Minoritatea ruso-lipoveană 1991

08.01.1991, Bucureşti. Emisiune la TVR dedicată etniei ruşilor lipoveni din România

Prof. univ. dr. Feodor Chirilă, prim-vicepreşedinte al Comunităţii Ruşilor Lipoveni din România, a realizat un amplu reportaj la TVR, la emisiunea „Convieţuiri", în cadrul căreia a fost prezentat istoricul Mitropoliei de la Belaia Kriniţa (Fântână Albă) - leagănul spiritual al credincioşilor ruşi ortodocşi de rit vechi. Ca urmare a persecuţiilor administraţiei ţariste, care au atins dimensiunile genocidului, mulţi dintre ruşi care doreau să păstreze credinţa strămoşească, adică cea de rit vechi, au fost nevoiţi să-şi ia drumul pribegiei pentru faptul că au respins reforma de cult din anii 1656-1667, iniţiată de Nikon, patriarhul Bisericii Ortodoxe Ruse. O parte dintre ei s-au stabilit în Bucovina, Moldova, Basarabia, Muntenia, Dobrogea. Astfel, ca urmare a cererii unui grup de ruşi ortodocşi de rit vechi, împăratul Iosif al II-lea al Imperiului Habsburgic, a aprobat prin Decretul imperial din 9 octombrie 1783 stabilirea ruşilor ortodocşi de rit vechi în Bucovina, acordându-le deplina libertate de exercitare a cultului lor religios, scutire pe timp de 20 de ani de toate contribuţiile şi birurile, precum şi scutire de serviciul militar ş.a. Aşa au apărut pe teritoriul Bucovinei primele localităţi (Socolinţi, Climăuţi, Fântâna Albă ş.a.), populate de ruşii ortodocşi de rit vechi care, ulterior, au căpătat denumirea de lipoveni. Inchiziţia dezlănţuită de Biserica Rusă oficială i-a determinat pe ruşii ortodocşi de rit vechi să renunţe definitiv la restabilirea ierarhiei lor bisericeşti pe teritoriul Rusiei. Ca urmare a memoriului adresat de către ruşii ortodocşi de rit vechi, aşezaţi în Bucovina, prin înaltul Decret al împăratului Ferdinand I al Austriei din 18 septembrie 1844 a luat fiinţă Mitropolia Ortodoxă Rusă de Rit Vechi, cu reşedinţa la Belaia Kriniţa (Fântâna Albă), judeţul Cernăuţi. Astfel a fost restabilită legal ierarhia canonică şi apostolică a credincioşilor ruşi ortodocşi de rit vechi. Din acest moment, cultul creştin ortodox de rit vechi devine oficial o Biserică autonomă pentru credincioşii ortodocşi de rit vechi - попóвцы („cei cu popă") - din Europa, America, Canada şi Australia.

13.01.1991, Tulcea. Spectacolul prezentat de Ansamblul coral „Lotca" al Comunităţii Locale a Ruşilor Lipoveni din Tulcea

În ajun de An Nou pe stil vechi, la Casa de Cultură din oraşul Tulcea a avut loc spectacolul prezentat de Ansamblul coral „Lotca" al Comunităţii locale a ruşilor lipoveni din Tulcea sub conducerea profesorului de limba rusă Petre Moiseev. La manifestare au participat sute de lipovenii din Tulcea, precum şi din satele lipoveneşti din împrejurimile oraşului Tulcea. La spectacol au fost prezenţi oaspeţi de onoare: F. P. Kulakov, consulul general al URSS la Constanţa, Munteanu Corneliu, prefectul judeţului Tulcea, Ion Mihai, primarul oraşului Tulcea, parlamentari şi alte persoane oficiale. Este pentru prima oară, după o întrerupere de mai mulţi ani, când au fost auzite cântecele populare ruseşti din folclorul local al ruşilor lipoveni din Dobrogea. Spectatorii i-au gratulat cu vii aplauze pe artiştii amatori, pe excelentul solist lipovean Titov Serghei, care a interpretat cântecul „Широкий Дунай" („Dunărea largă") pe un text şi cu o compoziţie muzicală proprii, acompaniat de talentatul său conaţional, acordeonistul Serghei Alexandrov. Spectacolul s-a transformat într-o adevărată sărbătoare atât pentru interpreţi, cât şi pentru spectatori, care adesea au cântat împreună cu interpreţii.

