Minoritatea ruso-lipoveană 1990
08.01.1990, Bucureşti. A doua întâlnire a celor doi intelectuali lipoveni pentru a discuta problema organizării ruşilor lipoveni într-o comunitate etnică
Cei doi lipoveni, Feodor Chirilă şi Andrei Ivanov, s-au întâlnit a doua oară tot la locuinţa din Bucureşti a celui din urmă, unde au alcătuit o listă cu posibile persoane care să facă parte din grupul de iniţiativă în vederea constituirii Comunităţii Lipovenilor. Împreună au redactat un proiect de Chemare în 14 puncte, care a cuprins concepţia lor cu privire la constituirea Comunităţii Lipovenilor din România, stabilind, totodată, obiectivele concrete ale acesteia. După lungi discuţii, au hotărât ca fiecare din cei doi să pregătească propuneri concrete în vederea definitivării conţinutului Programului-platformă al viitoarei Comunităţi. O nouă întâlnire a fost stabilită pentru data de 12 ianuarie 1990. Cei doi s-au angajat să îi mobilizeze pe toţi cei de pe lista stabilită să vină la această întrunire.
12.01.1990, Bucureşti. Constituirea Comitetului de iniţiativă central de înfiinţare a organizaţiei etnice a ruşilor lipoveni din România
Întâlnirea grupului de lipoveni din Bucureşti a avut loc la sediul Facultăţii de Limbi şi Literaturi Străine din str. Pitar Moş. La întâlnire au venit: Feodor Chirilă, Andrei Ivanov, Ivan Popov, Maxim Ivanov, Nicolae Fedot, Feodor Petuhov, Echim Andrei, Nastasia Dumitru, Petru Mocenco şi Nicolai Dolghin. În cadrul acestei întâlniri a fost ales Comitetul de iniţiativă central format din: Feodor Chirilă, Andrei Ivanov, Ivan Popov, Maxim Ivanov, Nicolae Fedot, Feodor Petuhov, Echim Andrei, Petre Mocenco. Preşedinte al Comitetului de iniţiativă central a fost ales Feodor Chirilă. Cei prezenţi au acceptat în unanimitate propunerea făcută de Feodor Chirilă şi Andrei Ivanov ca viitoarea comunitate să fie numită provizoriu Comunitatea Lipovenilor din România (în limba rusă: Сообщество старообрядцев Румынии). Comitetul de iniţiativă central a avut ca obiectiv principal organizarea lipovenilor, cetăţeni ai României libere şi democratice, în Comunitatea Lipovenilor din România - organizaţie etnică, socială şi culturală a tuturor lipovenilor (ruşilor ortodocşi de rit vechi), precum şi a altor cetăţeni români de naţionalitate rusă. Comunitatea lipovenilor îşi propune să reprezinte şi să apere interesele lipovenilor. Constituirea ei porneşte de la realitatea obiectivă a convieţuirii în decursul mai multor secole cu poporul român şi cu celelalte minorităţi naţionale. De asemenea, au fost prezentate două variante de Platformă-program a viitoarei Comunităţi: o variantă a fost prezentată de Feodor Chirilă şi Andrei Ivanov, iar cealaltă variantă - de Echim Andrei, Feodor Petuhov şi Petru Mocenco. În urma dezbaterii în plen, a fost acceptată, cu majoritatea de voturi, varianta de Platformă-program propusă de Feodor Chirilă şi Ivanov Andrei, urmând ca această variantă acceptată să fie îmbunătăţită, ţinându-se seama de propunerile şi sugestiile exprimate de toţi cei care au luat cuvântul în această şedinţă, iar forma ei definitivă să se realizeze în urma dezbaterii în cadrul adunărilor generale de constituire a comunităţilor locale ale ruşilor lipoveni. A fost, de asemenea, stabilit şi momentul naşterii Comunităţii: 1 ianuarie 1990, după stil vechi (14 ianuarie 1990 - după stil nou). S-a hotărât, de asemenea, ca membrii Comitetului de iniţiativă central să ţină legătura cu populaţia lipoveană prin toate mijloacele posibile: prin mass-media, prin telefon, corespondenţă etc.
14.01.1990 (01.01.1990 - după stil vechi), Bucureşti. Şedinţa Comitetului de iniţiativă central provizoriu
La sediul Facultăţii de Limbi şi Literaturi Străine din str. Pitar Moş a avut loc şedinţa Comitetului de iniţiativă central, în cadrul căreia a fost adoptat, cu unanimitate de voturi, textul Chemării către toţi lipovenii din România, redactat în forma lui finală. S-a hotărât ca textul Chemării să fie multiplicat spre a fi difuzat în toate localităţile unde locuiesc lipovenii şi să fie, totodată, publicat în presa centrală şi locală, precum şi prezentat la Radio şi TVR. A fost, de asemenea, adoptat textul Declaraţiei de adeziune a Comitetului de iniţiativă central la Proclamaţia-program a Frontului Salvării Naţionale (FSN), care garantează persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale dreptul la păstrarea, dezvoltarea şi la exprimarea identităţii lor etnice, culturale, lingvistice şi religioase, garantează exercitarea drepturilor individuale şi colective ale membrilor minorităţilor naţionale, reprezentarea lor în organele statului, în conformitate cu prevederile constituţionale, accesul nestingherit la educaţia completă în limba maternă, afirmarea identităţii lor culturale şi spirituale. Pe data de 12 ianuarie 1990 textul Declaraţiei de adeziune a fost transmis Frontului Salvării Naţionale. Cei prezenţi la şedinţă au hotărât, totodată, ca o delegaţie formată din Feodor Chirilă, Andrei Ivanov, Ion Popov să se deplaseze la Mitropolia Cultului Ortodox de Rit Vechi de la Brăila pentru a realiza colaborare în vederea constituirii Comunităţii. Membrii Comitetului de iniţiativă central au hotărât, de asemenea, pregătirea dosarului în vederea înregistrării Comunităţii Lipovenilor din România la tribunal. Pentru aceasta s-a convenit să fie elaborat de urgenţă un proiect de statut al viitoarei Comunităţi şi să se realizeze strângerea de adeziuni individuale. S-a hotărât, de asemenea, continuarea pregătirilor pentru constituirea Comunităţii Lipovenilor din România. În acest sens, Feodor Chirilă, preşedintele Comitetului de iniţiativă central, a prezentat un plan de măsuri de prima urgenţă.
16.01.1990, Ghindăreşti (jud. Constanţa). Constituirea primei Comunităţi Locale a Lipovenilor
În localitatea lipovenească Ghindăreşti, judeţul Constanţa a avut loc o adunare a lipovenilor, în cadrul căreia Comitetul de iniţiativă, în frunte cu profesorul Vartolomei Samoilă, directorul şcolii generale din aceeaşi localitate, a citit Chemarea Comitetului de iniţiativă către toţi lipovenii din România de a se organiza în Comunitatea Lipovenilor din România, la care toţi cei prezenţi şi-au exprimat prin vot deschis adeziunea şi au decis, totodată, să înfiinţeze Comunitatea Locală a Lipovenilor din Ghindăreşti. A fost constituit un comitet de conducere. Preşedintele Comunităţii a fost ales Vartolomei Samoilă, profesor şi director la şcoala generală din localitate.
17.01.1990, Timişoara. Constituirea Comunităţii Locale a Lipovenilor din Timişoara
Lipovenii din Timişoara, întruniţi într-o adunare în ziua de 17 ianuarie 1990, au hotărât să înfiinţeze Comunitatea Locală a Lipovenilor din Timişoara. Preşedintele comunităţii a fost ales prof. univ. dr. Ivan Evseev, iar ca vicepreşedinţi: colonel Vasili Zahar şi ofiţer în rezervă Dimitri Fortunov. Ca secretar al Comunităţii a fost aleasă profesoara Ani Cucui.
