Minoritatea ruso-lipoveană 1999

10.01.1999, Sarichioi (jud. Tulcea). Consulul general al Rusiei la Constanţa în vizită la Sarichioi

La invitaţia Comunităţii Locale a Ruşilor Lipoveni din Sarichioi, a deputatului CRLR, Fenoghen Sevastian, şi a primarului localităţii Feodor Grigore, Viktor Ciukov, consulul general al Consulatului Rusiei la Constanţa a făcut o vizită la Sarichioi. În cursul dimineţii, oaspetele a participat la slujba religioasă de la biserica ortodoxă de rit vechi „Naşterea Maicii Domnului". Seara, ansamblul folcloric „Ландыш" a oferit un spectacol organizat la Căminul cultural din localitate. În încheierea programului artistic, consulul general a felicitat pe toţi locuitorii comunei cu ocazia sărbătorilor de iarnă, a Crăciunului pe stil vechi, a mulţumit gazdelor pentru ospitalitate.

17.01.1999, Bucureşti. Festivitatea de premiere a laureaţilor la olimpiadele internaţionale pe discipline de învăţământ

Nouă elevi din rândul etniei ruşilor lipoveni, care au primit medalii de aur şi argint la Olimpiada de limba rusă maternă şi modernă de la Moscova, au fost felicitaţi personal de Andrei Marga, ministru al educaţiei naţionale şi recompensaţi cu premii substanţiale. Recompense materiale au primit şi profesorii care s-au ocupat de pregătirea elevilor, dar şi şcolile reprezentate de aceştia.

20.01.1999, Slava Rusă (jud. Tulcea). Adunarea generală de alegeri a Comunităţii Locale a Ruşilor Lipoveni

În cadrul adunării, a fost abordată problema tot mai dureroasă a şomajului în localităţile lipoveneşti. S-a făcut propunerea ca localitatea Slava Rusă să devină comună. De asemenea, a fost ales noul Comitet de conducere al comunităţii locale. Preşedintele comunităţii a fost ales Sava Mihailov, ca vicepreşedinte - Elena Fedot, ca membri: Leonid Dumitrică, Valentina Ivan, Paula Ahtamon.

27.03.1999, Brăila. Emisiune în limba rusă la „Radio-Miks" din Brăila pentru ruşii lipoveni

În cadrul canalului teritorial „Radio-Miks" - Brăila se transmite în fiecare sâmbătă dimineaţa, la ora 7:00, emisiunea în limba rusă pentru ruşii lipoveni, intitulată «Родная речь», realizată de etnicul lipovean Ştefan Grigore, profesor la Şcoala Generală nr. 1. Emisiunea este în limba rusă maternă a ruşilor lipoveni pe care o receptează radioascultătorii din Brăila, Galaţi, Măcin, Carcaliu. În cadrul emisiunii, sunt transmise ştiri despre viaţa cotidiană şi preocupările etnicilor ruşi lipoveni, despre activitatea Comunităţii Ruşilor Lipoveni din România, despre activitatea Bisericii Ortodoxe Ruse de Rit Vechi, dedicaţii muzicale la cererea ascultătorilor, o rubrică pentru copii, revista presei, în cadrul căreia sunt prezentate publicaţiile „Зори" şi „Китеж-град", precum şi apariţii editoriale consacrate etniei ruşilor lipoveni.

14-17.04.1999, Constanţa. A V-a ediţie a Olimpiadei naţionale de limba rusă maternă