12.01.1991, Bucureşti. Apariţia nr. 1 pe anul 1991 al publicaţiei bilingve „Зори" a Comunităţii Ruşilor Lipoveni din România

Periodicul bilingv „Зори" publică, printre alte materiale, cuvântarea deputatului Andrei Echim, preşedintele Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale (altele decât cea maghiară), la adunarea solemnă a celor două camere ale Parlamentului României din 21 decembrie 1990, cu titlul: „Patria noastră este România", în care se subliniază, printre altele, faptul că „minorităţile au susţinut cu tot entuziasmul revoluţia poporului român împotriva dictaturii ceauşiste. Numeroşi dintre noi am fost pe stradă... în zilele de 21 şi 22 decembrie... În acele zile am adus şi noi jertfe pe altarul libertăţii poporului român. Caldarâmul pieţii sau străzii a fost stropit şi cu sângele tinerilor noştri eroi, seceraţi de gloanţe. Din aceştia amintesc pe Astafei Petre jr., Gavrilov Cornel, Isacov Ivan, care vor rămâne veşnic în memoria noastră". O nouă rubrică a publicaţiei este inaugurată cu articolul „Eroii noştri", semnat de Mişurnov Lavrenti, care aduce în memorie eroii din rândul etniei ruşilor lipoveni, căzuţi în Revoluţia din decembrie 1989. Cu acest prilej este omagiat eroul Petre Astafei jr. În articolul „Graiurile ruse lipoveneşti", Andrei Ivanov prezintă, pe scurt, istoricul graiurilor ruse lipoveneşti care reprezintă vorbirea etnicilor ruşi lipoveni, desprinsă de trunchiul ei - limba rusă - cu peste trei secole în urmă. Evoluând pe teritoriul lingvistic străin, graiurile ruşilor lipoveneşti au pierdut treptat legătura cu limba rusă comună. Noul mediu geolingvistic în care există astăzi graiurile lipoveneşti a determinat o evoluţie specifică a lor, mai ales a structurii vocabularului lor. Astfel, sunt frecvente în vocabularul ruşilor lipoveni elemente lexicale de origine ucraineană, germană, polonă şi, mai cu seamă, română.

14.01.1991, Constanţa. Emisiune la Radio Teritorial Constanţa pentru ruşii lipoveni

Radio Teritorial Constanţa transmite o jumătate de oră pe săptămână (miercuri) emisiunea în limba rusă pentru ruşii lipoveni, intitulată „Добро пожаловать в наш дом!" („Bun venit în casa noastră!"), realizată până în anul 2004 de profesorul Ivan Vitizov, preşedintele Comunităţii Locale a Ruşilor Lipoveni din Constanţa, avându-i drept colaboratori permanenţi pe Nina Vitizov şi Daniela Lebedi. Din ianuarie 2004 redactorul emisiunii este Daniela Lebedi. În cadrul emisiunii sunt transmise ştiri despre viaţa şi preocupările etnicilor ruşi lipoveni, despre activitatea Comunităţii Ruşilor Lipoveni din România, despre activitatea Bisericii Ortodoxe Ruse de Rit Vechi, dedicaţii muzicale la cererea ascultătorilor, o rubrică pentru copii, revista presei, în cadrul căreia sunt prezentate publicaţiile „Зори" şi „Китеж-град", precum şi apariţii editoriale consacrate etniei ruşilor lipoveni.

22.01.1991, Bucureşti. Primii etnici ruşi lipoveni - inspectori şcolari pentru şcolile ruşilor lipoveni

Ca urmare a solicitării conducerii Comunităţii Ruşilor Lipoveni din România, Ministerul Învăţământului a numit inspectori şcolari din rândul etniei ruşilor lipoveni, după cum urmează: prof. Vicol Ivanov - pentru judeţul Tulcea, iar Ivan Vitizov - pentru judeţele Constanţa şi Ialomiţa, prof. Ivli Iacob - pentru judeţele Brăila şi Galaţi, prof. Marta Timofeiov - pentru judeţele Suceava, Botoşani şi Neamţ, prof. prof. Maria Ivanov - pentru judeţele Vaslui şi Iaşi, care se vor ocupa de organizarea şi îndrumarea nemijlocită a învăţământului în limba rusă maternă în cadrul şcolilor din localităţile lipoveneşti.