24.01.1990, Bucureşti. În ziarul central „Tineretul liber" apare Chemarea Comitetului de iniţiativă către toţi lipovenii din România de a se organiza în Comunitatea Lipovenilor din România
Textul Chemării către toţi lipovenii, cetăţeni ai României, definitivat şi aprobat de către participanţii la întrunirea din 14 ianuarie 1990, a fost trimis la redacţiile ziarelor centrale şi locale pentru a fi publicat. Textul Chemării a fost tipărit pentru prima dată în cotidianul „Tineretul liber" din 24 ianuarie 1990.
25.01.1990, Bucureşti. Şedinţa lărgită a Comitetului de iniţiativă al Comunităţii Lipovenilor din România
La sediul Facultăţii de Limbi şi Literaturi Străine din str. Pitar Moş 11-13 a avut loc şedinţa lărgită a Comitetului de iniţiativă al Comunităţii Lipovenilor din România. La şedinţă au participat, pe lângă membrii Comitetului de iniţiativă central, şi delegaţii din toate localităţile cu populaţie lipoveană din România. În cadrul şedinţei au fost discutate probleme organizatorice legate de constituirea Comitetelor de iniţiativă locale, organizarea adunărilor generale de constituire a comunităţilor locale ale lipovenilor. S-a hotărât ca în cadrul adunărilor generale să fie supus dezbaterii şi aprobării generale proiectul de Program-platformă adoptat de către Comitetul de iniţiativă central al Comunităţii Lipovenilor din România din 14 ianuarie 1990, precum şi alegerea de delegaţi la Conferinţa pe Ţară a Comunităţii Lipovenilor din România.
05.02.1990, Bucureşti. Recunoaşterea oficială a Comunităţii Lipovenilor din România de către Comisia pentru minorităţi naţionale a Consiliului Frontului Uniunii Naţionale
În urma cererii depuse în ziua de 5 februarie 1990 de Comitetul de iniţiativă, Comisia pentru Minorităţi Naţionale a Consiliului Frontului Uniunii Naţionale, prin Hotărârea nr. 28 din 07.02.1990, a recunoscut oficial înfiinţarea Comunităţii Lipovenilor din România.
06.02.1990, Brăila. Prima întâlnire a Comitetului de iniţiativă cu reprezentanţii Bisericii Ortodoxe Ruse de Rit Vechi
O delegaţie a Comitetului de iniţiativă a Comunităţii Lipovenilor din România, formată din Feodor Chirilă, Andrei Ivanov, Echim Andrei, Fedot Nicolae, Maxim Ivanov, Ivan Popov şi Feodor Petuhov, s-a deplasat la reşedinţa de la Brăila a Mitropoliei Ruse Ortodoxe de Rit Vechi, unde s-a întâlnit cu membrii Sfântului Sobor al Bisericii Ortodoxe Ruse de Rit Vechi din România, în frunte cu ÎPS Mitropolitul Timon şi Consiliul eparhial, prilej cu care membrii Comitetului de iniţiativă au prezentat pe larg scopul, obiectivele şi principiile care stau la baza înfiinţării Comunităţii Lipovenilor din România, concepute ca o asociaţie liberă a tuturor ruşilor ortodocşi de rit vechi, care are ca obiectiv principal unirea eforturilor membrilor săi în apărarea dreptului la păstrarea, dezvoltarea şi la exprimarea identităţii lor etnice, culturale, lingvistice şi religioase, recunoscut de Constituţia României, în conformitate cu principiile de egalitate şi nediscriminare în raport cu ceilalţi cetăţeni români. Comunitatea nu are caracter politic, nu este un partid politic. Comunitatea are menirea să asigure etnicilor noştri, pentru întâia oară în decursul existenţei lor de peste trei secole pe meleagurile româneşti, un cadru organizat pentru afirmarea, promovarea şi apărarea drepturilor şi intereselor lor specifice, bazat pe toleranţă naţională şi religioasă, încredere reciprocă, conlucrare şi prietenie. În urma dezbaterilor ce au avut loc, conducerea Bisericii Ortodoxe Ruse de Rit Vechi a hotărât să adere la Comunitatea Lipovenilor din România. În acest sens a fost încheiat un proces-verbal şi s-a hotărât, totodată, să se numească un reprezentant al Bisericii în Comitetul de conducere al Comunităţii.
08.02.1990, Bucureşti. Şedinţa Comisiei de specialitate pentru minorităţile naţionale a Frontului Unităţii Naţionale (CPUN)
La şedinţă au participat delegaţii aleşi de reprezentanţii celor 12 minorităţi naţionale: maghiarii, germanii, ucrainenii, ruşii lipoveni, bulgarii, turcii, slovacii, sârbii, armenii, grecii, evreii, romii. Comunitatea Lipovenilor din România a fost reprezentată de Feodor Chirilă, Echim Andrei şi Maxim Ivanov. În cadrul şedinţei a fost adoptată o declaraţie cu privire la afirmarea drepturilor individuale şi colective ale minorităţilor naţionale.
09.02.1990, Bucureşti. Şedinţa de constituire a Consiliului Provizoriu de Uniune Naţională (CPUN)
Consiliul Provizoriu de Uniune Naţională (CPUN), organ legislativ, alcătuit (potrivit Decretului-lege din 9 februarie 1990) din reprezentanţi ai partidelor, ai formaţiunilor politice şi ai organizaţiilor minorităţilor naţionale, este organul legislativ până la alegerile parlamentare din 20 mai 1990. Comitetul de iniţiativă al Comunităţii Lipovenilor din România a delegat trei reprezentanţi în acest forum legislativ: prof. univ. dr. Feodor Chirilă (Universitatea din Bucureşti), preşedinte al Comitetului de iniţiativă al Comunităţii Lipovenilor din România, Echim Andrei, jurist, Maxim Ivanov, ofiţer în rezervă - membri în Comitetul de iniţiativă al Comunităţii Lipovenilor din România.
10.02.1990, Bucureşti. Adunarea de constituire a Comunităţii Locale a Lipovenilor din Bucureşti
Adunarea de constituire a avut loc în clădirea Facultăţii de Limbi şi Literaturi Străine din str. Pitar Moş nr. 11-13, în amfiteatrul „Ostrovski". La adunare au participat peste 200 de lipoveni, domiciliaţi în Bucureşti, precum şi numeroşi invitaţi - lipoveni din diferite judeţe ale ţării. Adunarea a fost prezidată de prof. univ. dr. Feodor Chirilă, preşedinte al Comitetului de iniţiativă. Deschizând adunarea, Feodor Chirilă a subliniat faptul că lipovenii au fost cu desăvârşire eludaţi de dictatura ceauşistă din rândul minorităţilor naţionale din România. Acum, când România a devenit cu adevărat liberă şi democratică, li se deschid ruşilor lipoveni perspective largi de a participa, alături de naţiunea majoritară, precum şi de toate minorităţile naţionale, la edificarea unei Românii noi, libere şi democratice. Prin vot, adunarea a decis în unanimitate să constituie Comunitatea Locală a Lipovenilor din Bucureşti, care va reprezenta şi va apăra interesele tuturor lipovenilor domiciliaţi în Bucureşti, şi a ales Comitetul de conducere al Comunităţii, format din 7 persoane: Maxim Ivanov - preşedinte, Vera Enache - vicepreşedinte, Bordeencu Condratov Maxim - secretar, Laurenţiu Micşunescu, Gheorghe Surjicov, Nichita Tit, Sazon Mihail - membri. Mulţi dintre cei prezenţi au solicitat înfiinţare de unităţi şcolare în limba maternă, de la grădiniţă şi până la liceu, atât în Bucureşti, cât şi în toate aşezările cu populaţia preponderent rusă lipoveană, precum şi ridicarea unui lăcaş de cult ortodox de rit vechi în Bucureşti şi obţinerea unui teren pentru cimitirul lipovenesc. La propunerea d-lui Andrei Ivanov, s-a hotărât ca o delegaţie formată din Feodor Chirilă, Maxim Ivanov şi Nichita Tit să se deplaseze la Brăila pentru a discuta cu conducerea Bisericii Ortodoxe Ruse de Rit Vechi problema construirii unui lăcaş de cult lipovenesc în oraşul Bucureşti. În continuare a fost apoi discutat şi apoi aprobat proiectul de Platformă-program a viitoarei Comunităţi Centrale a Lipovenilor din România, precum şi proiectul de Statut al acestei Comunităţi.
