Minoritatea ruso-lipoveană 2003

11.02.2003, Brăila. Ajutor material acordat din partea Rusiei pentru Comunitatea Ruşilor Lipoveni din România

Ajutorul, substanţial de până acum, constă în 10055 de cărţi şi manuale în limba rusă. Această donaţie a fost posibilă graţie primarului oraşului Moscova, Iuri Mihailovici Lujkov. Cărţile au intrat în patrimoniul CRLR, şi au fost depozitate temporar la Şcoala nr. 21 din Brăila. Ele au fost predate într-un cadru festiv de către ambasadorul Rusiei la Bucureşti, Alexandr Alexandrovici Tolkaci. La festivitate, au fost prezenţi: primarul oraşului Brăila, Anton Lungu, subprefectul Didina Stănescu, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Brăila, Alexandru Sculschi, inspectorul general şcolar, Viorel Mortu, deputatul CRLR şi chestor în Camera Deputaţilor, Miron Ignat, vicepreşedinte al CRLR, Petru Ivanof, reprezentanţi ai Bisericii Ortodoxe de Rit Vechi, cadre didactice, elevi, reprezentanţi ai mass-mediei.

17-26.02.2003, Wisla (Polonia). Un grup de tineri ruşi lipoveni în vizită în Polonia

Din iniţiativa lui Miron Ignat, deputat al etniei ruşilor lipoveni şi chestor în Camera Deputaţilor, un grup de tineri ruşi lipoveni, studenţi şi absolvenţi de facultate, au participat la seminarul „Schimbul internaţional de tineret", care a avut loc în localitatea Wisla din Polonia, pe baza unui proiect care s-a derulat sub titlul „Drepturile omului - fundament pentru o Europă unită", şi s-a înscris în contextul conştientizării tinerilor despre conceptul drepturilor omului, integrare europeană pentru toţi tinerii europeni, eliminarea barierelor şi stereotipurilor legate de poziţia geografică, origine etnică şi convingerile religioase. Grupul a fost format din tineri ruşi lipoveni din diferite zone ale ţării: Adoamnei Irina din Iaşi, Ştefan Vartolomei din Fălticeni (jud. Suceava), Gherasim Grigore şi Silviu Feodor din Carcaliu (jud. Tulcea), Paula Mihailov din Tulcea, Lucian Simion din Măcin (jud. Tulcea), Frol Irina din Sarichioi (jud. Tulcea), Vasile Valentina din Bucureşti, Fănică Ivanov din Brăila. Acest schimb internaţional a fost o primă carte de vizită pe care tinerii ruşi lipoveni au înmânat-o Uniunii Europene.

01.03.2003, Brăila. Plenara Consiliului naţional al CRLR

Întrunit pentru prima oară după desfăşurarea Conferinţei Naţionale de la Brăila (noiembrie 2002), Consiliul naţional a dezbătut şi a soluţionat următoarele probleme: definitivarea componenţei Consiliului naţional conform prevederilor statutului CRLR; raportul de activitate a Biroului Executiv; raportul de activitate a deputatului CRLR în Parlamentul României; execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2002; proiectul de buget pe anul 2003; proiectul programului de acţiuni şi investiţii pe anul 2003. A fost definitivată componenţa Consiliului naţional şi a fost admis un număr de 34 de membri, conform proiectului de hotărâri al Conferinţei naţionale din 9-10 noiembrie 2002. De asemenea, au fost validaţi doi membri ai Biroului Executiv: Vasile Ciubatura, preşedintele Comunităţii Locale a Ruşilor Lipoveni din Lipoveni (jud. Suceava) şi Irina Frol, reprezentantul Asociaţiei Locale de Tineret din Bucureşti. A fost aprobată, de asemenea, propunerea ca toţi preşedinţii comunităţilor locale ale ruşilor lipoveni să fie remuneraţi. În cadrul plenarei, a fost votată componenţa Comisiei de editare de carte a CRLR, din care fac parte: Andrei Ivanov, Ivan Evseev, Feodor Chirilă, Mihai Nistor, Michita Danilov, Leonte Ivanov, Ilie Danilov, Svetlana Moldovan, Axinia Crasovschi şi Alexandr Varona. Membrii comisiei vor alcătui planul de editare de carte pe anul în curs, ţinând cont de faptul că orice carte, editată prin CRLR, trebuie să se refere la istoria, cultura, viaţa şi activitatea Comunităţii Ruşilor Lipoveni din România.

