Minoritatea ruso-lipoveană 2002

26.01.2002, Bucureşti. Plenara Consiliului naţional al CRLR

În centrul atenţiei celor prezenţi la şedinţa plenară au fost problemele legate de studiul limbii ruse materne în şcoală, situaţia dificilă a etnicilor ruşi lipoveni din Delta Dunării, editarea de carte cu sprijinul CRLR, achiziţionarea sediilor pentru comunităţile locale ale ruşilor lipoveni din Brăila şi Galaţi, recensământul populaţiei din martie 2002. Cei prezenţi la şedinţă, analizând conţinutul Formularului tip care va fi completat la recensământul populaţiei din martie 2002, au recomandat ca etnicii ruşi lipoveni să declare: la poziţia 14: cetăţenia română; la poziţia 15: etnia rusă lipoveană; la poziţia 16: limba maternă rusă; la poziţia 17: religie ortodoxă de rit vechi. De asemenea, se recomandă ca, înainte de a semna formularul de recensământ, fiecare cetăţean rus lipovean să verifice, dacă aceste patru rubrici au fost completate corect şi fără ştersături de către recenzor. În finalul şedinţei, membrii Consiliului naţional al CRLR au adoptat „Apelul Consiliului naţional al CRLR, adresat tuturor etnicilor ruşi lipoveni", cu următorul conţinut: „Stimaţi conaţionali ruşi lipoveni, ne adresăm vouă într-un moment foarte important al existenţei noastre - efectuarea în perioada 18-27 martie 2002 a recensământului populaţiei şi locuinţelor din România. Importanţa desfăşurării recensământului rezultă din faptul că pentru fiecare dintre noi a venit momentul să ne apărăm, fără complexe, propria identitate şi să ne declarăm cu demnitate apartenenţa la etnia ruşilor lipoveni. Gradul de implicare al statului în realizarea politicilor economice, sociale şi de protecţie a culturii, religiei şi tradiţiilor etniei noastre depinde în mare măsură de cunoaşterea reală a numărului de etnici ruşi lipoveni din România. Să nu uităm că, declarându-ne cetăţenia română, dovedim că suntem fiii şi păstrătorii culturii poporului român. Declarându-ne apartenenţa la etnia rusă lipoveană, dovedim că suntem păstrătorii şi continuatorii culturii poporului rus din rândul căruia ne tragem. Recensământul este pentru noi, alături de celelalte minorităţi etnice, o şansă şi o mândrie de a ne dovedi bogăţia spirituală şi culturală. Sperăm ca acest mesaj să răzbată cu ajutorul tău, cititorule, în sufletele şi conştiinţele celor pe care îi cunoşti din etnia noastră. Consiliul naţional al Comunităţii Ruşilor Lipoveni din România".

30.01.2002, Slava Rusă (jud. Tulcea). Încetarea din viaţă a Psf. Leonid, episcop al Eparhiei Slava

La mănăstirea ortodoxă de rit vechi de călugări „Uspenie", din Slava Rusă, sufletul Preasfinţitului episcop Leonid a fost chemat în împărăţia Tatălui Ceresc. Născut pe 21 iunie 1921 (numele înainte de călugărie - Luchian Samoilă) în localitatea Slava Rusă, se călugăreşte în decembrie 1940 la mănăstirea de călugări situată în apropierea satului natal. A participat la cel de-al Doilea Război Mondial, fiind veteran de război, după care se reîntoarce la mănăstire în anul 1951, unde este sfinţit ca cititor-cântăreţ, iar în octombrie 1953, este uns ca diacon la biserica „Sf. Dumitru" din Slava Cercheză, apoi ca protodiacon. În 1981, după moartea Psf. Ambrosie - episcop de Slava, pe postul vacant de episcop a fost ales de către Marele Sobor protodiaconul Leonid, iar pe 25 octombrie el a fost uns ca episcop de Slava de către Psf. episcop Chiprian de Moldova. Din 1981 şi până în anul 2000, timp de 20 de ani, Psf. Leonid a hirotonisit şi a participat la hirotonisirea a doi mitropoliţi (Îps Timon şi Îps Leonte), 3 episcopi, 2 arhimandriţi, 10 diaconi, numeroşi preoţi. A fost un suflet nobil. Şi-a iubit aproapele şi-i învăţa pe ceilalţi să facă la fel. Este primul episcop al mănăstirii care a arhivat datele privind istoricul mănăstirii şi a realizat un stand de fotografii cu episcopii şi mitropoliţii ortodocşi de rit vechi. Psf. Leonid a fost înmormântat în incinta aşezământului monahal. Ceremonia de înmormântare a Psf. Leonid a avut loc pe 3 februarie 2002, în prezenţa Îps Mitropolit Leonte, Psf. arhiepiscop Flavian de Sava, şi Psf episcop Nafanail de Moldova şi Bucovina, precum şi a unui numeros sobor de feţe preoţeşti şi enoriaşi.