11.02.1990, Tulcea. S-a constituit un Comitet de iniţiativă al lipovenilor la nivelul judeţului Tulcea în vederea înfiinţării Comunităţilor Locale ale Lipovenilor din judeţul Tulcea
La liceul teoretic „Spiru Haret" din municipiul Tulcea a avut loc şedinţa de constituire a Comitetului de iniţiativă în vederea înfiinţării Comunităţilor Locale ale Lipovenilor din judeţul Tulcea. Din comitet fac parte profesorii Vicol Ivanov, Isac Moiseev, Nicolae Vicolov, inginerul Patru Suhov şi alţii. Ca preşedinte al Comitetului de iniţiativă a fost ales inginerul Petru Suhov.
12.02.1990, Bucureşti. Acordarea personalităţii juridice Comunităţii Lipovenilor din România de către Judecătoria Sectorului 1 - Bucureşti
Prin cererea introdusă la 07.02.1990, înregistrată sub nr. 207/P.J./1990, membrii fondatori ai Comunităţii Lipovenilor din România au solicitat acordarea personalităţii juridice şi înregistrarea sus-numitei în registrul persoanelor juridice.
Instanţa nr. 181 a Judecătoriei Sectorului 1 - Bucureşti din 12 februarie 1990, în baza art. 32 din Decretul 31/1954 şi a art. 84, precum şi următoarele din Legea privind persoanele juridice din 06.02.1924, acordă personalitate juridică Comunităţii Lipovenilor din România.
14.02.1990, Botoşani. Constituirea Comunităţii Locale a Lipovenilor din Botoşani
La Şcoala Generală nr.2 a avut loc adunarea generală a ruşilor lipoveni din localitate, în cadrul căreia s-a hotărât constituirea Comunităţii Locale a Ruşilor Lipoveni din Botoşani. A fost aleasă conducerea Comunităţii. Preşedinte al Comunităţii a fost ales maistrul mecanic Finaşcu Corneliu.
16.02.1990, Tulcea. Publicaţia locală „Tulcea liberă" de vineri, 16 februarie 1990 prezintă Comunitatea Lipovenilor din România
Ziarul local „Tulcea liberă" de vineri, 16 februarie 1990 publică un interviu cu inginerul Petru Suhov, preşedinte al Comitetului de iniţiativă al lipovenilor din judeţul Tulcea, care prezintă pe larg caracterul şi obiectivele Comunităţii Lipovenilor din România, care a luat fiinţă la 1 ianuarie 1990 (după stil vechi) şi a fost înregistrată ca personalitate juridică la Judecătoria Sectorului 1 - Bucureşti la 12.02.1990.
20.02.1990, Constanţa. Adunarea de constituire a Comunităţii Locale a Lipovenilor
În cadrul unei adunări generale care a avut loc în sala de festivităţi a Şcolii Normale din localitate, la iniţiativa unui grup de ruşi lipoveni în frunte cu profesorul Ivan Vitizov, a fost constituită Comunitatea Locală a Lipovenilor din municipiul Constanţa. Preşedintele Comunităţii a fost ales profesorul Ivan Vitizov.
21.02.1990, Rădăuţi (judeţul Suceava). S-a constituit Comunitatea Locală a Ruşilor Lipoveni
La chemarea unui grup de iniţiativă în frunte cu Grigore Anfimov, la Liceul „Eudoxiu Hurmuzachi" din localitate a avut loc adunarea generală a ruşilor lipoveni. La adunare au fost prezente peste două sute de persoane. După discuţii pe marginea Chemării şi a proiectului de Platformă-program a Comunităţii Lipovenilor din România, cei prezenţi la adunare au hotărât cu unanimitate de voturi înfiinţarea Comunităţii Locale a Lipovenilor din Rădăuţi. Preşedintele Comunităţii a fost ales economistul Anfimov Grigore.
22.02.1990, Bucureşti. Şedinţa Comisiei pentru minorităţile naţionale a Consiliului Provizoriu de Uniune Naţională
După constituirea Consiliului Provizoriu de Uniune Naţională ca organ legislativ, Comisia de specialitate pentru Minorităţile Naţionale a CPUN, reprezentată de cele 12 organizaţii ale minorităţilor, între care şi Comunitatea Lipovenilor din România, a căpătat ulterior caracterul unei fracţiuni parlamentare. Verestóy Attila a fost ales preşedinte, iar ca vicepreşedinţi: Robert Schwartz (Forumul Democrat al Germanilor din România) şi Echim Andrei (Comunitatea Lipovenilor din România). În cadrul şedinţei a fost discutat proiectul de Decret privind înfiinţarea Ministerului Minorităţilor Naţionale, precum şi reprezentarea minorităţilor în Ministerul Învăţământului, în Ministerul Culturii, ca şi în celelalte organe executive.
23.02.1990, Brăteşti (jud. Iaşi). Adunarea generală de constituire a Comunităţii Locale a Lipovenilor
Adunarea generală a lipovenilor a hotărât constituirea Comunităţii Locale a Lipovenilor din Brăteşti. Preşedintele Comunităţii a fost ales maistrul Trifan Gheorghe.
23.02.1990, Fălticeni (jud. Suceava). S-a constituit Comunitatea Locală a Lipovenilor
În cadrul adunării generale a lipovenilor din localitate, care a avut loc la Colegiul Tehnic „Mihai Băcescu", a fost constituită Comunitatea Locală a Lipovenilor din Fălticeni. Preşedintele Comunităţii a fost ales Toader Finaga.
23.02.1990, Iaşi. Adunarea de constituire a Comunităţii Locale a Lipovenilor
La Casa de Cultură a Sindicatelor a avut loc adunarea generală, la care au participat peste 100 de lipoveni, prin care a fost constituită Comunitatea Locală a Lipovenilor din Iaşi. Preşedintă a Comunităţii a fost aleasă economista Anastasia Ivanov.
24.02.1990, Suceava. S-a constituit Comunitatea Locală a Lipovenilor din Suceava
La chemarea unui grup de iniţiativă a avut loc adunarea generală a lipovenilor la care s-a hotărât în unanimitate constituirea Comunităţii Locale a Lipovenilor din Suceava. Preşedintele Comunităţii a fost ales Roman Feodor.
24.02.1990, Lipoveni (judeţul Suceava). S-a constituit Comunitatea Locală a Lipovenilor
Din iniţiativa unui grup al lipovenilor din localitatea Lipoveni (Socolinţi), a avut loc adunarea generală a lipovenilor, în cadrul căreia a fost luată hotărârea de a înfiinţa Comunitatea Locală a Lipovenilor din satul Lipoveni, judeţul Suceava. Preşedintele Comunităţii a fost ales prof. Afanasov Ilie.
24.02.1990, Climăuţi (jud. Suceava). S-a constituit Comunitatea Locală a Lipovenilor
La iniţiativa unui grup de lipoveni din localitate a avut loc adunarea generală la care a fost hotărâtă constituirea Comunităţii Locale a Lipovenilor din Climăuţi. Preşedintele Comunităţii a fost ales Mina Fomin.
