Minoritatea ucraineană 2005

16 ianuarie 2005, Sighetu Marmaţiei. Festivalul de Colinde, Datini şi Obiceiuri de Iarnă la Ucraineni

La Sighetu Marmaţiei, a avut loc cea de-a XII-a ediţie a Festivalului de Colinde, Datini şi Obiceiuri de Iarnă la Ucraineni. Au participat grupurile de colindători din 12 localităţi cu populaţie ucraineană, care au etalat pe scena sălii de spectacole „Studio" colindele autentice ale ucrainene şi costumele populare specifice zonelor din care proveneau grupurile de colindători. A fost organizată o expoziţie de fotografii cu cele mai interesante momente din festivalurile anterioare. La festival a participat Iaroslava Colotelo, consilier superior în Ministerul Culturii şi Culturii. Ştefan Buciuta, op. cit., p. 149; Curierul ucrainean, nr. 44-45, 2005.

13-18 martie 2005, Kiev (Ucraina). Seminar ştiinţific pentru specialişti în cultură din diasporă

La Kiev a fost organizat „Seminarul specialiştilor în cultură şi conducătorilor de ansambluri artistice din diaspora ucraineană". Din partea României a participat Iaroslava Colotelo, în calitate de consilier superior în Ministerul Culturii şi Cultelor și manager al ansamblului „Zorea", la invitaţia Asociaţiei pentru Relaţiile cu Ucrainenii din Afara Hotarelor Ucrainei şi a Ministerului Culturii şi Artelor din Ucraina. Scopul seminarului a fost de a apropia diaspora ucraineană de valorile culturale ale Ucrainei. Curierul ucrainean, nr. 48-49, 2005.

20-24 martie 2005, Baia Mare. Olimpiada Naţională de Limba şi Literatura Ucraineană

În municipiul Baia Mare s-a desfăşurat Olimpiada Naţională de Limba şi Literatura Ucraineană, la care au participat elevii claselor VII-XII de la şcoli din judeţele Maramureş, Suceava, Botoşani, Caraş-Severin şi Timiş. Etapa naţională a Olimpiadei a fost pregătită de inspectorul de limba şi literatura ucraineană de la Inspectoratul Școlar al Judeţului Maramureş, prof. Ioan Lazarciuc. Deschiderea oficială a Olimpiadei a avut loc la Colegiul Naţional „Vasile Lucaciu". La Olimpiadă au participat 63 de elevi. Ştefan Buciuta, op. cit., p. 154; Curierul ucrainean, nr. 48-49, 2005.

21 aprilie 2005, România. Vizita preşedintelui Ucrainei în România

La invitaţia preşedintelui României, Traian Băsescu, preşedintele Ucrainei, Viktor Iuscenko, a vizitat România. La discuţiile purtate între delegaţiile oficiale română şi ucraineană a participat şi Ştefan Tcaciuc, preşedinte al Uniunii Ucrainenilor din România. În cadrul vizitei, preşedintele Ucrainei s-a întâlnit şi cu delegaţia Uniunii Ucrainenilor din România, formată din Ioan Piţura - vicarul Bisericii Ortodoxe Ucrainene din România, Ioan Voloşciuc - vicarul Bisericii Greco-Catolice Ucrainene din România, Ştefan Tcaciuc - preşedinte al Uniunii Ucrainenilor din România, deputat în Parlamentul României, Ion Robciuc şi Ivan Covaci - prim-vicepreşedinţi ai Uniunii Ucrainenilor din România, Irina Moisei - secretar general al Uniunii Ucrainenilor din România, Iaroslava Colotelo, Ilie Fraseniuc, Ioan Rebuşapcă şi Mihai Mihailiuc - vicepreşedinţi ai Uniunii Ucrainenilor din România, şi Mihai Colotelo - preşedinte al Organizaţiei de Tineret a Uniunii Ucrainenilor din România. Curierul ucrainean, nr. 48-49, 2005.

