a antologiei reprezintă un eveniment istoric, căci până în prezent ruşii lipoveni nu dispuneau de manuale proprii. Cele două manuale reprezintă, totodată, şi o premieră în rusistica românească şi în cea din străinătate.

Septembrie 1992, Nürnberg (Germania). Ansamblul folcloric de cântece şi dansuri populare lipoveneşti „Ландыш" din Sarichioi (jud. Tulcea) - participant la Festivalul Internaţional de la Nürnberg

În a doua jumătate a lunii septembrie, Ansamblul folcloric „Ландыш" al Comunităţii Locale a Ruşilor Lipoveni din Sarichioi, condus de Uliana Mitri, o interpretă inimoasă şi talentată a cântecului rus lipovenesc vechi, a participat, ca invitat, la Festivalul Internaţional de la Nürnberg din Germania, care a fost organizat cu prilejul inaugurării canalului Dunăre-Main-Rin. Concertele prezentate de ansamblu au fost bine primite, fiind răsplătite cu aplauze de către spectatori.

30.10-01.11.1992, Târgu-Mureş. Participarea la Seminarul Internaţional dedicat convieţuirii interculturale în România

Seminarul, care a avut loc la Tg. Mureş, a fost organizat de International Helsinki Federation for Human Rights Heinrich-Böll-Stiftung E.V., Liga Pro Europa şi Romanian Helsinki Committee. Din partea Consiliului de conducere al Comunităţii Ruşilor Lipoveni din România, la Seminarul Internaţional a participat prof. univ. dr. Feodor Chirilă, prim-vicepreşedinte al Comunităţii, care a prezentat comunicarea cu tema „Promovarea înţelegerii reciproce şi a convieţuirii interculturale în România". În intervenţia sa, Feodor Chirilă a subliniat, printre altele, faptul că în România drepturile minorităţilor, prevăzute în Declaraţia de la Alba Iulia din 1918, nu au fost respectate. Abia Constituţia României din 1923 a consfinţit drepturile minorităţilor naţionale din România. După anul 1930, drepturile minorităţilor naţionale în România au fost îngrădite: apăruse tendinţa de a crea un stat etnocratic. De asemenea, legislaţia internă a României înainte de 1945 nu conţine prevederi specifice cu privire la utilizarea oficială a limbilor minorităţilor. Astfel spus, folosirea limbilor minoritare nu era garantată la nivel oficial, ba mai mult, acestea nu au putut fi folosite nici măcar în mod public. Utilizarea lor privată a fost singura garantată ca drept. Abia după anul 1945 minorităţile naţionale au obţinut drepturi de grup etnic individual. Aceste drepturi colective ale minorităţilor sunt prevăzute şi în noua Constituţie a României, adoptată în 1991. În cadrul dezbaterilor s-a subliniat faptul că societatea contemporană trebuie să înveţe semenii să preîntâmpine conflictele interetnice, iar receptarea interculturală duce implicit la temperarea tensiunilor interetnice. Aşadar, se impune ca o necesitate un bilingvism activ şi eficient. În acest caz, mass-mediei îi revine un rol de seamă în cunoaşterea etniilor, în crearea de dialog, a unei atmosfere de cunoaştere reciprocă, de toleranţă, de înţelegere. Comunitatea Ruşilor Lipoveni din România se preocupă în prezent de punerea în valoare a identităţii sale etnice, culturale, lingvistice şi religioase, precum şi de promovarea interculturalităţii şi a dialogului între culturi.

11.11.1992, Bucureşti. Întâlnirea conducerilor şi a deputaţilor organizaţiilor naţionale ce compun Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale din Camera Deputaţilor

Cu această ocazie s-au identificat şi s-au evaluat o serie de obiective comune: necesitatea protecţiei minorităţilor naţionale, în primul rând în cadrul sistemului legislativ; prevederea în proiectul Legii bugetului de stat a fondurilor necesare pentru susţinerea activităţilor administrativ-culturale; înfiinţarea unui secretariat de stat pentru problemele minorităţilor naţionale condus de un secretar de stat, membru al Guvernului; crearea condiţiilor necesare pentru păstrarea identităţii etnice: învăţământ, cultură, religie, publicaţii şi emisiuni radio şi TV. Există, de asemenea, o seamă de obiective legitime, specifice fiecărei etnii, în soluţionarea cărora participanţii la întrunire se angajează să se sprijine reciproc. Apreciind utilitatea şi importanţa întrunirii, participanţii au convenit asupra oportunităţii unor întâlniri periodice.