24.01.1991, Bucureşti. Comunitatea Ruşilor Lipoveni din România are un reprezentant în Ministerul Culturii

La recomandarea Consiliului de conducere al Comunităţii Ruşilor Lipoveni din România, Feodor Petuhov, membru în Consiliul de conducere al CRLR, a fost numit inspector la Departamentul Minorităţilor Naţionale al Ministerului Culturii, pentru a reprezenta etnia ruşilor lipoveni.

11.02.1991, Bucureşti. Ajutoare din URSS pentru ruşii lipoveni din România

Anatolii Ivanovici Otdelnov, prim-consilier al Ambasadei URSS la Bucureşti, a predat conducerii Comunităţii Ruşilor Lipoveni din România ajutoare constând în: mobilier complet pentru 25 de locuri pentru grădiniţele din localităţile Mila 23 şi Sfistovca (judeţul Tulcea); cărţi de literatură beletristică pentru bibliotecile şcolilor lipoveneşti din localităţile Lipoveni şi Manolea (judeţul Suceava); aparate de proiecţie cinematografică şi filme didactice, precum şi artistice pentru localităţile Brăila, Carcaliu, Sarichioi (jud. Tulcea); fonduri pentru procurare de mobilier pentru biblioteca şcolară din Ghindăreşti (judeţul Constanţa); cărţi de metodică a predării limbii materne, dicţionare explicative şi speciale etc.

22.03.1991, Bucureşti. Ajutoare pentru ruşii lipoveni

Carp Parfimon, medic chirurg, rus lipovean originar din Târgul Frumos, stabilit în prezent cu domiciliu definitiv în Italia, ştiind că orice ajutor este bine-venit, a donat Comunităţii Ruşilor Lipoveni din România un xerox şi o cantitate apreciabilă de hârtie, necesară pentru copiat, precum şi un cărucior pentru handicapaţi, cu rugămintea de a-i face o bucurie unui handicapat din rândul ruşilor lipoveni. În ajunul Sfintelor Paşti, căruciorul a şi fost oferit spre folosinţă handicapatei Uliana Sezoi din localitatea Jurilovca, judeţul Tulcea.

22.03.1991, Bucureşti. Plenara Consiliului de conducere al Comunităţii Ruşilor Lipoveni din România

Pe lângă membrii Consiliului de conducere, la lucrări au participat numeroşi invitaţi, ale căror intervenţii în cadrul dezbaterilor au contribuit la conturarea unei mai ample imagini a situaţiei din teren, a problemelor cu care se confruntă şi a greutăţilor pe care le întâmpină comunităţile locale ale ruşilor lipoveni în activitatea lor. Au fost prezentate informări cu privire la activitatea Consiliului de conducere al CRLR pentru îndeplinirea hotărârilor adoptate la precedenta plenară, activitatea de editare, difuzare şi eficienţa ziarului „Зори", rezultatele obţinute şi sarcinile de viitor în domeniul activităţii culturale, educative, precum şi al celei economice. Numeroşi participanţi la dezbateri au subliniat faptul că acolo unde conducerile şi membrii comunităţilor locale au manifestat un spirit mai activ, rezultatele au fost mai bune. De pildă, comunităţile locale din Suceava, Tulcea, Sarichioi, Constanţa, Carcaliu au stabilit legături de înfrăţire cu comunităţile ruşilor ortodocşi de rit vechi din Ucraina, respectiv din Basarabia, perfectând înţelegeri cu privire la realizarea unor acţiuni pe bază de reciprocitate. Participanţii la plenară au dezbătut pe larg planul de măsuri al Comisiei pentru probleme de învăţământ şi educaţie a CRLR, precum şi informarea privind colaborarea CRLR cu Mitropolia Ortodoxă de Rit Vechi, prezentate de Feodor Chirilă, prim-vicepreşedinte al Comunităţii şi preşedinte al Comisiei, şi au adoptat hotărârile corespunzătoare privind pregătirea cadrelor necesare în diferite domenii de activitate, amplificarea activităţii cultural-educative, implicarea tineretului în activitatea Comunităţii. Ca urmare a analizei temeinice, plenara a luat o serie de hotărâri cu privire la intensificarea colaborării CRLR cu Mitropolia Ortodoxă de Rit Vechi. Au fost, de asemenea, analizate probleme organizatorice. Plenara a aprobat cererea lui Andrei Ivanov de a fi eliberat din funcţia de preşedinte al CRLR şi l-a ales în această funcţie pe Laurenţiu Micşunescu. S-a hotărât, de asemenea, cooptarea doamnei Caterina Astafei în Consiliul de conducere al Comunităţii.