25.02.1990, Tulcea. Constituirea Comunităţii Locale a Lipovenilor din municipiul Tulcea
La Casa Sindicatelor din municipiul Tulcea a avut loc adunarea generală de constituire a Comunităţii Locale a Lipovenilor din Tulcea, la care au participat peste 300 lipoveni din municipiul Tulcea, precum şi delegaţi din toate localităţile lipoveneşti din Dobrogea. A fost ales un Comitet de conducere format din 15 membri. Ca preşedinte al Comunităţii a fost ales inginerul Petru Suhov. Adunarea a aprobat proiectul de Platformă-program a Comunităţii Lipovenilor din România. Pe baza numeroaselor propuneri făcute de cele peste 20 de persoane care au luat cuvântul în adunare s-a elaborat o anexă la Platforma-program, considerându-se că propunerile sunt valabile nu numai pentru cei din Tulcea, dar şi pentru toţi lipovenii din România. De exemplu, s-a propus: introducerea învăţării limbii materne începând cu clasa a II-a elementară, punându-se accent pe studiul tradiţiilor, folclorului, literaturii şi istoriei lipovenilor; înfiinţarea de şcoli cu predare în limba maternă rusă; introducerea în şcoli a studiului religiei ortodoxe de rit vechi; înfiinţarea unui seminar teologic ortodox de rit vechi; revitalizarea activităţii cultural-artistice în localităţile lipoveneşti; înfiinţarea în cadrul Liceului Pedagogic a unei clase cu profil pedagogic pentru pregătirea educatoarelor şi a învăţătorilor din rândul lipovenilor; trimiterea la studii în Rusia a tinerilor din rândul etniei lipovenilor, precum şi a cadrelor didactice la cursurile de perfecţionare ş.a. La adunare a luat cuvântul prof. univ. dr. Feodor Chirilă - preşedinte al Comitetului de conducere provizoriu al Comunităţii Lipovenilor din România -, care a subliniat faptul că victoria Revoluţiei din 22 decembrie 1989 a favorizat organizarea tuturor lipovenilor din România într-o Comunitate care are ca obiectiv principal ieşirea minorităţii lipovenilor din anonimat şi recăpătarea tuturor drepturilor pierdute în timpul dictaturii ceauşiste şi a egalităţii depline cu naţiunea majoritară, alături de celelalte minorităţi naţionale existente în România, în vederea păstrării şi apărării identităţii etnice. Vorbitorul a subliniat, de asemenea, faptul că Comunitatea Lipovenilor nu este un partid politic şi nici nu poate fi asimilată unui astfel de partid, aşa cum încearcă să o califice unii. Potrivit platformei-program, precum şi statutului său, Comunitatea Lipovenilor este o organizaţie cu caracter etnic, social şi cultural, care reprezintă interesele populaţiei ruse lipoveneşti din România în faţa autorităţilor de stat, legislative, ca şi pe lângă celelalte organizaţii - uniuni, partide, asociaţii ş.a. - din ţară şi din străinătate. Dezbaterile din cadrul adunării, cât şi numeroasele propuneri venite din rândul celor prezenţi, au fost de un real folos pentru definirea sarcinilor şi a direcţiilor de acţiune în cadrul Comitetului de iniţiativă a Comunităţii Lipovenilor din România.
26.02.1990, Manolea (judeţul Suceava). Constituirea Comunităţii Locale a Lipovenilor
La iniţiativa unui grup de lipoveni în frunte cu ing. Adrian Gheorghe, la Căminul Cultural din localitate a avut o adunare generală a lipovenilor, în cadrul căreia a fost constituită Comunitatea Locală a lipovenilor din Manolea. Preşedintele Comunităţii a fost ales ing. Adrian Gheorghe.
26.02.1990, Gura Humorului (judeţul Suceava). S-a constituit Comunitatea Locală a Lipovenilor
Adunarea generală, convocată de un grup de iniţiativă, a hotărât înfiinţarea Comunităţii Locale a Lipovenilor din Gura Humorului. Ca preşedintă a Comunităţii a fost aleasă profesoara Ana Miron.
26.02.1990, Focuri (judeţul Iaşi). A luat fiinţă Comunitatea Locală a Lipovenilor
La adunarea generală a lipovenilor din localitate s-a hotărât înfiinţarea Comunităţii Locale a Lipovenilor din Focuri. Preşedintă a Comunităţii a fost aleasă Fănica Timofte.
26.02.1990, Târgu Frumos (judeţul Suceava). Adunarea de constituire a Comunităţii Locale a Lipovenilor
La Şcoala Generală nr.1 din localitate s-a ţinut adunarea generală în cadrul cărei a fost constituită Comunitatea Locală a Lipovenilor din Târgu Frumos. Preşedinte al Comunităţii a fost ales Ioan Maxim.
26.02.1990, Jurilovca (jud. Tulcea). Adunarea de constituire a Comunităţii Locale a Lipovenilor
La iniţiativa unui grup de lipoveni din localitate, la Căminul Cultural a avut loc adunarea generală a lipovenilor în cadrul căreia a fost luată hotărârea de a constitui Comunitatea Locală a Lipovenilor din Jurilovca. Preşedinte al Comunităţii a fost ales profesorul Filip Onofrei.
26.02.1990, Bucureşti. Inaugurarea oficială la Academia Română a Laboratorului de Cercetări privind Comunicarea Socială şi Interetnică
La 26 februarie a avut loc inaugurarea oficială a Laboratorului de Cercetări privind Comunicarea Socială şi Interetnică, echivalent cu un institut independent al Academiei Române, coordonat de acad. Ion Coteanu, preşedintele Secţiei de ştiinţe lingvistice, filologice şi artă. Responsabilii de program al Laboratorului sunt soţii Carmen Şeuleanu, cercetător principal, şi Dragoş Şeuleanu, cercetător asociat, responsabil al biroului de presă al Academiei, redactori la Radiodifuziunea Română. Printre fondatorii Laboratorului este şi prof. univ. dr. Feodor Chirilă, preşedinte al Comitetului de conducere provizoriu al Comunităţii Ruşilor Lipoveni din România. Scopul Laboratorului îl constituie atragerea intelectualilor în activităţile secţiilor Academiei şi pe lângă Laborator, precum şi întărirea relaţiilor româno-minoritare. Programele Laboratorului se axează pe trei direcţii principale: pragmatica discursului, semiotica economică, valori şi tradiţii culturale pe pământul românesc.
27.02.1990, Bucureşti, Ambasada URSS. Prima întâlnire a membrilor Comitetului de iniţiativă al Comunităţii Lipovenilor din România cu ambasadorul URSS la Bucureşti - Evghenij Mihailovici Tiajelnikov
În vederea realizării unor legături fireşti cu naţionalitatea rusă, de care lipovenii din România sunt legaţi prin comunitate de limbă, de tradiţie, de legături de familie, Comitetul de iniţiativă a Comunităţii Lipovenilor din România a solicitat o întâlnire de lucru cu conducerea Ambasadei Uniunii Sovietice şi personal cu domnul ambasador Evghenij Mihailovici Tiajelnikov. În acest sens, o delegaţie a Comitetului de iniţiativă, formată din Feodor Chirilă, Andrei Ivanov, Patru Mocenco şi Petuhov Feodor, s-a deplasat la sediul Ambasadei U.R.S.S. din Şoseaua Kiseleff. În cadrul întâlnirii, membrii delegaţiei l-au informat pe larg pe domnul ambasador despre Comunitatea Lipovenilor din România, recent înfiinţată, şi au solicitat sprijinul moral şi material în buna desfăşurare a activităţii Comunităţii în domeniul învăţământului, culturii, turismului etc. În acest sens, membrii delegaţiei i-au înmânat ambasadorului şi o scrisoare. Conducerea Ambasadei a manifestat interes faţă de Comunitatea Lipovenilor din România şi a promis sprijinul moral şi material pentru buna desfăşurare a activităţii acesteia. S-a apreciat că astfel de întâlniri sunt utile şi benefice pentru ambele părţi, de aceea s-a convenit ca aceste întâlniri să aibă loc ori de câte ori va fi nevoie.