01.02.2002, Szeged/Seghedin (Ungaria). O expoziţie de fotografii „Lipovenii în Delta Dunării"

În nr. 5 al publicaţiei „Foaia românilor" - săptămânalul românilor din Ungaria, din 1 februarie 2002, a apărut un amplu articol intitulat: „Despre lipoveni la Seghedin", semnat de redactorul-şef, Eva Iova, în care se relatează despre deschiderea la Muzeul „Móra Ferenc" din Seghedin a expoziţiei de fotografii cu titlul „Lipovenii în Delta Dunării". La vernisaj, au luat parte şi au rostit alocuţiuni Valeri Platonov, directorul Centrului Cultural al Rusiei din Ungaria, şi Maria Pop, consulul României din Seghedin. Expoziţia de fotografii şi obiecte tradiţionale ale ruşilor lipoveni a fost organizată şi editată de muzeograful Fodor Ferenc - conducătorul grupului de cercetători care a efectuat studii etno-lingvistice în localităţile ruşilor lipoveni din România. În munca lui de cercetare, grupul a fost ajutat de Institutul de Cercetări Etnomuzeale din Tulcea, precum şi de Comunitatea Ruşilor Lipoveni din România. Fotografiile şi obiectele tradiţionale expuse prezintă în mod autentic trecutul şi prezentul lipovenilor din Dobrogea.

24.02.2002, Constanţa. Sfinţirea bisericii ortodoxe de rit vechi cu hramul „Sf. Proroc Ilie"

Cele circa 300 de familii de ruşi lipoveni (aproximativ 1000 de persoane) din Constanţa, precum şi din alte localităţi lipoveneşti din Dobrogea, s-au reunit la ceremonia de sfinţire a lăcaşului sfânt. Biserica a fost construită cu sprijinul credincioşilor ortodocşi din localităţile lipoveneşti din România, cât şi din străinătate, precum şi de sponsori de alte culte. Slujba de sfinţire a fost oficiată de ÎPS Flavian, arhiepiscop de Slava, împreună cu un sobor de preoţi şi deaconi din mai multe localităţi ale ruşilor lipoveni din ţară. Preotul paroh al noii biserici ortodoxe de rit vechi este Valentin Abaianiţ, originar din Tulcea, absolvent al Facultăţii de Matematică a Universităţii „Al. Ioan Cuza" din Iaşi. Valentin Abaianiţ fost mai întâi profesor de matematică la Liceul Agricol din Tulcea, apoi director de şcoală în localitatea Mineri, judeţul Tulcea. Pe drumul către credinţă el a pornit de mic, iar şcoala de religie a urmat-o în perioada 1992-1998, la mănăstirea de călugări de rit vechi „Uspenie" din Slava Rusă, judeţul Tulcea.

17.03.2002, Tulcea. Alegerea noului Comitet de conducere al Comunităţii Locale a Ruşilor Lipoveni

Adunarea generală a etnicilor ruşi lipoveni din localitate a ales noul Comitet de conducere al Comunităţii Locale, format din: Andrei Mişurnov - preşedinte, Lucia Demidov - vicepreşedinte, Vlad Dumitru - secretar, Elena Timofei - preşedinta organizaţiei locale de femei, Adrian Minciună - preşedintele Asociaţiei Locale de Tineret, Vladimir Suhov, Sidor Suhov, Tamara Alistarh, Ignat Safon, Ana Vulpe - membri.