7 mai 2005, Bistra (jud. Maramureş). Manifestarea cultural-artistică „Obiceiuri de primăvară la ucrainenii din Maramureş"

La iniţiativa profesorului Dumitru Coreniuc (preşedinte al organizaţiei locale a UUR) a fost organizată acţiunea culturală „Mira", prin care au fost marcate obiceiurile de primăvară caracteristice huţulilor din Bistra. În cadrul manifestării a fost organizată o expoziţie de artă populară şi meşteşugărească, după care preotul paroh al localităţii Bistra, Ioan Ardelean, ajutat de un sobor, a sfinţit stânele şi păstorii. Ulterior, corurile bisericilor ortodoxe din Bistra şi Crasna au susţinut concerte de cântece religioase. La eveniment au participat senatorul Radu Stroie, deputatul Ioan Hoban, Cristian Anghel, primar al municipiului Baia Mare, Iaroslava Colotelo, consilier superior în Ministerul Culturii şi Cultelor, Ştefan Buciuta, prim-vicepreşedinte al Uniunii Ucrainenilor din România. Programul artistic a fost susţinut de formaţiile din Bistra, „Huţulskyi Plai" din Valea Vişeului, „Remeteanca" din Remeţi, „Sokoly" din Rona de Sus, „Rusceanka" din Ruscova, precum şi de elevii Liceului Ucrainean „Taras Şevcenko" din Sighetu Marmaţiei, dar şi de studenţii din Bistra cuprinşi în formaţia „Veseli huţuly", coordonaţi de Mytro Coreniuc. Pe scenă au urcat şi interpreţii de muzică populară ucraineană Mihai Papariga, Viorica Haiduc Bote şi Maria Sauca. Ştefan Buciuta, op. cit., p. 157; Curierul ucrainean, nr. 50-51, 2005.

28 mai 2005, Suceava. Omagiul adus foştilor dascăli suceveni

Inspectoratul Școlar Judeţean Suceava, Asociaţia Educatorilor Suceveni şi Casa Corpului Didactic Suceava au iniţiat o manifestare de comemorare a dascălilor care au activat în învăţământul sucevean începând cu anul 1784. În preambulul acestui eveniment, la Biserica „Sfântul Dumitru" din Suceava a avut loc o slujbă de pomenire, la care au luat parte cadrele didactice în activitate şi cele pensionate, dar şi reprezentanţi ai autorităţilor locale. Numele dascălilor care au activat în județul Suceava au fost adunate din documente de arhivă deţinute de Filiala Suceava a Arhivelor Naţionale, de Muzeul Naţional al Bucovinei, de Casa Memorială Simion Florea Marian şi de profesorii Ioan Nemeş şi Nicolae Moscaliuc. Curierul ucrainean, nr. 52-53, 2005.

4 iunie 2005, Rona de Sus (Maramureş). Festivalul de poezie ucraineană

În comuna maramureşeană Rona de Sus a avut loc a V-a ediţie a festivalului-concurs de poezie ucraineană. Concursul a fost organizat de profesorul Miroslav Petreţchi, prim-vicepreşedinte al filialei Maramureş a Uniunii Ucrainenilor din România şi preşedinte al organizaţiei locale Rona de Sus. Curierul ucrainean, nr. 59-62, 2005.

12 iunie 2005, Timişoara. Festivalul Etniilor din Banat

Primăria municipiului Timişoara, Consiliul Judeţean Timiş, Centrul de Cultură şi Artă Timişoara şi Muzeul Satului au organizat Festivalul Etniilor. Din partea etniei ucrainene au participat: solista vocală Petronela Semcov din Dudeştii Vechi, ansamblul de cântece şi dansuri din Ştiuca, sub coordonarea profesoarei Ana Hrin, ansamblul de cântece din Lugoj, coordonat de Savana Albiciuc, şi ansamblul de dansuri populare al Uniunii Ucrainenilor din România, filiala Lugoj. Curierul ucrainean, nr. 52-53, 2005.

23-25 iunie 2005, Odorheiu Secuiesc. Festivalul folcloric al minorităţilor naţionale „Prietenia"

Primăria municipiului Odorheiu Secuiesc, împreună cu Casa de Cultură din localitate, au organizat a XXXIX-a ediţie a Festivalului folcloric al minorităţilor naţionale „Prietenia". Comunitatea ucraineană a fost reprezentată de artiştii din Lugoj - Ansamblul de Cântece şi Dansuri „Moloda nadia" şi grupul vocal „Şovkova trava". Cele două grupuri folclorice au fost coordonate de educatoarea Savana Albiciuc. Spre sfârşitul evenimentului, pe scenă a evoluat formaţia de dansuri condusă de instructorul coregraf Ion Cojocaru. Curierul ucrainean, nr. 52-53, 2005.