Martie 1991, Bucureşti. A apărut nr. 2-3 (anul II) al publicaţiei bilingve „Зори" - publicaţie a Comunităţii Ruşilor Lipoveni din România

Din cuprinsul numărului dublu al publicaţiei periodice bilingve „Зори" desprindem articolul „Problemele Deltei rămân în actualitate", semnat de M. Sulinean, în care se prezintă pe larg starea de degradare şi deteriorare totală a condiţiilor de viaţă ale locuitorilor din Delta Dunării. Poluarea, lipsă de instalaţii pentru apa potabilă, asistenţa medicală, care este sub orice critică, mizeria ş.a. s-au repercutat puternic asupra stării de sănătate a populaţiei. Cu toate că Parlamentul României a adoptat legea înfiinţării „Rezervaţiei biosferei Delta Dunării", menită să asigure „salvarea şi exploatarea unui patrimoniu de o inestimabilă valoare al ţării fără a se aduce atingere a intereselor locuitorilor Deltei", rezultatele pozitive concrete se lasă deocamdată aşteptate. În articolul „Săptămâna brânzei" dr. Feodor Chirilă descrie una dintre cele mai vechi şi mai îndrăgite sărbători populare ruse, a cărei tradiţie se mai păstrează şi azi la ruşii lipoveni din România, cunoscută sub denumirea de Масленица (Săptămâna brânzei). În rubrica „Eroii noştri", Laurenţiu Micşunescu îl prezintă pe rusul lipovean Gavrilov Cornel, căzut la datorie în slujba Revoluţiei din decembrie 1989. La rubrica „Tinere talente", Axinia Crasovschi prezintă portretul tinerei şi talentatei soliste lirice de etnie rusă lipoveană Iulia Isaev - prim-solistă a Operei Române din Bucureşti. Iulia Isaev s-a născut în localitatea Jurilovca (jud. Tulcea) într-o familie de ruşi lipoveni.

10.04.1991, Suceava. S-a constituit Consiliul judeţean al Comunităţilor Locale ale Ruşilor Lipoveni

La Colegiul Naţional „Mihai Eminescu" a avut loc întâlnirea preşedinţilor Comunităţilor Locale ale Ruşilor Lipoveni din localităţile Suceava, Manolea, Lipoveni, Rădăuţi, Gura Humorului, Climăuţi, Fălticeni. În cadrul întâlnirii s-a luat hotărârea de a constitui Consiliul judeţean Suceava al comunităţilor locale ale ruşilor lipoveni, format din preşedinţii comitetelor comunităţilor locale. Preşedinte al Consiliului a fost ales ing. Simion Timofeiov, iar ca vicepreşedinte - ing. Loghin Achelov. Consiliul judeţean al comunităţilor locale ale ruşilor lipoveni are, în principal, atribuţia de a facilita schimbul de informaţii între comunităţile locale din judeţ în vederea colaborării şi a sprijinului reciproc; reprezintă comunităţile locale din judeţ în relaţiile cu autorităţile publice şi cu alte organizaţii judeţene; desemnează la conferinţa pe ţară delegaţi din partea comunităţilor locale cu mai puţin de 400 de etnici ruşi lipoveni; îndeplineşte şi alte atribuţii conform Statutului şi hotărârilor Consiliului naţional al Comunităţii Ruşilor Lipoveni din România.

19.04.1991, Moscova. Mitropolitul Timon, păstorul Bisericii Ortodoxe de Rit Vechi, în vizită la Moscova