18-23.03.2002, Suceava. Olimpiada naţională de limbă şi cultură rusă maternă

Desfăşurată la Colegiul Naţional „Petru Rareş" din Suceava, olimpiada a întrunit 35 de elevi ruşi lipoveni (11 elevi din clasa a VII-a şi 24 elevi din clasa a VIII-a) de la şcolile din judeţele: Tulcea, Brăila, Constanţa şi Suceava, unde se învaţă limba şi cultura rusă maternă. În cadrul festivităţii de deschidere a olimpiadei, au fost adresate concurenţilor cuvinte de încurajare şi mult succes de Alexandr Tolcaci, ambasadorul Rusiei la Bucureşti, Evgheni Vasiliev, directorul Şcolii Ruse de pe lângă Ambasada Rusiei la Bucureşti, Eugenia Mihart, vicepreşedinte al CRLR, Sorin Ivanovici, vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Suceava, Simion Slevoacă, inspector general al Inspectorului Şcolar Judeţean Suceava, prof. univ. dr. Feodor Chirilă, preşedinte al Comisiei naţionale de examinare, Manuela David, directorul Colegiului „Petru Rareş" din Suceava ş.a. Comisia naţională de examinare a fost formată din: preşedinte - Feodor Chirilă, profesor la Universitatea „Spiru Haret" din Bucureşti, vicepreşedinte - Maria Ştefan, inspector şcolar la Inspectoratul Şcolar Judeţean Brăila, secretar - Aura Hapenciuc, inspector şcolar la Inspectoratul Şcolar Judeţean Suceava, Paşa Policov, inspector şcolar la Inspectoratul Şcolar Judeţean Tulcea, Mihai Chirsanov, profesor la Şc. G-lă nr. 21 din Brăila, Paraschiva Bădescu, profesoară la Şc. G-lă din Slava Cercheză (jud. Tulcea), Agripina Nadia Anfimov, profesoară la Colegiul „Eudoxiu Hurmuzachi" din Rădăuţi (jud. Suceava). Cele două probe de examinare, scrisă şi orală, au constat din subiecte privind cultura şi civilizaţia rusă, precum, şi istoria, religia ortodoxă de rit vechi, tradiţiile şi obiceiurile ruşilor lipoveni din România. Comunitatea Ruşilor Lipoveni din România, prin Eugenia Mihart, vicepreşedinte al CRLR, precum şi prin deputatul CRLR, Miron Ignat, a oferit tuturor elevilor participanţi la olimpiadă, diplome de participare, cărţi în limba rusă, rechizite, calculatoare de buzunar, aparate foto ş.a.

04.04.2002, Bucureşti. Întâlniri istorice la Ministerul Culturii şi Cultelor şi Patriarhia Română