Olimpiada s-a desfăşurat la Grupul Şcolar din Constanţa, la care au participat 23 de elevi (15 din clasa a VII-a şi 8 din clasa a VIII-a) de la şcolile din Brăila, Carcaliu, Ghindăreşti, Jurilovca, Mitocu Dragomirnei, Rădăuţi, Slava Cercheză Tulcea. Organizatorii celei de a V-a ediţii a Olimpiadei au fost: Ministerul Educaţiei Naţionale, Comunitatea Ruşilor Lipoveni din România, Inspectoratul Şcolar al judeţului Constanţa. Comisia naţională de examinare a fost alcătuită din profesorii de limba rusă ca limbă maternă: Alexandrina Coca (Rădăuţi), Ileana Mihăilescu (Constanţa), Tamara Alistarh (Tulcea), Feodosia Jipa-Rubanov (Brăila), Matrina Ichim (Brăila). Preşedintele comisiei de examinare a fost Emil Iordache - profesor universitar la Universitatea „Al. Ioan Cuza". Membrii comisiei au apreciat nivelul ridicat de pregătire al elevilor concurenţi, imaginaţia de care au dat dovadă unii dintre aceştia, bogăţia de informaţii oferite de ei privind cultura, civilizaţia rusă, precum şi istoria şi tradiţiile etniei ruşilor lipoveni, originalitatea şi creativitatea din timpul susţinerii, atât a probelor scrise, cât şi mai ales a celor orale. La festivitatea de premiere, laureaţii au fost răsplătiţi cu diplome şi premii în bani din partea MEN, grupului parlamentar al minorităţilor naţionale. Din partea CRLR, olimpicii au primit cărţi (editate prin CRLR) şi echipament sportiv.

24.04.1999, Bucureşti. Plenara Consiliului naţional al CRLR

La şedinţa plenară au participat 16 din cei 21 de membri ai CN, membrii supleanţi, reprezentanţi ai comunităţilor locale ale ruşilor lipoveni din ţară. Moderatorul dezbaterilor a fost prof. univ. dr. Ivan Evseev, preşedintele Comunităţii Locale a Ruşilor Lipoveni din Timişoara. În cadrul şedinţei, Ecaterina Evdochim, preşedintele CRLR, a prezentat activitatea desfăşurată de membrii Biroului Executiv în perioada decembrie-aprilie 1999. A fost aprobat în unanimitate, de către membrii Consiliului, bugetul Comunităţii pentru anul în curs. De asemenea, a fost prezentat proiectul bugetului pe anul 2000 şi convenţia încheiată între Departamentul pentru Protecţia Minorităţilor Naţionale şi CRLR. Deputatul CRLR în Parlamentul României, Fenoghen Sevastian, a readus în discuţie legea electorală, strategia structurilor organizatorice, selectarea cât mai riguroasă a candidaţilor şi elaborarea unor strategii electorale pe plan local. La iniţiativa lui Ivan Evseev, a fost adoptată în şedinţă o declaraţie a Consiliului naţional privind situaţia din Iugoslavia.

06-09.05.1999, Botoşani. Cea de a V-a ediţie a Festivalului Comunităţilor Etnice din România

Festivalul, dedicat Zilei Europei, a cuprins o paradă a portului popular cu participarea formaţiilor artistice ale mai multor minorităţi naţionale, un ciclu de spectacole realizat de ansamblurile folclorice, o expoziţie - Botoşani - o vatră şi un model de convieţuire etnică, un colocviu-dezbatere cu tema „Europa unită şi minorităţile naţionale confruntate cu integrare-asimilare". Pentru prima oară a fost organizat un Târg al meşteşugarilor, meseriaşilor şi artizanilor populari aparţinând comunităţilor etnice din România, menit să facă bine cunoscută contribuţia minorităţilor naţionale la patrimoniul cultural al României. Din partea etniei ruşilor lipoveni, a participat Mitre Serghei din Constanţa cu o colecţie de icoane pictate în stilul credinţei ortodoxe de rit vechi, care a fost răsplătit cu o „Diplomă de onoare". Pe scena Casei de cultură a sindicatelor şi-au dat concursul 12 formaţii folclorice ale maghiarilor, ceangăilor, evreilor, rromilor, ucrainenilor, tătarilor, turcilor, bulgarilor. Din partea etniei ruşilor lipoveni au evoluat: grup vocal «Тиховой Дунай» din Brăila, „Голубое небо" din Constanţa, «Россия» din Fălticeni, «Канарейка» din Botoşani. La spectacolul de gală formaţiile etniei ruşilor lipoveni au primit câte o „Diplomă de onoare". În cadrul colocviului, s-a vorbit despre importanţa şi rolul minorităţilor naţionale în societatea românească, contribuţia lor la dezvoltarea culturii materiale şi spirituale în contextul naţional românesc, despre modelul de convieţuire interetnică în Bucovina, precum şi despre procesul de integrare şi asimilare.