La invitaţia Înaltpreasfinţitului Alimpi, mitropolit al Moscovei şi al întregii Rusii, Înaltpreasfinţitul mitropolit Timon, păstorul Bisericii Ortodoxe de Rit Vechi din Europa, America şi Australia, cu sediul la Brăila (România), a făcut o vizită de curtoazie la Moscova în perioada 19-24 aprilie 1991, după aproape 80 de ani de întrerupere a legăturilor (în perioada regimului comunist din Rusia, relaţiile dintre cele două mitropolii au fost întrerupte). Mitropolitul Timon a fost primit cu deosebită căldură de către credincioşi de rit vechi din Moscova. Cei doi arhierarhi au slujit împreună liturghia divină cu prilejul săptămânii Mironosiţelor, au săvârşit, totodată, procesiunea religioasă cu cruce, prapuri şi icoane (Крестный ход) la mormintele arhiereilor de la Cimitirul Rogojsk, la care au luat parte trei episcopi, treizeci de preoţi, opt diaconi, precum şi peste cinci mii de mireni. Luni, 22 aprilie, a avut loc o şedinţă comună a conducerii celor două mitropolii, la care a fost luată hotărârea de a-i recunoaşte Înaltpreasfinţitului Alimpi rangul de mitropolit al Moscovei şi al întregii Rusii, ce i-a fost acordat în 1988 cu prilejul înfiinţării la Moscova a Mitropoliei Ortodoxe de Rit Vechi autonome. Înaltul prelat a vizitat apoi lavra „Sfânta Treime" din Serghiev Posad, Mănăstirea „Sfântul Daniil", precum şi Kremlinul din Moscova.

25.04.1991, Bucureşti. Vizita lui Iuri Prohorov, prorector al Institutului de limba rusă „A.S. Puşkin" din Moscova

Iuri Prohorov, prorector al Institutului de limba rusă „A. S. Puşkin" din Moscova, a făcut o vizită la Comunitatea Ruşilor Lipoveni din România, unde a discutat cu membrii Biroului executiv al Consiliului de conducere al Comunităţii problema trimiterii cadrelor didactice la cursurile de perfecţionare, precum şi formarea unor colective mixte de specialişti care să elaboreze manuale de limbă şi cultură rusă maternă pentru copiii ruşilor lipoveni.

Mai 1991, Bucureşti. Publicaţia „Naţiunea", organ al Asociaţiei „Astra", prezintă istoria şi aşezările ruşilor lipoveni din România

În numerele 37, 38 şi 39 ale publicaţiei „Naţiunea" este publicat un amplu studiu, semnat de prof. univ. dr. Feodor Chirilă, prim-vicepreşedinte al Comunităţii Ruşilor Lipoveni din România, în care sunt prezentate pe larg istoria şi aşezările ruşilor lipoveni din România. Din conţinutul articolului spicuim câteva idei semnificative: „Lipovenii din România reprezintă o populaţie etnică de origine rusă. Dar nu toţi ruşii stabiliţi în România sunt lipoveni. Denumirea de «lipoveni» au primit-o acei ruşi ortodocşi de rit vechi (старообрядцы sau староверы), care s-au stabilit pe teritoriul actual al României în prima jumătate a secolului al XVIII-lea, ca urmare a măsurilor drastice de urmărire şi pedepsire luate de Biserica oficială rusă şi de autorităţile ţariste pentru faptul că aceştia au respins reformele de cult iniţiate de patriarhul Rusiei Nikon. Termenul de lipoveni provine de la denumirea rusească a pădurii de tei (лúпа) - locul unde s-au aşezat primii ruşi staroveri, mai întâi în Bucovina, pe pământurile mănăstirii Mitocul Dragomirnei. Denumirea de lipoveni şi-a găsit o largă răspândire pe teritoriul României, apoi şi în alte părţi, mai ales după organizarea Mitropoliei staroverilor (în 1846) de la Fântâna Albă (regiunea Cernăuţi). Limba ruşilor lipoveni o reprezintă graiurile lipoveneşti, desprinse de trunchiul lor - limba rusă - cu aproape trei sute de ani în urmă. Ruşii lipoveni aparţin celor trei confesiuni creştine ortodoxe de rit vechi: поповцы (cei cu popă), беглопоповцы (cei cu popă de ocazie), беспоповцы (sau староверы - cei fără popă, adică acei ortodocşi de rit vechi care au refuzat să primească preoţi). Ruşii lipoveni sunt stabiliţi, în principal, în nord-estul şi sud-estul României, respectiv în Bucovina, Moldova, Dobrogea şi Muntenia, în circa 70 de localităţi rurale şi urbane. Pornind de la estimările forurilor bisericeşti, cel puţin o sută de mii de suflete aparţin etniei ruşilor lipoveni...".