17.03-06.04.2003, Montpellier (Franţa). Elevii ruşi lipoveni de la Grupul Şcolar „Mihai Băcescu" din Fălticeni (jud. Suceava) vizitează Franţa

Elevii ruşi lipoveni de la Grupul Şcolar „Mihai Băcescu" din Fălticeni au efectuat un stagiu în Franţa, la Montpellier, pe baza proiectului din programul de cooperare europeană „Leonardo da Vinci" cu tema „Specializare în service auto a tinerilor aflaţi în formare profesională iniţiată". Proiectul propus a avut ca obiective specializarea unui grup de tineri de la şcoala profesională. Mecanici şi tinichigii auto, în reparaţii de autovehicule, altele decât cele fabricate în România, gradului de integrare pe piaţa forţei de muncă atât în ţară, cât şi în Uniunea Europeană, precum şi lărgirea orizontului cultural al tinerilor absolvenţi. Proiectul a fost coordonat de ing. Ivan Radion, preşedinte al Comunităţii Locale a Ruşilor Lipoveni din Fălticeni, iar monitorizarea activităţilor desfăşurate pe parcursul stagiului a fost realizată de profesoara Olguţa Ion Popa, directoarea Grupului Şcolar.

29.04-02.05.2003, Oradea. Olimpiada naţională de limbă şi cultură rusă maternă

În premieră pentru elevii ruşi lipoveni, a IX-a fază naţională a Olimpiadei de limbă şi cultură rusă maternă s-a organizat în judeţul Bihor, la Colegiul Naţional „Mihai Eminescu" din Oradea, împreună cu Olimpiada de limba maternă a elevilor de origine sârbă şi slovacă. Astfel, peste 100 de elevi din toate cele patru colţuri ale României, a căror limbă maternă este de origine slavă (rusă, sârbă şi slovacă), au participat împreună la acest schimb intercultural. Comisia naţională de examinare pentru limbă şi cultură rusă maternă a fost compusă din: preşedinte - Andrei Ivanov, profesor universitar la Universitatea din Bucureşti, vicepreşedinte - Maria Ştefan, profesoară la Şcoala nr. 21 din Brăila, secretar - Mihai Chirsanov, profesor la Şcoala nr. 21 din Brăila, membri: Paraschiva Fomin, profesoară la Şcoală Generală din Climăuţi (jud. Suceava), Paraschiva Bădescu, profesoară la Şcoala Generală din Slava Cercheză. La Olimpiadă au participat 25 de elevi ruşi lipoveni din judeţele Constanţa, Brăila Tulcea şi Suceava, dintre care 16 din clasa a VII-a şi 9 din clasa a VIII-a.

02.06.2003, Carcaliu (jud. Tulcea). Aniversare a 120 de ani de la sfinţirea bisericii ortodoxe de rit vechi „Sfânta Treime" din localitate

Lăcaşul de cult ortodox de rit vechi „Sfânta Treime" a fost construit în anul 1883. El se încadrează din punct de vedere arhitectural, ca şi majoritatea bisericilor ortodoxe de rit vechi, în stilul bizantin, stilul navă. Succesiunea spaţiilor liturgice este bine delimitată, astfel, naosul fiind în continuarea altarului, fapt ce le diferenţiază de bisericile construite în stilul cruce grecească, adică cruce cu braţe egale. Parohul bisericii „Sfânta Treime" este protoiereul Simion Lavrenti. La evenimentul aniversar a participat ÎPS Leontie - pastorul Bisericii Ortodoxe de Rit Vechi, alături de care s-au aflat ÎPS Flavian - arhiepiscop de Slava, PS Nafanail - episcop de Moldova şi Bucovina împreună cu un sobor de preoţi, protodiaconi şi diaconi, precum şi numeroşi credincioşi ortodocşi de rit vechi.

16.06.2003, Slava Cercheză (jud. Tulcea). Sărbătorirea Zilei naţionale a Rusiei la Slava Cercheză

Comunitatea Locală a Ruşilor Lipoveni din Slava Cercheză şi primăria comunei au organizat „Serbarea câmpenească" cu care prilej a fost sărbătorită Ziua naţională a Rusiei. (Începând cu anul 1990, sărbătoarea naţională a Rusiei este marcată pe 12 iunie. În această zi a fost adoptată în 1990, de către Sovietul Suprem condus de preşedintele pe atunci, Boris Elţân, Declaraţia privind suveranitatea de stat a Rusiei, definind statul ca republică prezidenţială şi stabilind premisele creării unei Federaţii Ruse). La această manifestare au participat: Anatoli Vasikievici Lebedev, viceconsul de la Consulatul Rusiei la Constanţa, Aleksandr Anatolievci Loghnov, ataşat militar la Ambasada Rusiei la Bucureşti, membrii conducerii CRLR, precum şi numeroşi etnici ruşi lipoveni din localităţile lipoveneşti din Dobrogea.