24-30.05.1999, Bucureşti. 200 de ani de la naşterea poetului naţional rus A. S. Puşkin

Manifestarea, organizată de Comunitatea Ruşilor Lipoveni din România, în colaborare cu Fundaţia Culturală Est-Vest şi Uniunea Scriitorilor, a avut loc la sediul CRLR din Bucureşti. Evenimentul s-a bucurat de prezenţa ambasadorului Rusiei la Bucureşti, Valeri Keneaikin şi a soţiei sale Nadejda Keneaikina, alţi reprezentanţi ai Ambasadei Rusiei, invitaţi din ţară şi din străinătate, profesori, studenţi. În cadrul programului artistic organizat de CRLR, au recitat versuri de A. S. Puşkin: Pavel Filimon, Vera Evdochim, Ana Filimon, Soilvia Crasovschi - studente la Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine din Bucureşti; Alexandra Fenoghen, Magdalena Achim şi Ninela Pavel au pus în scenă piesa Mozart şi Salieri de A. S. Puşkin. În încheierea programului, grupul vocal „Чубчик" al Asociaţiei Tinerilor Ruşi Lipoveni a interpretat câteva melodii populare ruseşti care a înveselit şi mai mult atmosfera.

29-31.05.1999, Ghindăreşti (jud. Constanţa). Schimb intercultural

Schimbul intercultural s-a realizat între locuitorii comunei Aidemir din Bulgaria (judeţul Silistra) şi reprezentanţii comunităţilor locale ale ruşilor lipoveni din Ghindăreşti şi Constanţa, la iniţiativa primarului comunei Aidemir, Iordan Manova, cu prilejul sărbătoririi hramului bisericii ortodoxe de rit vechi „Sfânta Treime" din localitate. Pe scena din centrul localităţii a avut loc spectacolul formaţiilor folclorice ale ruşilor lipoveni «Голубое море» din Constanţa, condus de Nastasia Nichifor şi, respectiv, «Новосёлы» din Ghindăreşti, condusă de Alexe Melicov, precum şi trei formaţii artistice de amatori din Bulgaria. După spectacol, formaţiile artistice s-au deplasat în satul Tatariţa, unde locuiesc ruşii ortodocşi de rit vechi.

18-21.06.1999, Ghindăreşti (jud. Constanţa). Seminarul cu tema „Cunoaşterea şi perpetuarea tradiţiilor în cadrul tineretului minoritar"

Manifestarea a fost organizată de Asociaţia Tinerilor Ruşi Lipoveni din România (ATRLR), cu sprijinul Departamentului pentru Protecţia Minorităţilor Naţionale, în colaborare cu Uniunea Ucrainenilor din România. Coordonatorul proiectului a fost Iulia Borisov, preşedinta ATRLR, proaspătă absolventă a Şcolii Superioare de Jurnalistică din Bucureşti. În cadrul seminarului, a fost organizată şi o masă rotundă cu tema „Tradiţii şi obiceiuri pascale la minorităţile naţionale din România", la care au participat reprezentanţii armenilor, bulgarilor, germanilor, ruşilor lipoveni, turcilor, tătarilor şi ucrainenilor. În cadrul discuţiilor, fiecare etnie, prin reprezentanţii săi, a prezentat o serie de tradiţii şi obiceiuri legate de serbările pascale, începând cu Postul mare, Lăsata secului, şi până la Pogorârea Sfântului Duh. Informaţiile au fost însoţite uneori şi de diverse materiale video, foto, mâncăruri, costume naţionale. Din partea etniei ruşilor lipoveni au fost prezenţi reprezentanţi din mai multe localităţi, care au făcut cunoscute participanţilor obiceiurile şi tradiţiile pascale. Astfel, după prezentarea monografiei satului lipovenesc Ghindăreşti de către Peter Osip, profesor de istorie din localitate, Anfisa Dorina Demid, profesoară de limba rusă maternă i-a introdus pe cei prezenţi în atmosfera sărbătorilor de Paşti, după care au fost aduse completări şi exemplificări locale: Paulina şi Ana Maxim (Manolea), Iulia Platon (Constanţa), Marieta Olaru (Galaţi), Vasile Dolghjn şi Irina Frol (Sarichioi). Între dezbateri, participanţii şi invitaţii au asistat la un program artistic oferit de formaţiile folclorice ale ruşilor lipoveni din Ghindăreşti. Au vizitat apoi mănăstirile de rit vechi din Slava Rusă (jud. Tulcea). Un fapt inedit pentru participanţi a fost baia rusească tradiţională.