19.08-01.09.1991, Moscova. O delegaţie a Comunităţii Ruşilor Lipoveni din România a participat la primul Congres Mondial al Diasporei Ruse

La invitaţia Sovietului Suprem al Federaţiei Ruse, o delegaţie a Comunităţii Ruşilor Lipoveni din România, formată din prof. univ. dr. Feodor Chirilă, prim-vicepreşedinte al Comunităţii, ing. Simion Timofeiov, membru în Consiliul de conducere al Comunităţii şi prof. Valentina Nicolescu a luat parte la lucrările primului Congres Mondial al Diasporei Ruse, care s-a desfăşurat în perioada 19 august-1 septembrie a.c. în oraşele Moscova, Novosibirsk, Omsk, Tveri şi Sankt-Petersburg sub patronajul lui Boris Elţin, preşedinte al Federaţiei Ruse. Congresul a întrunit delegaţi din partea conaţionalilor ruşi din peste 60 de ţări din Europa, Asia, America, Canada, Australia. Congresul a avut menirea să realizeze contacte şi relaţii stabile între conaţionalii ruşi de pretutindeni şi patria lor istorică - Rusia.

Delegaţia Comunităţii Ruşilor Lipoveni din România a fost primită de Boris Elţin, preşedintele Rusiei, prilej cu care şeful delegaţiei, Feodor Chirilă, i-a înmânat o scrisoare din partea Consiliului de conducere al Comunităţii şi invitaţia de a vizita localităţile etniei ruşilor lipoveni din România. Invitaţia a fost primită de Boris Elţin cu deosebită plăcere.

28.08-09.1991, Krasnodar (U.R.S.S.). Prima deplasare în străinătate a ansamblului folcloric de cântece şi dansuri lipoveneşti

Un moment deosebit în viaţa Ansamblului folcloric de cântece şi dansuri lipoveneşti „Lotca" din Tulcea l-a constituit deplasarea în ţinutul Krasnodar, la invitaţia Comitetului de Cultură al ţinutului respectiv. Deplasarea s-a realizat în cadrul schimburilor culturale dintre România şi Rusia, dintre oraşele Tulcea şi Krasnodar. Prima deplasare a Ansamblului „Lotca" peste hotarele ţării a avut un mare succes.

Septembrie 1991, Bucureşti. A apărut nr. 4 al publicaţiei bilingve „Зори" - publicaţie bilingvă a Comunităţii Ruşilor Lipoveni din România

Din cuprinsul numărului se desprind câteva articole care tratează probleme de mare importanţă pentru viaţa şi preocupările etnicilor ruşi lipoveni din România. Astfel, în articolul „Lipovenii şi Delta Dunării", ing. Patru Suhov, preşedinte al Comunităţii Locale a Ruşilor Lipoveni din Tulcea, prezintă situaţia grea a populaţiei din Deltă, care este „lipsită de condiţii minime pentru o viaţă decentă, civilizată." Articolul „Protopopul Avvakum - precursorul credinţei de rit vechi din Rusia", semnat de prof. univ. dr. Ecaterina Fodor, atrage atenţia asupra personalităţii lui protopop Avvakum - precursorul credinţei ortodoxe de rit vechi din Rusia şi ideologul mişcării credincioşilor de rit vechi (старообрядчечтво), care „se profilează pregnant pe fondul dezvoltării gândirii sociale şi a literaturii ruse din secolul al XVII-lea". La rubrica „Eroii noştri" a publicaţiei, Caterina Astafei îl prezintă pe tânărul lipovean Ştefanov Victor, care şi-a dat viaţa în timpul Revoluţiei din decembrie 1989. În articolul „Cântecul prin care renaşte sufletul neamului", prof. univ. dr. Ivan Evseev prezintă istoria Ansamblului folcloric de cântece şi dansuri lipoveneşti „Lotca" al Comunităţii Locale a Ruşilor Lipoveni din Tulcea, al cărui fondatorul este inimosul lipovean Piotr Moiseev, profesor de limba rusă la unul dintre liceele din Tulcea, iar instructorul-coregraf este cunoscutul etnic rus tulcean Jora Roman. „Cântecele pe care le interpretează ansamblul «Lotca» îi readuce pe lipovenii diferitelor generaţii în matca spirituală a lipovenilor staroveri. Se vede clar că rădăcinile istorice ale ruşilor lipoveni nu s-au pierdut încă...".