27.02.1990, Brăila. S-a constituit Comunitatea Locală a Lipovenilor din municipiul Brăila
La Şcoala Generală nr. 21 din municipiul Brăila a avut loc adunarea de constituire a Comunităţii Locale a Lipovenilor din municipiul Brăila. A fost ales Comitetul de conducere din care fac parte: Chirilă Leon, Ştefanov Vasile, Leonte Tatiana, Patap Ancuţa, Ivan Iov, Ivanov Erofei, Ştefan Grigore, Ivanov Mihai, Avram Pentilei, Costîliov Mihai, Znagoveanu Maxim. Preşedinte al Comunităţii a fost ales profesorul Mihai Ivanov.
06.03.1990, Carcaliu. Adunarea de constituire a Comunităţii Locale a Lipovenilor
La Căminul Cultural din localitate a avut loc adunarea generală la care au participat peste 200 de lipoveni. Adunarea generală a hotărât înfiinţarea Comunităţii Locale a Lipovenilor din Carcaliu. Preşedintele Comunităţii a fost ales economistul Petrov Simion.
06.03.1990, Slava Cercheză (jud. Tulcea). Constituirea Comunităţii Locale a Lipovenilor
Adunarea generală a lipovenilor, care a avut loc la şcoala generală din localitate, a hotărât constituirea Comunităţii Locale a Lipovenilor din Slava Cercheză. Preşedintele Comunităţii a fost ales învăţătorul Gurei Vasiliev.
06.03.1990, Sarichioi (jud. Tulcea). Adunarea generală de constituire a Comunităţii Locale a Lipovenilor
La Căminul Cultural din localitate, în prezenţă a peste 300 de lipoveni, a avut loc constituirea Comunităţii Locale a Lipovenilor din Sarichioi, judeţul Tulcea. Preşedinte al Comunităţii a fost ales profesorul Alexandru Davidov.
07.03.1990, Slava Rusă (jud. Tulcea). Constituirea Comunităţii Locale a Lipovenilor
La Căminul Cultural din localitate a avut loc adunarea generală a lipovenilor în cadrul căreia s-a luat hotărârea de a înfiinţa Comunitatea Locală a Lipovenilor din Slava Rusă. Preşedinte al Comunităţii a fost ales profesorul Egor Lazăr.
07.03.1990, Galaţi. Adunarea de constituire a Comunităţii Locale a Lipovenilor
La Şcoala Normală din localitate a avut loc adunarea generală la care au participat peste 100 de lipoveni. Cei prezenţi la adunare au votat în unanimitate constituirea Comunităţii Locale a Lipovenilor din Galaţi. Preşedintele Comunităţii a fot ales tehnicianul Mihai Covaliov.
12.03.1990, Tulcea. Restabilirea legăturii oficiale a ruşilor ortodocşi de rit vechi - beglopopovţî (cu popă de ocazie) din România cu centrul lor duhovnicesc din Rusia
Reformele patriarhului Nikon din a doua jumătate a secolului al XVII-lea au dus la împărţirea Bisericii Ruse în două: de rit vechi şi de rit nou. Ultima se mai numeşte oficială. Toţi ruşii lipoveni aparţin bisericii de rit vechi, deoarece ei nu au acceptat reformele nikoniene, noile ritualuri bisericeşti şi au continuat să fie fideli vechilor, tradiţionalelor rânduieli. Cu toate acestea, ruşii de rit vechi, la rândul lor, s-au împărţit în câteva confesiuni. În Rusia există vreo zece, iar în România - trei: поповцы (cu popă), беспоповцы (fără popă) şi беглопоповцы (cu popă de ocazie). În anul 1846 a fost restabilită ierarhia de la Belaia Kriniţa (Bucovina) pentru toţi credincioşii ortodocşi de rit vechi (старообрядцы). Unii credincioşi de rit vechi n-au recunoscut însă această ierarhie şi nu au acceptat preoţii ei şi au continuat să primească preoţi de ocazie numai din Rusia. De atunci ei nu aparţin eparhiei Fântâna Albă - Brăila, ci eparhiei Novozâbkovo din Rusia şi au fost numiţi беглопоповцы (staroveri cu popă de ocazie). O parte dintre credincioşii de rit vechi cu popă de ocazie s-au stabilit în câteva localităţi din Dobrogea şi au continuat să primească preoţi din Rusia. Ultimul lor preot a murit în 1914 şi, fără voia lor, au rămas fără popă. La 12 martie 1990 a sosit la Tulcea înaltpreasfinţitul Ghennadi, arhiepiscop de Novozâbk, Moscova şi al întregii Rusii - pastorul Bisericii Ortodoxe de Rit Vechi cu popă de ocazie (беглопоповцы). În perioada şederii în Dobrogea, înaltpreasfinţitul arhiepiscop Ghennadi a hirotonisit preoţi din partea locului la parohiile credincioşilor beglopopoviţi de la Tulcea, Sarichioi, Slava Rusă, Slava Cercheză şi Mahmudia, ale căror porţi ale altarului au fost închise din anul 1914, şi a restabilit în felul acesta clerul preoţesc.
18.03.1990, Bucureşti. Cotidianul „Adevărul" prezintă Comunitatea Lipovenilor din România
Publicaţia menţionează că „Comunitatea Lipovenilor din România a luat fiinţă la 14 ianuarie 1990, adică la 1 ianuarie după stil vechi cu menirea de a asigura cadrul instituţional necesar exercitării drepturilor fundamentale ale etnicilor lipoveni, folosirea limbii materne, promovarea culturii naţionale, apărarea identităţii etnice. Etnia lipovenilor, a cărei prezenţă este atestată pe teritoriul României de peste trei sute de ani, numără astăzi, potrivit datelor Mitropoliei ortodoxe de rit vechi de la Brăila, aproximativ 60.000 de familii, adică circa 100.000 de persoane. Populaţia lipoveană este aşezată în peste 40 de localităţi din Bucovina, Moldova, Muntenia, Dobrogea. Dictatura ceauşistă a dispreţuit valorile culturale şi spirituale ale lipovenilor, a umilit demnitatea acestora, urmărind să-i desfiinţeze ca etnie. La procesul de dezrădăcinare şi deznaţionalizare au contribuit, în mare măsură, colectivizarea agriculturii, desecarea Bălţii Brăilei, precum şi a unor zone din Delta Dunării, ceea ce i-a determinat pe mulţi lipoveni, pescari din tatăl în fiu, să-şi schimbe profesia şi să-şi caute de lucru în alte părţi ale României. De asemenea, au fost desfiinţate şcoli cu predare în limba maternă, liceul pedagogic care pregătea educatoare şi învăţători pentru şcolile lipoveneşti, a fost interzisă activitatea cultural-artistică în limba maternă, au fost luate măsuri de marginalizare a activităţii cultural-artistice şi spirituale".
24.03.1990, Bucureşti. Cotidianul central „România liberă" publică articolul „Ce vor lipovenii?", în care prezintă Programul-platformă al Comunităţii Lipovenilor din România
Articolul, semnat de Ion Popovici, prezintă obiectivele cuprinse în Programul-platformă al Comunităţii Lipovenilor din România: studierea limbii materne în şcoli, redobândirea rolului tradiţional al Bisericii în spiritualitatea, cultura şi viaţa lipovenilor; accesul la mijloacele de informare în masă în limba maternă, posibilitatea de a înfiinţa publicaţii proprii, dezvoltarea şi cultivarea raporturilor cu naţiunea rusă de care lipovenii sunt legaţi prin origine, istorie, comunitate de limbă, tradiţii şi obiceiuri, fără a leza loialitatea lor faţă de patria comună - România -, hotărârea Comunităţii fiind de a se manifesta ca un factor social activ pentru propăşirea României libere şi democratice.