10-11.07.1999, Tulcea. Prima ediţie a Festivalului Copiilor Ruşi Lipoveni din România

Este pentru prima dată când Comunitatea Ruşilor Lipoveni din România organizează un Festival al Copiilor Ruşi Lipoveni din România. Copiii veniţi din localităţile bucovinene Manolea, Lipoveni, Rădăuţi, s-au întâlnit la Tulcea cu semenii lor din Brăila, Carcaliu, Ghindăreşti, Slava Rusă, Slava Cercheză. Sarichioi, Jurilovca şi, bineînţeles, cu gazdele lor din Tulcea. Cei peste 200 de copii de grădiniţă şi cei de vârstă şcolară, mesageri ai celor 11 localităţi lipoveneşti, s-au întrecut pe ei pentru a arăta bogăţia spirituală şi culturală a locurilor lor de baştină. Astfel, pe scena Casei Sindicatelor din Tulcea au evoluat două formaţii din Sarichioi: «Малые некрасовцы» de la grădiniţă, pregătiţi de Claudia Fenoghen, «Некрвсовцы» copiii din clasa a IV-a, îndrumaţi de Irina Frol; «Вербочка» din Carcaliu, instruită de prof. Leonte Feodor; «Черкезяночка» din Slava Cercheză, pregătită de Irina Mihailiv; «Ёлочки» din Rădăuţi, îndrumată de Nadea Anfimov; «Тонкая рябина» din Jurilovca, instruită şi acompaniată de Papen Hopici; «Берёзушка» din Manolea, pregătită de Nastasia Macarie; «Колокольчики» din Slava Rusă, pregătită de Claudia Ivanov; «Маленькие новосёлки» din Ghindăreşti, instruiţi de Nicoleta Damian; «Звёздочка» din Tulcea, îndrumată de Elisabeta Demidov; «Рябинушка» din Brăila, pregătită de Adrian Ivanov şi Mitrofan Lazăr; «Подснежники» din Lipoveni, pregătită de Dana Colominschi.

17-18.07.1999, Lipoveni (jud. Suceava). Simpozionul „Şcoala - factor hotărâtor în păstrarea limbii materne, a tradiţiilor specifice ruşilor lipoveni"

Lucrările simpozionului au avut loc cu prilejul împlinirii a 75 de ani de la înfiinţarea învăţământului de stat în localitatea Lipoveni (Sokolinţî) din judeţul Suceava. La manifestare au participat: Alexandru Tănase, primarul comunei Mitocu Dragomirnei, în componenţa căreia se află şi satul Lipoveni, Vlad Ciobotariu Boer, inspector general şcolar al jud. Suceava, prof. Ilie Atanasov, preşedintele Comunităţii Locale a Ruşilor Lipoveni, Vasile Cibatura, directorul Şcolii Generale din localitate, membrii Biroului Executiv al CRLR, precum şi numeroşi fii ai satului. Vorbitorii au evocat trecutul istoric al satului, dezvoltarea învăţământului din localitate, subliniind bunele relaţii de convieţuire între etnicii ruşi lipoveni şi populaţia majoritară din zonă, strânsa legătură dintre biserică, şcoală şi comunitate, accentuând rolul pe care îl are familia, precum şi comunitatea în păstrarea limbii, tradiţiilor şi a identităţii etnice. Lucrările simpozionului s-au încheiat cu un program artistic, susţinut de formaţiile folclorice lipoveneşti din localităţile: Lipoveni, Gura Humorului, Manolea, Fălticeni şi Rădăuţi.