La iniţiativa şi cu sprijinul deputatului Miron Ignat, chestor în camera Deputaţilor, o delegaţie a Bisericii Ortodoxe de Rit Vechi, condusă de ÎPS Leonte, Arhiepiscop de Fântână Albă, mitropolit al tuturor creştinilor ortodocşi de rit vechi, au avut loc pe data de 4 aprilie a.c., două întâlniri istorice la Bucureşti: la Ministerul Culturii şi Cultelor şi la Patriarhia Română. La Ministerul Culturii şi Cultelor, delegaţia s-a întâlnit cu ministrul Răzvan Teodorescu care s-a adresat oaspeţilor cu un salut în limba rusă. Discuţiile de la minister s-au axat pe înfiinţarea unei clase speciale de elevi pentru credincioşii Cultului creştin ortodox de rit vechi la Seminarul Teologic Ortodox de la Iaşi şi retrocedarea unor bunuri culturale ce aparţin Bisericii de rit vechi cu hramul „Sfânta Cuvioasa Parescheva" din comuna Plopana, judeţul Bacău. Aceste bunuri au fost luate în custodie în perioada comunistă, ele fiind de mare valoare pentru ruşii ortodocşi de rit vechi. Este vorba despre 33 de cărţi religioase vechi şi manuscrise, icoane şi alte bunuri materiale. Faţă de problemele expuse, ministrul Răzvan Teodorescu s-a arătat disponibil pentru soluţionarea lor imediată. Următoarea întâlnire a avut loc la reşedinţa patriarhală cu Preafericitul părinte Teoctist, patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. Este prima întâlnire oficială dintre Stătătorii celor două Biserici. La primire au participat şi preasfinţiţii episcopi Vicenţiu Ploeşteanu şi Ambrozie Sinaitul, vicari patriarhali, precum şi alţi reprezentanţi ai Patriarhiei Române. Preafericitul patriarh Teoctist s-a arătat un bun cunoscător al istoriei ruşilor staroveri, făcând câteva remarci la adresa Bisericii Ortodoxe de Rit Vechi, fiind profund impresionat de evlavia şi credinţa manifestată de credincioşii ortodocşi de rit vechi. Privitor la înfiinţarea unei clase de elevi ruşi lipoveni la Seminarul Teologic de la Iaşi, Patriarhul României a fost plăcut impresionat de această iniţiativă, asigurând de întregul sprijin al Bisericii Ortodoxe Române în realizarea acesteia. De asemenea, s-a discutat şi problema construcţiei unui lăcaş de cult de rit vechi la Bucureşti, cu care prilej Preafericitul părinte patriarh Teoctist a spus că susţine ideea şi că va da un ajutor în vederea realizării acestui mare deziderat al comunităţii ruşilor lipoveni din capitală. După întâlnirea cu Preafericitul părinte patriarh Teoctist, delegaţia a vizitat catedrala mitropolitană din Dealul Patriarhiei şi s-a închinat moaştelor Sfântului Dimitrie Basarabov.

07.04.2002, Jurilovca (jud. Tulcea). Alegerea noului Comitet de conducere al Comunităţii Locale a Ruşilor Lipoveni

În cadrul Adunării generale a etnicilor ruşi din localitate, a fost ales noul Comitet de conducere al Comunităţii Locale, format din: Ivan Lazarov - preşedinte, Lidia Pavlov - vicepreşedinte, Victor Niconov - secretar, Florentina Condrat - preşedinta organizaţiei locale a femeilor, Galina Cozma - preşedintele Asociaţiei Locale de Tineret, Dana Ştirbu, Ichim Gheorghe - membri.

21.04.2002, Galaţi. Alegerea noii conduceri a Comunităţii Locale a Ruşilor Lipoveni

Noul Comitet de conducere, ales în cadrul Adunării generale, este format din: Mihail Danilov - preşedinte, Ionel Mamânt şi Achim Ermil - vicepreşedinţi, Smirnov Ecaterina - secretar, Anatoli Danilov - preşedintele Asociaţiei Locale de Tineret, Suhov Ecaterina - responsabil cu probleme de cultură, Ana Berescu Bogomolov - preşedinta organizaţiei locale de femei, Florica Văsii, Hrănăcescu Olga - membri.

30.05.2002, Brăila. Lucrările Soborului Bisericii Ortodoxe de Rit Vechi

Lucrările Soborului, care s-au desfăşurat la Mitropolia din Brăila, au fost conduse de ÎPS mitropolit Leontie, pastorul Bisericii Ortodoxe de Rit Vechi. La lucrările Soborului au fost prezenţi ÎPS Flavian, arhiepiscop de Slava Rusă, ÎPS Sofronie, arhiepiscop de Canada, America şi Australia, Psf. Nafanail, episcop de Moldova şi Botoşani, precum şi delegaţi din partea mirenilor, printre care şi Petru Ivanof, preşedinte al Comunităţii Locale a Ruşilor Lipoveni din Iaşi. Ca invitat special la lucrările Soborului, a fost Miron Ignat, deputat al CRLR şi chestor în Camera Deputaţilor, ale cărui intervenţii în cadrul dezbaterilor au fost foarte apreciate de către participanţi. Dezbaterile s-au axat, în principal, pe probleme legate de noul proiect de Statut al Bisericii Ortodoxe de Rit Vechi. Noul statut introduce o serie de îmbunătăţiri cu privire la modul de organizare a Bisericii, conducerea şi activităţile acesteia. Astfel, a fost schimbată denumirea de „Cult Creştin de Rit Vechi" în Biserică Ortodoxă de Rit Vechi. S-au reglementat mai clar raporturile dintre Mitropolie, episcopi şi parohi, precum şi problemele legate de organizarea eparhiilor şi parohiilor.