29 iunie 2005, Cârlibaba (jud. Suceava). Festivalul Minorităţilor „Convieţuiri"

În comuna Cârlibaba a avut loc Festivalul Minorităţilor „Convieţuiri", ediţia a XII-a. La festival au participat prim-vicepreşedintele Uniunii Ucrainenilor din România, Ştefan Buciuta, prof. Ioan Bodnar, preşedinte al filialei Suceava a Uniunii Ucrainenilor din România, prof. Teodor Sopco, preşedinte al organizaţiei Baia Mare a Uniunii Ucrainenilor din România,  viceconsulul Ucrainei la Suceava, Mychailo Lienkov, şi Ilie Ioneţ, reprezentant al Administraţiei Regionale Cernăuţi, Iaroslava Colotelo, consilier în Ministerul Culturii şi Cultelor şi vicepreşedinte al UUR, Ioan Voloşciuc, vicar general al Vicariatului Greco-Catolic Ucrainean, Nicolae Semeniuc, secretar al filialei Satu Mare a Uniunii Ucrainenilor din România, preşedinţi şi vicepreşedinţi ai organizaţiilor locale ale Uniunii Ucrainenilor din România, conf. univ. dr. Aspazia Reguş de la Facultatea de Litere din cadrul Universităţii „Ştefan cel Mare" Suceava. Au participat următoarele formaţii artistice: „Strunele Negostinei" din Negostina, „Mala Polana" - polonezii din Poiana Micului, „Veselka" din Vâşcăuţi, fanfara de copii din Siret, „Jugendlust" a Forumului German din Suceava, „Huţulii" din Ulma, „Soacrele" a Uniunii Ucrainenilor Suceava, „Nadia" a studenţilor din Suceava, „Remeteanka" din Remeţi, Maramureş şi grupul artistic „Prelipceanka" din satul Prelipcea, raionul Zastravna, regiunea Cernăuţi, Ucraina. Ştefan Buciuta, op. cit., p. 246; Curierul ucrainean, nr. 52-53, 2005.

12 iulie 2005, Ulma (jud. Suceava). Prima ediţie a Festivalului „Huţulca"

În localitatea suceveană Ulma s-a desfăşurat prima ediţie a Festivalului „Huţulca". Invitaţii evenimentului au fost: Stela Acatrinei şi Eugen Uricec - vicepreşedinţi ai Consiliului Judeţean Suceava, Ioan Bodnar - preşedinte al Uniunii Ucrainenilor din România, Vasile Mehno - prim-vicepreşedinte al Uniunii Ucrainenilor din România. Festivalul a debutat cu defilarea cailor de rasă, după care a urmat spectacolul susţinut de grupurile şi formaţiile următoare: fanfara de copii din Siret, „Soacrele" din Suceava, „Veselka" din Văşcăuţi, „Huţulca" din Ulma, dar şi de unele formaţii zonale precum: Orchestra Fundaţiei „Olărean" din Rădăuţi, Formaţia „Etno-TV" condusă de Nicolae Tiron din Rădăuţi şi Orchestra familiei Mucea din comuna Bilca. Curierul ucrainean, nr. 52-53, 2005.

27 iulie 2005, Bucureşti. Decesul deputatului ucrainenilor în Parlamentul României