24.07.1999,  Bucureşti. 50 de ani de la înfiinţarea Şcolii Pedagogice cu limba de predare rusă

Cu sprijinul Comunităţii Ruşilor Lipoveni din România, după 45-47 de ani de la absolvire, s-au întâlnit la Bucureşti 60 de absolvenţi ai Şcolii Pedagogice cu limba de predare rusă pentru a marca semicentenarul de la înfiinţarea  şcolii. Înfiinţată în anul 1949, această şcoală a jucat un rol important în formarea cadrelor didactice pentru localităţile cu populaţie ruso-lipoveană din România. Pentru prima dată li s-a oferit ocazia ruşilor lipoveni din România să acceadă în lumea spiritualităţii bilingve: predarea în limba rusă în şcoală şi limba română ca limbă de comunicare cu „exteriorul". Unii dintre absolvenţii acestei unităţi şcolare cu profil pedagogic, din totalul de 300 (câţi au fost în cele 7 promoţii), s-au reîntors, imediat după absolvire, în locurile natale ca învăţători şi educatori, unde lucrează şi astăzi sau au lucrat până la pensionare. Alţii şi-au continuat studiile universitare, devenind specialişti în diverse domenii: învăţământ, medicină, drept, biologie, istorie, geografie, economie, sport etc. Dintre aceştia îi amintim cadrele didactice universitare, doctori în ştiinţe: Ivan Evseev, (Universitatea din Timişoara), Feodor Chirilă şi Andrei Ivanov (Universitatea din Bucureşti), Condrat Lebedi (Institutul de Petrol şi Gaze din Ploieşti), Ivan Vitizov (Universitatea „Ovidius" din Constanţa), Mihai Nistor (Universitatea „Al. Ioan Cuza" din Iaşi), precum, şi Grigore Ştefan, antrenorul emerit de caiac-canoe din Tulcea ş. a. Printre absolvenţii acestei şcoli se numără şi fondatorii Comunităţii Ruşilor Lipoveni din România: Feodor Chirilă, Andrei Ivanov, Ivan Popov, Maxim Ivanov, Petre Mocenco, Feodor Petuhov. Şcoala Pedagogică cu limbă de predare rusă a constituit primul contact al reprezentanţilor etniei ruşilor lipoveni, după o izolare de peste 200 de ani de Rusia, cu marea cultură rusă. În această instituţie, tinerii de atunci au fost educaţi în spiritul dragostei faţă de literatura rusă, faţă de limba maternă.

13.07.1999, Tulcea. Înfiinţarea Asociaţiei caritabile „Lotca" din Tulcea

În cadrul Adunării generale a Comunităţii Locale a Ruşilor Lipoveni din Tulcea, a fost înfiinţată Asociaţia caritabilă „Lotca" prin hotărârea judecătorească nr. 443/13 iulie 1999. Preşedintele asociaţiei a fost ales prof. Vicol Ivanov, iar ca vicepreşedinţi: Iosif Furtunov şi Dănilă Ditcov. Asociaţia funcţionează pe baza unui statut, în care sunt prevăzute următoarele obiective: studierea, cunoaşterea şi popularizarea tradiţiilor ruşilor lipoveni, păstrarea lor, ajutorarea persoanelor nevoiaşe, atât din Tulcea, cât şi din Delta Dunării; sprijinirea copiilor talentaţi în vederea împlinirii talentului lor etc.