25.03.1990, Bucureşti. Schimbarea denumirii „Comunitatea Lipovenilor din România" în „Comunitatea Ruşilor Lipoveni din România"
La sediul Facultăţii de Limbi şi Literaturi Străine din str. Pitar Moş 11-13 a avut loc şedinţa lărgită a Comitetului de iniţiativă al Comunităţii Lipovenilor din România, la care au participat şi preşedinţii Comunităţilor Locale ale Lipovenilor, recent constituite în localităţile cu populaţie lipoveană din România. În urma discuţiilor, au fost definitivate proiectul de statut, precum şi Programul-platformă ale Comunităţii Lipovenilor din România care urmează să fie adoptate la prima conferinţă pe ţară. A fost, de asemenea, adoptat simbolul (sigla) pentru ştampila Comunităţii, precum şi regulamentul de desfăşurare a primei conferinţe pe ţară a lipovenilor din România. De asemenea, a fost discutată problema denumirii Comunităţii. Majoritatea celor prezenţi au opinat pentru schimbarea actualei denumiri a organizaţiei centrale a lipovenilor, adică Comunitatea Lipovenilor din România. În acest sens, au fost propuse mai multe variante. În cele din urmă, s-a convenit ca actuala denumire de Comunitate a Lipovenilor din România să fie schimbată în Comunitatea Ruşilor Lipoveni din România (în rusă: Община русских-липован). Toţi cei prezenţi au susţinut că termenul de lipoveni, având o semnificaţie etnică, ca atare, reprezintă o necesitate în definirea denumirii comunităţii. În urma discuţiilor aprinse, s-a hotărât ca problema actualei denumiri a comunităţii să fie rediscutată în cadrul Primei Conferinţe pe Ţară. Participanţii la şedinţă au solicitat, de asemenea, rezolvarea, de urgenţă, a următoarelor probleme: revenirea la denumirea tradiţională a localităţilor lipoveneşti din România (de exemplu, „Unirea" în Jurilovca); redarea statutului de comună localităţilor lipoveneşti Ghindăreşti, Lipoveni, Manolea ş.a.; înfiinţarea unor publicaţii bilingve proprii (ziare, reviste); editarea unei monografii a folclorului lipovenesc; revitalizarea activităţilor cultural-artistice în localităţile lipoveneşti; editarea de manuale proprii de limbă şi cultură maternă; înfiinţarea de şcoli de duminică pe lângă fiecare comunitate locală a lipovenilor, în care să se predea istoria şi cultura etniei lipovenilor, precum şi a cultului ortodox de rit vechi; deschiderea micului trafic de frontieră la Climăuţi - Fântână Albă (Belaia Kriniţa); realizarea de emisiuni în limba maternă rusă la Radio şi TVR - central şi regional; introducerea studiului limbii materne ruse, începând cu clasa a II-a, în şcolile cu predare în limba română; înfiinţarea unui liceu pedagogic cu limba de predare rusă pentru copiii lipoveni; crearea unei baze proprii de turism cu itinerariu care să cuprindă toate localităţile lipoveneşti din România; revendicarea proprietăţilor lipoveneşti naţionalizate de regimul comunist; realizarea de monografii ale localităţilor lipoveneşti din România; lărgirea contactelor economice, culturale şi spirituale cu diaspora rusă; pregătirea primei conferinţe pe ţară a lipovenilor; pregătirea campaniei electorale în vederea alegerilor libere din 20 mai 1990 ş.a.
26.03.1990, Tulcea. S-a constituit Consiliul judeţean Tulcea al Comunităţilor Locale ale Lipovenilor
La întâlnirea preşedinţilor Comunităţilor Locale ale Lipovenilor din localităţile lipoveneşti, care a avut loc la Colegiul Naţional „Spiru Haret" din Tulcea, a fost luată hotărârea de a constitui Consiliul judeţean Tulcea al Comunităţilor Locale ale Lipovenilor. Consiliul este format din preşedinţii comitetelor Comunităţilor Locale din Tulcea, Carcaliu, Sarichioi, Jurilovca, Slava Rusă, Slava Cercheză, Mila 23, Sulina. Preşedinte al Consiliului a fost ales prof. Vicol Ivanov. Consiliul judeţean al Comunităţilor Locale ale Lipovenilor are, în principal, atribuţia de a facilita schimbul de informaţii între comunităţile locale din judeţ în vederea colaborării şi a sprijinului reciproc; reprezintă comunităţile locale din judeţ în relaţiile cu autorităţile publice şi alte organizaţii judeţene; desemnează delegaţi la conferinţa pe ţară din partea comunităţilor locale cu mai puţin de 400 etnici lipoveni; îndeplineşte şi alte atribuţii conform Statutului şi hotărârilor Consiliului naţional al Comunităţii Lipovenilor din România.
28-31.03.1990, Moscova. Vizită în Uniunea Sovietică a delegaţiei Consiliului Provizoriu de Uniune Naţională din România (CPUN)
În perioada 28-31 martie 1990 o delegaţie a Consiliului Provizoriu de Uniune Naţională din România a făcut o vizită oficială în Uniunea Sovietică la invitaţia Sovietului Suprem al URSS. Din delegaţie au făcut parte membri ai Consiliului de Uniune Naţională din România: Marius Cârciumaru, preşedintele Partidului Socialist Democrat - şeful delegaţiei, Ghica Botta, Nicu Anghel - vicepreşedinţi ai Partidului Socialist Democrat, Dan Alexandru Popescu - preşedinte al Partidului Dreptăţii Sociale, Ştefan Cazacov - vicepreşedinte al Partidului Dreptăţii Sociale, Dan Berca - preşedinte al Partidului Cooperatist Român, Feodor Chirilă - preşedinte al Comunităţii Lipovenilor din România, Ştefan Tcaciuc - preşedinte al Uniunii Ucrainenilor din România, Djemil Tasin - preşedinte al Comunităţii Turco-musulmanilor din România, Mihai Iacobescu - preşedinte al Consiliului Provizoriu de Uniune Naţională al Judeţului Suceava, Ilie Vidovici-Plătică - preşedinte al Consiliului Provizoriu de Uniune Naţională al Judeţului Galaţi şi Nicu Preda - preşedinte al Consiliului Provizoriu de Uniune Naţională al Judeţului Brăila. Delegaţia CPUN a avut întâlniri la Comitetul pentru relaţiile internaţionale al Sovietului Suprem al URSS cu preşedintele Comitetului, Alexandr Sergheevici Dzasohov, la Comitetul de stat pentru învăţământul public, la Comisia Consiliului naţional al Sovietului Suprem al URSS pentru politică naţională şi relaţiile dintre naţionalităţi, cu preşedinte Gheorghi Slavovici Tarazevici. Delegaţia a fost, de asemenea, primită de R. N. Nişanov, preşedinte al Sovietului Naţionalităţilor al URSS, precum şi de preşedintele URSS, Mihail Sergheevici Gorbaciov. Cu prilejul întâlnirilor membrii delegaţiei CPUN au informat pe larg despre Revoluţia română din decembrie 1989 care a avut cu adevărat un caracter naţional şi a fost înfăptuită datorită celui mai larg sprijin al maselor. De asemenea, membrii delegaţiei au relatat, totodată, despre structura şi activitatea Consiliului Provizoriu de Uniune Naţională (Parlamentul provizoriu). Feodor Chirilă a prezentat pe larg etnia rusă lipoveană, precum şi organizarea Comunităţii Lipovenilor din România, care are menirea de a revitaliza identitatea lor etnică şi culturală, grav prejudiciată în trecut. În cadrul întâlnirii, Mihail Gorbaciov, preşedintele Uniunii Sovietice, a declarat că „oamenii sovietici nutresc sentimente de sinceră simpatie faţă de poporul român, de tânăra Revoluţie română, sprijină pe deplin procesele democratice din acest stat învecinat". Totodată, Feodor Chirilă a avut întâlniri separate la Mitropolia Bisericii Ortodoxe de Rit Vechi, cu mitropolitul Alimpi, pastorul Bisericii Ortodoxe de Rit Vechi din Moscova şi din întreaga Rusie, şi la Patriarhia Bisericii Ortodoxe Ruse, cu Preafericitul patriarh Alexei I, precum şi la Asociaţia Sovietică pentru Relaţiile cu Diaspora Rusă „Rodina".