19.10.1991, Sarichioi. Prima episcopie a ruşilor ortodocşi de rit vechi - beglopopovţî

În prezenţa Înaltpreasfinţitului arhiepiscop Ghennadi de Novozâbsk, Moscova şi al întregii Rusii, a fost înfiinţată la Tulcea Episcopia Ortodoxă a Ruşilor de Rit Vechi - беглопоповцы (cu popă de ocazie). Preotul Evdochim Titov de la parohia ortodoxă de rit vechi - беглопоповцы (cu popă de ocazie) din oraşul Tulcea a fost hirotonisit episcop de Tulcea, primind numele de Евмений Тульчинский (Eumeni de Tulcea). Episcopul are dreptul să pună (hirotonisească) preoţi şi diaconi.

12.11.1991, Bucureşti. Ministerul Învăţământului şi Ştiinţei a desemnat metodişti voluntari pentru organizarea şi îndrumarea procesului de predare/învăţare a limbii materne a ruşilor lipoveni

La solicitarea Comunităţii Ruşilor Lipoveni din România, profesorii de limba rusă Ivanov Vicol (jud. Tulcea), Vitizov Ivan (jud. Constanţa), Borisov Ilarion (jud. Brăila), Ermil Achim (jud. Galaţi), Haras Natalia (jud. Botoşani), Norocea Ecaterina (jud. Neamţ), Parfimov Marfa (jud. Iaşi), Timofeiov Marta (jud. Suceava) au fost desemnaţi în calitate de metodişti voluntari, începând cu anul şcolar 1990-1991, pentru organizarea şi îndrumarea procesului de predare/învăţare a limbii materne a ruşilor lipoveni în unităţile şcolare unde această limbă este studiată ca disciplină şcolară. Numirea metodiştilor voluntari s-a impus ca o necesitate, ei urmând să sprijine inspectoratele şcolare judeţene în activitatea de organizare şi funcţionare a învăţământului de limba maternă la şcolile româneşti în care limba maternă a ruşilor lipoveni se predă ca obiect de studiu. Metodiştii voluntari vor avea următoarele drepturi: decontare a două călătorii dus-întors (de la localitatea de domiciliu până la şcoala de destinaţie), diurnă, dispunerea repartizării normei didactice în cadrul şcolii unde funcţionează, pe parcursul a cel mult patru zile din săptămână.

Noiembrie 1991, Moscova. Revista „Голос Родины" prezintă Comunitatea Locală a Ruşilor Lipoveni din Rădăuţi (judeţul Suceava)

În numărul 11 al revistei lunare „Голос Родины" („Glasul patriei") a fost publicat articolul semnat de Grigori Anfimov, preşedinte al Comunităţii Locale a Ruşilor Lipoveni din Rădăuţi (jud. Suceava), în care este prezentată viaţa etnicilor ruşi lipoveni care s-au stabilit în nordul Moldovei şi au întemeiat comunitatea lipoveană în frumosul târg care este Rădăuţi.

15.11.1991, Ghindăreşti (judeţul Constanţa). Adunarea generală a Comunităţii Locale a Ruşilor Lipoveni

Pe ordinea de zi a adunării se aflau alegerea noii conduceri a Comunităţii Locale, precum şi desemnarea candidaţilor la funcţiile de primar şi de consilieri comunali. Prezent la adunare, Andrei Echim, deputat CRLR în Parlamentul României, a subliniat, în alocuţiunea sa, importanţa alegerilor locale pentru ruşii lipoveni şi le-a făcut celor prezenţi o serie de precizări cu privire la prevederile legii electorale adoptate în Parlament. În urma numeroaselor propuneri de candidaţi pentru primar, respectiv pentru consilieri locali, adunarea a hotărât, prin vot secret, să includă pe lista de candidaţi pentru postul de primar pe ing. Matei Grigore, iar pentru consilieri locali 15 candidaţi. A fost, totodată, aleasă noua conducere a Comunităţii Locale a Ruşilor Lipoveni. Preşedinte al Comunităţii a fost reales prof. Samoilă Vartolomei.

12.12.1991, Mila 23 (jud. Tulcea). Constituirea Comunităţii Locale a Ruşilor Lipoveni

În clădirea şcolii generale din localitate a avut loc adunarea generală de constituire a Comunităţii Locale a Ruşilor Lipoveni din Mila 23, la care au participat peste 100 de persoane. Preşedinta Comunităţii a fost aleasă ing. Ana Dumitru.