29.08.1999, Slava Rusă. A IV-a ediţie a Festivalului Naţional al Cântecului, Dansului şi Portului Popular al Ruşilor Lipoveni

Organizat de Comunitatea Ruşilor Lipoveni din România, festivalul s-a bucurat de participarea a 16 ansambluri folclorice ale ruşilor lipoveni din Botoşani, Borduşani, Carcaliu, Constanţa, Fălticeni, Galaţi, Ghindăreşti, Gura Humorului, Jurilovca, Lipoveni, Manolea, Sarichioi, Slava Cercheză, Slava Rusă, Tulcea. După parada costumelor populare viu colorate, pe străzile Slavei, a urmat spectacolul pe scena amenajată în curtea şcolii.

01.10.1999, Bucureşti. Etnicul rus lipovean Feodor Chirilă a fost numit prodecan

Începând cu 1 octombrie a.c., prof. univ. dr. Feodor Chirilă, de la Universitatea din Bucureşti, a fost numit profesor universitar şi prodecan la Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine a Universităţii private „Spiru Haret", din Bucureşti, rămânând, totodată, să activeze şi la Catedra de filologie rusă a Universităţii din Bucureşti.

23.10.1999, Bucureşti. Plenara Consiliului naţional al CRLR

Lucrările şedinţei au fost moderate de Vasile Dolghin, preşedintele Comunităţii Locale a Ruşilor Lipoveni din Sarichioi. În cadrul plenarei a fost prezentat un raport privind activitatea Biroului Executiv în care au fost enumerate numeroase acţiuni desfăşurate în diverse zone ale ţării, acţiuni în care au fost implicate comunităţile locale cât şi cea centrală. De asemenea, a fost prezentat un material, semnat de prof. univ. dr. Ivan Evseev, în care sunt prezentate tactica şi strategia Comunităţii Ruşilor Lipoveni din România cu privire la alegerile din anul 2000. A fost, totodată, aprobat programul activităţilor pentru anul 2000 şi a fost luată hotărârea ca festivalurile naţionale ale cântecului, dansului şi portului popular, precum şi cel al copiilor să se desfăşoare din 2 în 2 ani, alternativ.

28.11.1999, Bucureşti. Adunarea de alegeri la Asociaţia Tinerilor Ruşi Lipoveni din România (ARTLR)

În cadrul Adunării generale, a fost aprobat planul de activităţi pe anul 2000, precum şi modificarea Regulamentului ARTLR. Au fost, totodată, discutate şi probleme organizatorice. De asemenea, a fost ales, prin vot secret, noul Comitet de conducere al ARTLR. În funcţia de preşedinte al ARTLR a fost aleasă Iulia Borisov, iar ca vicepreşedinte - Doru Grigore, ca secretar general - Andrei Evdochim.

Noiembrie 1999, Bucureşti. Apariţia cărţii „Русский язык и русская культура" de prof. univ. dr. Feodor Chirilă, destinată elevilor ruşi lipoveni

Este vorba de manualul „Русский язык и русская культура" (Limba şi cultura rusă), clasa a VIII-a, pentru elevii ruşi lipoveni care studiază limba şi cultura maternă în şcoală. Cartea a apărut la Editura Didactică şi Pedagogică din Bucureşti, în condiţii grafice deosebite (450 p.). Această apariţie este un moment notabil şi prin faptul că marchează încheierea ciclului de manuale (de la Букварь „Abecedar" şi până la manualele de liceu) destinat copiilor ruşilor lipoveni din România. Obiectivul principal al acestei cărţi este precizat în formularea autorului, „ (...) încercarea de a percepe şi însuşi cultura rusă din perioada celor trei veacuri (XVIII-XX) şi, de asemenea, de a înfăţişa procesul dezvoltării literaturii ruse a secolului XX în succesiunea ei cronologică, de a pătrunde în esenţa structurii sintactice a limbii ruse literare contemporane. În cazul de faţă, este vorba de sintaxa frazei". În carte, au fost incluse texte, care ilustrează fenomene şi procese, ce au avut loc în evoluţia limbii ruse şi în care s-au reflectat momentele semnificative ale istoriei şi actele de cultură ale Rusiei, valorile etice şi spirituale ale poporului rus, în genere, şi ale ruşilor ortodocşi de rit vechi, în speţă, precum şi diverse materiale didactice şi îndrumări, utile elevilor.