28-29.08.2003, Climăuţi (jud. Suceava). Festivalul naţional: „Portul, cântecul, dansul şi obiceiurile populare ale ruşilor lipoveni din România"

În prima zi, participanţii la Festival, alături de localnicii ruşi lipoveni, au participat la slujba religioasă la biserica din Climăuţi cu hramul „Uspenie", oficiată de preoţii din localitate, cu prilejul marii sărbători după stil vechi - Успение („Adormirea Maicii Domnului). După liturghie, participanţii şi invitaţii la festival s-au îndreptat spre centrul satului, unde au început serbările festivalului cu parada portului, cu care prilej toate formaţiile artistice şi-au etalat costumele populare, după care lumea s-a îndreptat spre Căminul cultural, unde, de fapt, a avut loc reprezentaţia formaţiilor folclorice ale ruşilor lipoveni din toată ţara.

15.09.2003, Iaşi. Înfiinţarea clasei de religie ortodoxă de rit vechi pentru copiii ruşilor lipoveni din România

Începând cu 15 septembrie a.c., în cadrul Seminarului Teologic Ortodox „Sf. Vasile cel Mare" din Iaşi, funcţionează prima clasă de religie ortodoxă de rit vechi care are în componenţă 15 elevi din rândul etniei ruşilor lipoveni, care se vor pregăti în domeniul teologiei pentru a servi Biserica Ortodoxă de Rit Vechi, cât mai ales pentru a preda religia ortodoxă de rit vechi în învăţământul laic. La 24 octombrie 2002, Sfântul Sobor al Bisericii Ortodoxe de Rit Vechi a aprobat Planul de învăţământ, precum şi Programa şcolară pentru clasa seminarială din cadrul Seminarului Teologic Ortodox „Sf. Vasile cel Mare" din Iaşi. Înfiinţarea clasei de religie ortodoxă de rit vechi a fost aprobată de Preafericitul părinte Teoctist, patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, de Ministerul Culturii şi Cultelor, precum şi de Ministerul Educaţiei şi Cercetării, la data de 18 decembrie 2002.

15.09.2003, Brăila. Deschiderea anului şcolar 2003-2004 la Şcoala nr. 21 din Brăila

Deschiderea noului an şcolar la Şcoala nr. 21 din Brăila - unitate de învăţământ pilot pentru etnia ruşilor lipoveni -, a avut loc în prezenţa unor oaspeţi de seamă. Alături de cadrele didactice şi elevii şcolii, numeroşi părinţi, la deschiderea noului an şcolar s-a aflat deputatul CRLR Miron Ignat, chestor în Camera Deputaţilor, prof. univ. dr. Feodor Chirilă, prodecan la Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine a Universităţii „Spiru Haret" din Bucureşti, Ivan Popov, membru fondator al CRLR, Adrian Mangu, reprezentantul primăriei oraşului Brăila ş.a. Adunarea festivă a fost deschisă de directoarea şcolii, Maria Ştefan, care, în cuvântul său, a evidenţiat rezultatele bune şi foarte bune obţinute de elevii Şcolii nr. 21 la examenul de capacitate şi concursurile şcolare pe disciplinele de învăţământ, mai cu seamă la olimpiadele de limba şi cultura rusă maternă, etapa judeţeană şi naţională, remarcând, totodată, premisele creşterii calitative a procesului instructiv-educativ prin competenţa personalului didactic calificat. În continuare, a fost invitat la cuvânt prof. univ. dr. Feodor Chirilă care, adresându-se auditoriului în limba rusă maternă, a îndemnat părinţii să creeze cadrul afectiv necesar implicării copiilor lor în studierea limbii şi culturii materne. În final, Miron Ignat şi-a exprimat satisfacţia că se află în Şcoala nr. 21, anunţând implicarea ei în cadrul unui proiect şcolar Comenius tip 1, aceasta însemnând colaborarea cu şcoli din şapte ţări europene. Vezi plic 14, fila 14, fotocopie după ziarul „Зори", nr.10, 2003.