31.03.1990, Bucureşti. Prima apariţie la Televiziunea Română Liberă a Comitetului de iniţiativă al Comunităţii Lipovenilor din România
Membrii Comitetului de iniţiativă al Comunităţii Lipovenilor din România s-au prezentat la Televiziunea Română Liberă, unde au făcut cunoscută oficial constituirea Comunităţii Lipovenilor din România, prezentând pe larg Programul-platformă, fragmente esenţiale din proiectul de statut, precum şi unele probleme organizatorice legate de ţinerea primei Conferinţe pe ţară a lipovenilor din România. În acest sens, prof. univ. dr. Feodor Chirilă, preşedinte al Comitetului de iniţiativă, a dat citire Chemării către toţi lipovenii din România.
08.04.1990, Bucureşti. Prima Conferinţă pe ţară - organul suprem de conducere al Comunităţii Ruşilor Lipoveni din România
La sala ARLUS din strada Batiştei nr. 12 din Bucureşti, duminică, 8 aprilie 1990 a avut loc prima Conferinţă pe ţară a Comunităţii Ruşilor Lipoveni din România, la care au luat parte delegaţii din partea tuturor localităţilor rurale şi urbane din România unde sunt stabiliţi astăzi ruşii lipovenii, precum şi numeroşi invitaţi din ţară şi din străinătate. Au fost prezenţi, de asemenea, şi reprezentanţii presei, Radio şi TVR. La Conferinţă a luat parte, de asemenea, ambasadorul Uniunii Sovietice la Bucureşti, Evghenij Mihailovici Tiajelnikov. Este prima oară când un reprezentant al statului sovietic se întâlneşte oficial, în public, cu reprezentanţii etniei lipovenilor din România. În cuvântul de salut adresat Conferinţei, Evghenij Mihailovici Tiajelnikov a felicitat grupul de iniţiativă pentru reuşita lor în organizarea etniei lipovenilor într-o organizaţie care are menirea de a păstra identitatea etnică şi ai cărei membri militează pentru păstrarea şi respectarea valorilor materiale, culturale şi spirituale moştenite de la înaintaşi, pentru realizarea unor legături fireşti cu naţiunea rusă, cu patria lor istorică - Rusia. Ambasadorul E. M. Tiajelnikov a recunoscut că ruşii lipoveni, deşi sunt aşezaţi de câteva secole de-a lungul graniţei cu Uniunea Sovietică, sunt prea puţin cunoscuţi de poporul sovietic. Pentru a ne cunoaşte mai bine, ambasadorul E. M. Tiajelnikov i-a informat pe cei prezenţi că a invitat redactorii de la diferite publicaţi cotidiene din URSS să se deplaseze în localităţile lipoveneşti din România pentru a cunoaşte la faţa locului viaţa şi preocupările ruşilor lipoveni şi a le populariza în mass-media sovietică; a sugerat, totodată, conducerii Comunităţii Ruşilor Lipoveni să realizeze un film documentar despre ruşii lipoveni din România, precum şi editarea unei broşuri în limba rusă privind istoria, aşezările, cultura materială şi spirituală a ruşilor lipoveni. Totodată, ambasadorul i-a asigurat pe toţi cei prezenţi la Conferinţă că guvernul sovietic, conducerea Ambasadei URSS la Bucureşti este gata să acorde sprijin moral şi material etniei ruşilor lipoveni prin organizaţia lor nou creată. În acest sens, ambasadorul E. M. Tiajelnikov a oferit pentru cadrele didactice din rândul etniei ruşilor lipoveni 25 de locuri la Institutul „A.S. Puşkin" din Moscova pentru cursurile de perfecţionare la limba rusă maternă, 20 de locuri în tabăra de vară pentru copiii ruşi lipoveni, precum şi cărţi de literatură şi artă rusă, material didactic pentru şcoli ş.a. În continuare, în cadrul Conferinţei, prof. univ. dr. Feodor Chirilă, preşedinte al Comitetului de iniţiativă, a prezentat o informare asupra activităţii desfăşurate de Comitetul de iniţiativă, urmată de discuţii. În cadrul discuţiilor a fost abordată, printre altele, problema denumirii Comunităţii. În final, s-a hotărât în unanimitate ca organizaţia pe ţară a lipovenilor să poarte denumirea de Comunitatea Ruşilor Lipoveni din România (în rusă: Община русских-липован Румынии). În susţinerea acestei denumiri au fost aduse următoarele argumente:
1. Ruşii ortodocşi de rit vechi (старообрядцы) au fost dintotdeauna organizaţi într-o comunitate. Comunitatea reprezintă forma tradiţională de organizare a vieţii economice şi spirituale a ruşilor ortodocşi de rit vechi, indiferent de locul unde fiinţează ei. Şi astăzi, comunitatea este pentru ei unica şi cea mai convenabilă formă de organizare.
2. În accepţiunea noţiunii de ruşi lipoveni, termenul rus (pl. ruşi) semnifică naţionalitatea, întrucât naţionalitatea arată originea persoanei, adică apartenenţă la neam (în cazul nostru - la neamul rus) şi nu la naţiunea rusiană, pentru faptul că apartenenţa la naţiune o arată cetăţenia. Prin urmare, ruşii lipoveni sunt cetăţeni români de naţionalitate rusă. Ca atare, ruşii lipoveni fac parte din neamul rus şi nu din naţiunea rusiană. Aşadar, termenul ruşi reflectă originea lipovenilor de ruşi ca naţionalitate. Tocmai din aceste considerente, termenul de ruşi trebuie păstrat ca o componentă semnificativă în sintagma Comunitatea Ruşilor Lipoveni.
3. Termenul lipoveni a căpătat de mult semnificaţia de ruşi ortodocşi de rit vechi sau staroveri (старообрядцы, старовeры) stabiliţi pe teritoriul României. O largă, precum şi rapidă răspândire în vorbire a etnonimului lipoveni a avut loc mai ales după înfiinţare Mitropoliei Ortodoxe de Rit Vechi la Fântâna Albă din Bucovina (1846), care a devenit ulterior cel mai mare centru duhovnicesc al ruşilor staroveri din afara graniţelor Rusiei.
4. În nicio lucrare sau publicaţie consacrată istoriei ruşilor staroveri, publicate atât în România, cât şi în alte părţi, nu se întâlneşte nici măcar o referire la faptul că termenul lipoveni ar fi putut fi perceput ca o poreclă. Dimpotrivă, cuvântul lipoveni este înţeles de către toţi specialiştii ca o sintetizare a istoriei existenţei de peste trei sute de ani a ruşilor lipoveni. Includerea etnonimului de lipoveni în documentele oficiale, precum şi în dicţionarele enciclopedice româneşti şi străine a însemnat o recunoaştere indirectă a dreptului acestora la existenţă sui generis. Astăzi termenul de lipoveni reflectă nu numai apartenenţa la o confesiune ortodoxă de rit vechi, ci şi la o comunitate etnică, la o etnie minoritară din România, care se distinge prin modul specific de viaţă materială şi spirituală, având limbă proprie, obiceiuri şi tradiţii specifice. Aşadar, identificarea ca etnici sub denumirea de Comunitatea Ruşilor Lipoveni din România este motivată istoric şi, totodată, conformă cu realitatea şi perceperea de către etnicii ruşi lipoveni a identităţii lor.
În a doua parte a Conferinţei au fost dezbătute şi adoptate Statutul, Platforma-program şi Platforma electorală ale Comunităţii, precum şi emblema (sigla) şi semnul electoral ale Comunităţii. De asemenea, a fost ales Consiliul de conducere al Comunităţii, format din 21 de membri, din care au fost aleşi: preşedinte - prof. univ. dr. Andrei Ivanov; prim-vicepreşedinte - prof. univ. dr. Feodor Chirilă; vicepreşedinţi - prof. Ivan Vitizov, prof. Alexandru Davidov, ing. Loghin Achilov, maistru mecanic Corneliu Finaşcu, jurnalist Mocencu Petre, biolog Feodor Petuhov; secretari - jurist Laurenţiu Micşunescu, ing. Maxim Bordeencu.