18.12.1991, Chilia Veche (jud. Tulcea). Constituirea Comunităţii Locale a Ruşilor Lipoveni

La iniţiativa unui grup de ruşi lipoveni, a avut loc adunarea generală, în cadrul căreia s-a hotărât constituirea Comunităţii Locale a Ruşilor Lipoveni din Chilia Veche. Adunarea de constituire a ales un comitet de conducere. Preşedinte al Comunităţii a fost ales ing. Iacob Feodorov.

Decembrie 1991, Bucureşti. A apărut nr. 5 al periodicului bilingv „Зори" - publicaţie a Comunităţii Ruşilor Lipoveni din România

În prima pagină a periodicului sunt publicate articolul „Legea fundamentală s-a adoptat", semnat Petre Mocenco şi cuvântarea deputatului Andrei Echim, sub titlul „Constituţia - postament juridic pentru edificiul social", consacrate noii Constituţii a României, adoptate la 21 noiembrie 1991 de Adunarea Constituantă şi consfinţite de rezultatul referendumului din 8 decembrie 1991. Noua Constituţie a României are importanţă şi pentru faptul că recunoaşte dreptul minorităţilor naţionale din România „de a fi reprezentate din oficiu în forumul legislativ al ţării"; oferă dreptul afirmării demnităţii fiinţei umane, inclusiv a valorilor spirituale specifice ale minorităţilor naţionale. Tot în prima pagină a ziarului este, de asemenea, publicat mesajul de felicitare al lui F. Bogdanov, Amsadorul Federaţiei Ruse în România, adresat conducerii Comunităţii Ruşilor Lipoveni din România cu prilejul Anului Nou 1992. Articolele „Sărbătorile Crăciunului la ruşi lipoveni" şi „Şi totuşi când e Anul Nou?" semnate de Feodor Chirilă, doctor în ştiinţe filologice, se referă pe larg la semnificaţia sărbătorilor Crăciunului şi a Anului Nou la ruşii lipoveni. Viaţa ruşilor ortodocşi de rit vechi este rânduită după calendarul iulian, adică după stil vechi. Sărbătorile Crăciunului la ruşii lipoveni reprezintă un ciclu de sărbători ritual cunoscute sub denumirea de Святки (Sfintele Sărbători), care încep din ajunul lui 6 ianuarie şi durează până în 19 ianuarie - după stil vechi. Sărbătorile Crăciunului la ruşii lipoveni cuprind o bogăţie de ritualuri şi obiceiuri tradiţionale variate, strâns legate de naşterea şi apoi de Botezul lui Isus Hristos. Colinda de Crăciun, ca şi obiceiul de a umbla cu colindul, precum şi alte obiceiuri laice străvechi (umblatul cu steaua, cu capra ş.a.) nu sunt cunoscute ruşilor lipoveni. Ele au fost interzise oficial de Soborul Bisericii Ortodoxe Ruse din anul 1551, fiind considerate, în esenţa lor, păgâne şi incompatibile cu spiritul evenimentului religios, adică cu Naşterea Mântuitorului, care s-a produs, după cum susţin staroverii, ca „într-o taină mare" (fără trâmbiţe), în mare linişte, şi tocmai această linişte trebuie dusă în casele credincioşilor, precum şi în sufletele acestora.

De-a lungul timpului, în viaţa creştină a ruşilor, data sărbătoririi Anului Nou a fost modificată de trei ori, astfel: până în anul 1348 - Anul Nou la ruşi începea la 1 martie şi era întâmpinat atunci ca o sărbătoare a primăverii, a soarelui şi căldurii, cu speranţă de a avea în noul an roade bogate. Avându-se în vedere faptul că, după calendarul Bisericii Creştine, 1 martie cădea adesea în perioada Postului Mare, începând cu anul 1348, în calendarul ortodox, Anul Nou a fost mutat la 1 septembrie, ceea ce corespundea calendarului bizantin. Astfel, sărbătorirea Anului Nou la 1 septembrie a continuat în Rusia câteva secole. Ţarul Petru cel Mare, printr-un decret emis la 15 decembrie 1699, a hotărât ca începând cu anul 1700, Anul Nou să fie sărbătorit la 1 ianuarie, aşa cum îl sărbătoreau deja ţările europene.