09.06.2002, Ghindăreşti (jud. Constanţa). Noile alegeri la Comunitatea Locală a Ruşilor Lipoveni

Întru-un climat de seriozitate şi obiectivitate, membrii comunităţii locale au ales noul Comitet de conducere, format din: Melicov Alexe - preşedinte, Eftei Damian - vicepreşedinte, Ştefania Tudose - secretar, Averian Petre, Ivan Grigore, Minaev Elena, Iacob Alexe, Simion Petre, Fedot Ana, Fedot Olga, Vasile Grigore - membri.

Iunie 2002, Timişoara. Alegerea noului Comitet de conducere al Comunităţii Locale a Ruşilor Lipoveni

În cadrul Adunării generale a ruşilor lipoveni din localitate, a fost ales noul Comitet de conducere al comunităţii locale, format din Ivan Evseev - preşedinte, Elena Ahapov - vicepreşedinte, Lucian Cojocaru - secretar.

01.09.2002, Sfistovca (jud. Tulcea). Adunarea generală de alegeri a Comunităţii Locale a Ruşilor Lipoveni

În cadrul Adunării generale, a fost ales noul Comitet de conducere al Comunităţii Ruşilor Lipoveni. Preşedintele Comunităţii a fost aleasă Fiona Iacoblev, ca vicepreşedinte - Zenovie Sipatchin şi ca secretar - Ion Dunav.

01.09.2002, Sarichioi (jud. Tulcea). Adunarea generală de alegeri a Comunităţii Locale a Ruşilor Lipoveni

A fost ales noul Comitet de conducere al Comunităţii Locale a Ruşilor Lipoveni, format din: preşedinte - Vasile Dolghin, vicepreşedinte - Nastasia Luchian, secretar - Mihai Sisoi, membri: Claudia Fenoghen, Ana Fenoghen, Petre Serba, Feodor Grigore, Fedul Grigore.

01.09.2002, Carcaliu (jud. Tulcea). Adunarea generală de alegeri a Comunităţii Locale a Ruşilor Lipoveni

Noul Comitet de conducere ales este format din: preşedinte - Feodor Petuhov, vicepreşedinte - Chirila Lipat, secretar - Ana Ivanov, membri: Nicolae Masei, Ştefan Lovin, Lisaveta Martin, Serghei Cozma.

24.09.2002, Bucureşti. Manifestarea de la Clubul parlamentarilor români, dedicată apariţiei cărţii „Letopiseţul tulcean" de Vasili Poliektovici Alexandrov

Manifestarea a fost organizată în clădirea Parlamentului României de Comisia de cultură, arte, şi mijloace de informare în masă a Camerei Deputaţilor. Cu ajutorul lui Miron Ignat, deputat al CRLR, şi a lui Mihai Mălaimare, preşedintele Comisiei de cultură, a fost prezentată cartea: „Letopiseţul tulcean" apărută la Editura Kriterion cu sprijinul CRLR, a cărei autor este Vasili Poliektovici Alexandrov din Tulcea. La manifestare, au luat parte deputaţi, cadre universitare, studenţi, redactori, reprezentanţi ai conducerii CRLR, precum şi clerici în frunte cu ÎPS Flavian, arhiepiscop de Slava. Prezentarea şi lansarea cărţii a fost realizată de Miron Ignat, deputat în Parlamentul României din partea CRLR, care printre, altele, a spus: „Ne bucură prezenţa unui public atât de numeros şi sperăm că va deveni o tradiţie ca la Camera Deputaţilor să fie prezentate apariţiile editoriale în limba rusă şi despre ruşii lipoveni din România. „Letopiseţul tulcean" a fost descoperit cu câţiva ani în urmă în localitatea Slava Rusă, judeţul Tulcea, al cărui autor este un locuitor al Tulcei, Vasili Polikarpovici Alexandrov (1875-1959) - unul dintre oamenii activi ai comunităţii staroverilor din oraşul natal şi din localităţile Dobrogei. „Letopiseţul tulcean" urmează şirul anilor, cuprinzând evenimentele, începând cu anul 1846 şi până în anul 1959, la unele din care Vasili P. Alexandrov a fost martor ocular sau chiar a participat activ la ele.