12.04.1990, Bucureşti. Prima Conferinţă pe ţară a Comunităţii Ruşilor Lipoveni din România este mediatizată în presă, la radio şi la TVR
Astfel, cotidianul central „Tineretul liber" din 12 aprilie 1990 relatează pe larg despre desfăşurarea primei Conferinţe pe ţară a Comunităţii Ruşilor Lipoveni din România, subliniind faptul că „participanţii la dezbateri au subliniat necesitatea desfăşurării unei activităţi economice, sociale şi culturale care să contribuie la păstrarea identităţii naţionale a membrilor săi, în contextul deplinei egalităţi cu românii şi minorităţile cu care convieţuiesc".
21.04.1990, Bucureşti. Şedinţa lărgită a Biroului Executiv al Comunităţii Ruşilor Lipoveni din România
La 21 aprilie 1990 a avut loc şedinţa Biroului Executiv, la care au participat şi preşedinţii Comunităţilor Locale ale Ruşilor Lipoveni, în cadrul căreia au fost stabiliţi candidaţii pentru alegerile parlamentare din 20 mai 1990. S-a hotărât ca Comunitatea Ruşilor Lipoveni din România să-şi desemneze candidaţi proprii pentru alegerile parlamentare în judeţele: Tulcea, Constanţa, Galaţi, Brăila, Botoşani, Suceava, Bacău, Ialomiţa, Neamţ, Vaslui, Timiş, Iaşi, precum şi în municipiul Bucureşti, adică acolo unde există localităţi rurale sau urbane în care ruşii lipoveni locuiesc compact. A fost, de asemenea, adoptat semnul electoral - lotca şi Chemarea electorală către toţi ruşii lipoveni din România.
26.04.1990, Piatra Neamţ. Constituirea Comunităţii Locale a Ruşilor Lipoveni din localitatea Piatra Neamţ, judeţul Neamţ
La adunarea ruşilor lipoveni din Piatra Neamţ a fost constituită Comunitatea Locală a Ruşilor Lipoveni. Preşedinte al Comunităţii a fost ales tehnicianul pensionar Ivanov Macarie.
26.04.1990, Bucureşti. Vizita lui Evgheni Nikolaevici Kliuev, membru al Prezidiului Asociaţiei sovietice pentru relaţiile cu diaspora rusă „Rodina"
În timpul întâlnirii cu membrii Biroului Executiv al Comunităţii Ruşilor Lipoveni din România, Evgheni Nikolaevici Kliuev, membru în conducerea Asociaţiei diasporei ruse „Rodina", cu sediul în Moscova, a declarat că a sosit la Bucureşti cu intenţia de realiza o colaborare permanentă cu Comunitatea Ruşilor Lipoveni din România, precum şi de a afla necesarul de ajutoare imediate în vederea revitalizării tradiţiilor, culturii materiale şi spirituale, cultivării limbii materne moştenite de ruşii lipoveni de la înaintaşii lor. În timpul discuţiei, la care au participat din partea Biroului Executiv al Comunităţii prof. univ. dr. Andrei Ivanov, prof. univ. dr. Feodor Chirilă şi conf. univ. dr. Feodot Nicolae, a fost întocmită o listă a doleanţelor ruşilor lipoveni din România (manuale şcolare şi mijloace de învăţământ, maşini de scris cu alfabet rusesc, aparate de multiplicat, literatură rusă pentru copii, ziare, reviste, filme didactice, burse ş.a.) cu care E. N. Kliuev s-a întors la Moscova.
Mai 1990, Tulcea. A luat fiinţă Ansamblul coral „Lotca" al Comunităţii Locale a Ruşilor Lipoveni din Tulcea
În luna mai 1990 a luat fiinţă Ansamblul coral „Lotca" al Comunităţii Locale a Ruşilor Lipoveni din Tulcea, din dorinţa de a revigora şi a conserva moştenirea culturală şi spirituală a strămoşilor lor, pe care soarta i-a determinat cândva să-şi părăsească patria istorică - Rusia. Conducătorul corului este Petre Moiseev, profesor de limba rusă la Liceul Pedagogic din Tulcea. Ansamblul coral este format din profesori, învăţători, funcţionari, pescari ş.a. - mari animatori de cântece şi tradiţii populare lipoveneşti.
07.05.1990, Bucureşti. Schimbarea denumirii Comunităţii Lipovenilor în Comunitatea Ruşilor Lipoveni din România, hotărâtă de Conferinţa pe ţară din 8 aprilie 1990
Prin cererea depusă de Comunitatea Ruşilor Lipoveni din România, reprezentată de d-l Ivanov Andrei, preşedinte al CRLR, instanţa Judecătoriei Sectorului I - Bucureşti ia act de schimbarea denumiri comunităţii în „Comunitatea Ruşilor Lipoveni din România", de modificările şi completările Statutului în cadrul Conferinţei pe ţară din 8 aprilie 1990, când a fost ales şi consiliul de conducere.
07.05.1990, Bucureşti. Ministerul Culturii, precum şi Ministerul Muncii au aprobat editarea primei publicaţii bilingve a Comunităţii Ruşilor Lipoveni din România
Prin demersurile făcute de Echim Andrei, Feodor Chirilă şi Maxim Ivanov - membri în Consiliul Provizoriu de Uniune Naţională (Parlamentul provizoriu al României), Ministerul Culturii şi Ministerul Muncii au aprobat editarea primei publicaţii bilingve „Зори" („Zorile") - organ bilingv informaţional şi cultural (în limbile rusă şi română), cu apariţie lunară, al Comunităţii Ruşilor Lipoveni din România.
08.05.1990, Bucureşti. Plenara Consiliului de conducere al Comunităţii Ruşilor Lipoveni din România
La prima plenară a Consiliului de conducere al Comunităţii Ruşilor Lipoveni din România, prof. univ. dr. Andrei Ivanov, preşedintele Comunităţii, a prezentat raportul de activitate al Biroului Executiv pe perioada 8 aprilie-8 mai 1990. În cadrul plenarei au fost aprobat Regulamentul de funcţionare a organelor de conducere ale Comunităţii, precum şi organizarea comisiilor permanente pe probleme ale Comunităţii. A fost hotărâtă efectuarea unui recensământ al populaţiei ruse lipovene din România, precum şi editarea ziarului bilingv „Зори" al Comunităţii. Plenara l-a desemnat pe prof. univ. dr. Feodor Chirilă ca reprezentant al Comunităţii Ruşilor Lipoveni din România în Departamentul minorităţilor naţionale al Guvernului României. S-a hotărât, totodată, ca Comunitatea să fie reprezentată în Ministerul Învăţământului, în Ministerul Culturii şi în celelalte organisme executive de stat, precum şi la Radio şi TVR. Comisia pentru învăţământ şi educaţie a fost împuternicită să elaboreze, până la 30 mai 1990, conceptul Comunităţii cu privire la organizarea sistemului de învăţământ şi educaţie. De asemenea, participanţii la plenară au hotărât să facă demersuri la CPUN pentru revenirea localităţii Unirea la vechea denumire de Jurilovca şi pentru redobândirea statului de comună pentru localităţile cu populaţia rusă lipoveană din România (Ghindăreşti, Slava Rusă, Manolea, Lipoveni ş.a.), precum şi deschiderea punctului de trecere a frontierei la Fântâna Albă-Climăuţi, jud. Suceava. În cadrul plenarei s-a hotărât, de asemenea, să se intensifice colaborarea cu organizaţiile ecologiste în vederea depoluării apelor Deltei Dunării şi a lacului Razelm.
13-19.05.1990, Helsinki. Participarea reprezentantului Comunităţii Ruşilor Lipoveni la Sesiunea Specială cu tema „Credincioşii ruşi de rit vechi din diasporă"