23.10.2003, Ghindăreşti (jud. Constanţa). Demararea lucrărilor unui proiect şcolar, finanţat de Uniunea Europeană

La şcoala generală din localitatea Ghindăreşti au fost demarate lucrările proiectului Comenius pe perioada de 3 ani (2003-2006) intitulat „O lume în mişcare, o lume care trăieşte" cu implicare a 6 şcoli din Franţa, Italia, Spania şi Marea Britanie, cărora li s-a alăturat şi Şcoala din Ghindăreşti. Proiectul este centrat pe evoluţie, schimb, mişcare, în mijlocul cărora se află copilul. Cei care au depus eforturi de a derula un astfel de proiect în rândul şcolilor unde studiază copiii ruşilor lipoveni, a fost deputatul Miron Ignat şi Fănică Ivanov, în colaborare şi cu acordul directoarei Anfisa Demid. La lansarea proiectului, au participat Lucreţia Şirinianu, inspector general adjunct şi Adriana Gheorghe, inspector evaluare instituţională din cadrul Inspectoratului Şcolar Judeţean Constanţa, Miron Ignat, deputat CRLR şi chestor în Camera Deputaţilor, Fînica Ivanov, consilierul deputatului, Alexe Melicov, preşedintele Comunităţii Locale a Ruşilor Lipoveni din Ghindăreşti, Elena Grozea, directoarea Grădiniţei din localitate, preoţii: Fanase Gavrilă şi Patre Eftei, cadrele didactice, elevii, părinţii elevilor ş.a.

14.12.2003, Bucureşti. Nicolae Fedot, doctor în ştiinţe filologice, membru fondator al Comunităţii Ruşilor Lipoveni din România a împlinit 60 de ani

S-a născut pe 14 decembrie 1943 în Jurilovca, judeţul Tulcea, într-o familie de ruşi lipoveni. În anul 1967 a absolvit Facultatea de Filologie, specializarea rusă-română - Universitatea din Bucureşti. După absolvirea facultăţii, a fost profesor la Liceul Agricol din Cernavodă, judeţul Constanţa. Din anul 1974 a fost încadrat, prin concurs, ca asistent la Catedra de limbi străine a Academiei de Înalte Studii Militare. În anul 1983 a fost avansat, pe bază de concurs, ca lector, iar în anul 1994 în funcţia didactică de conferenţiar. Este doctor în ştiinţe filologie din anul 1995, după ce a susţinut la Universitatea din Bucureşti teza de doctorat cu tema „Terminologia militară contemporană rusă (trupe de uscat). Analiză structural-semantică" (conducător ştiinţific: prof. univ. dr. Ecaterina Fodor). A predat limba rusă la diferite facultăţi ale Academiei de Înalte Studii Militare din Bucureşti. A elaborat şi publicat, individual sau în colaborare, manuale, cursuri, culegeri de texte şi exerciţii, dicţionare bilingve. A participat la diverse manifestări ştiinţifice de profil din cadrul învăţământului militar, prezentând o serie de comunicări în care a abordat o serie de probleme vizând creşterea eficienţei orelor de limbi străine, însuşirea pe criterii funcţionale a limbajelor de specialitate, precum şi asimilarea unor noi tehnici didactice de predare. Este membru al Asociaţiei Slaviştilor din România. Din anul 1999 a fost ales şeful Catedrei mixte de limbi străine din cadrul AISM, iar din anul 2000, face parte din Senatul AISM. Este membru fondator al Comunităţii Ruşilor Lipoveni din România. În perioada 1990-1994, a fost membru la Consiliului naţional al CRLR.

Decembrie 2003. Lansarea la Casa Oamenilor de Ştiinţă din Bucureşti a „Dicţionarului religios rus-român" a etnicului rus Andrei Ivanov

La sfârşitul lunii noiembrie 2003, la Editura Bizantină din Bucureşti a ieşit pe piaţă cartea care nu are precedent: „Dicţionar religios rus-român" (466 p.), a cărei lansare pe piaţă a avut loc la Casa Oamenilor de Ştiinţă din capitala ţării. Autorul ei, prof. univ. dr. Andrei Ivanov, etnic rus lipovean, care predă limba rusă la Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine a Universităţii din Bucureşti. La lansare, au asistat membrii CRLR, precum şi un numeros şi select public bucureştean, academicieni, profesori universitari, teologi şi scriitori ş.a.