Septembrie 2002, Bucureşti. Apariţia cărţii „Tragedia schismei ruse" scrisă de Alexandr Varona - istoric rus lipovean

Cartea, apărută la Editura Kriterion (243 p.), cu sprijinul CRLR, reprezintă o documentată istorie a reformei Bisericii Ruse, iniţiată în a doua jumătate a secolului al XVII-lea de patriarhul Nikon şi susţinută prin mijloacele cele mai coercitive şi cele mai crude de către ţarul Rusiei, Alexei Mihailovici Romanov. Lucrarea lui Alexandr Varona este prima lucrare din încercările româneşti care caută să dezlege încâlcitul nod al motivelor, al condiţiilor şi împrejurărilor care au generat reforma lui Nikon şi să prezinte fenomenul mişcării religioase a adepţilor ritului ortodox vechi dintr-o amplă perspectivă culturologică. Cartea este destinată, în primul rând, ruşilor lipoveni din România, urmaşi ai ortodocşilor de rit vechi care s-au opus reformei lui Nikon şi, ca urmare, fiind excomunicaţi, anatemizaţi şi demonizaţi de reprezentanţii Bisericii oficiale Ruse, au emigrat din zonele centrale şi sudice ale Rusiei spre periferia marelui Imperiu Rus, stabilindu-se, în cele din urmă, pe teritoriul Bucovinei, Moldovei, Valahiei şi în Dobrogea, stăpânită în acele vremuri de Imperiul Otoman.

09-10. 11.2002, Brăila. A VI-a Conferinţă a Comunităţii Ruşilor Lipoveni din România

La Conferinţă au fost prezenţi cei 146 de delegaţi cu drept de vot, invitaţii de onoare: consulul general, Boris A. Peregudov şi viceconsul Anatoli V. Lebedev de la Consulatul Rusiei la Constanţa, precum şi prelaţii Bisericii Ortodoxe de Rit Vechi, reprezentanţii autorităţilor locale, precum şi reprezentanţii mass-mediei. Delegaţii au dezbătut: darea de seamă asupra activităţii Consiliului naţional în perioada 16 august 2001-10 noiembrie 2002; raportul de activitate al deputatului; raportul Comisiei de cenzori; propuneri privind amendarea Statutului CRLR; alegerea Consiliului naţional; alegerea Comisiei de cenzori; alegerea Comisiei de etică şi disciplină; adoptarea Proiectului de hotărâri. Cu un număr de 75 de voturi din 145 exprimate, pentru următorii doi ani a fost ales un nou preşedinte, în persoana Ecaterinei Evdochim, iar ca vicepreşedinţi - Feodosia Jipa Rubanov şi Petru Ivanof, ca secretar general - Feodor Petuhov.

Decembrie 2002, Bucureşti. Apariţia cărţii „Русский язык русская культура" (Limba şi cultura rusă), autorii căreia sunt: Feodor Chirilă, Andrei Ivanov şi Valentina Jercea

Cartea a fost reeditată în 1000 de exemplare pe baza promovării unui proiect, finanţat de Ministerul Informaţiilor Publice - Departamentul pentru Relaţii Interetnice şi Comunitatea Ruşilor Lipoveni din România. Revizuită în întregime de prof. univ. dr. Feodor Chirilă, cartea constituie un „manual eveniment", care este destinat nu numai liceenilor, studenţilor, ci tuturor iubitorilor de cultură. De asemenea, s-a dorit ca după acest manual unic de cultură al ruşilor lipoveni să înveţe în fiecare comunitate locală a ruşilor lipoveni cât mai mulţi tineri, şi nu numai ei.