Moare scriitorul şi deputatul ucrainenilor în Parlamentul României Ştefan Tcaciuc. Acesta a deţinut trei mandate de deputat în Parlamentul României. S-a născut la 13 ianuarie 1936 în satul Dănila, judeţul Suceava. A debutat cu creaţii literare în ziarul „Novyi vik" în 1954. Ştefan Tcaciuc a fost unul dintre cei mai importanţi scriitori români de expresie ucraineană din România. De-a lungul timpului a publicat volumele următoare: Ani de descântec (1973), Constelaţia străbunilor (1974), Timp fără timp (1975), Surâsul lumii (1977), Anotimpul nimănui (1979), Suflet nomad (1980), Călătorie spre eternitate (1982), Caledoiscop (1985), Râsul şi plânsul cuvintelor (1986), Clipă, stai în loc... (1989), Rugă pentru limba maternă (1996), Trenul vieţii (1998), Poezii înviate (1999), Clopotele amintirii (2000) etc. De asemenea, a semnat traduceri diverse: Schiţe umoristice (de Iuri Ivakin, 1984), 80 de privighetori ucrainene (antologie, 3 volume, 1995), Ivan Draci, Soarele şi cuvântul (1996), Lina Kostenko, Umbra Mariei (1997), Dmytro Pavlyciko, Taina chipului tău (1997), Borys Oliinyk, Hamlet şi secolul XX (1997), Poeţi ucraineni contemporani din diasporă (3 volume, 1998), Ihor Traci, Discuţie fără măşti (poezii, 1999), Antologia poeziei ucrainene din România (2000), Ucraina lirică (2005) ş.a. De două ori a obţinut Premiul Uniunii Scriitorilor (1977, 1982). Pentru autenticitatea creaţiei literare, Ştefan Tcaciuc a obţinut premii internaţionale precum: Premiul Naţional „Ivan Franko", Ucraina; Premiul Fondului Literar „Ivan Franko", SUA. Curierul ucrainean, nr. 52-53, 2005.

30 iulie 2005, ? Ședinţa Prezidiului Executiv al Uniunii Ucrainenilor din România

În urma decesului deputatului şi preşedintelui Uniunii Ucrainenilor din România, Ştefan Tcaciuc, Prezidiul Executiv al Uniunii Ucrainenilor din România a ales, conform art. 22, alineatul d) din Statutul Uniunii Ucrainenilor din România, o conducere colectivă - Biroul Executiv al Uniunii Ucrainenilor din România, format din: Ştefan Buciuta - preşedinte al Uniunii Ucrainenilor din România, Ilie Fraseniuc - preşedinte executiv, Ioan Covaci - secretar general, Ioan Piţura, vicarul Bisericii Ortodoxe Ucrainene ‒ prim-vicepreşedinte, Ioan Voloşciuc, vicarul Bisericii Greco-Catolice Ucrainene din România ‒ prim-vicepreşedinte, Ion Robciuc - prim-vicepreşedinte, Miroslav Petreţchi - prim-vicepreşedinte, Ioan Bodnar - prim-vicepreşedinte, Gheorghe Hleba - prim-vicepreşedinte, Iaroslava Colotelo - preşedintă a Organizaţiei de Femei şi Irina Moisei - secretar. Curierul ucrainean, nr. 54-55, 2005.

19 august 2005, Văşcăuţi (jud. Suceava). S-a stins din viaţă poetul Ilie Cojocaru

Scriitor ucrainean bucovinean Ilie Cojocaru (n. 20 iulie 1942) s-a stins din viaţă în plină forţă creatoare, la 19 august. Profesor de ucraineană şi de rusă, Ilie Cojocaru a publicat patru volume de poezii: Păcat şi inspiraţie (Editura Mustang, Bucureşti, 1996) şi Poezii eretice (2003), în limba ucraineană, şi Venus în catedrală (Editura Muşatinii şi Bucovina Viitoare, 1999) şi Nemărginirea înfrântă (Editura Mustang, Bucureşti, 2001), în limba română. Pentru volumul de debut, Păcat şi inspiraţie, a obţinut premiul Uniunii Scriitorilor din România. Curierul ucrainean, nr. 87-88, 2007.

19-21 august 2005, Sighişoara. Participare ucraineană la Proetnica

La a V-a ediţie a Festivalului Naţional „Proetnica" au fost invitate să participe toate etniile din România. Etnia ucraineană din România a fost reprezentată de ansamblul artistic vocal-instrumental şi de dans „Zorea" din Bucureşti, înfiinţat în urmă cu zece ani, și de formaţia „Zadunaiska Sici" din Tulcea. În cadrul evenimentului a fost organizată o expoziţie de cărţi şi publicaţii editate de Uniunea Ucrainenilor din România, de costume populare şi de obiecte reprezentative. Curierul ucrainean, nr. 54-55, 2005.

26 august 2005, Baia Mare. Spectacol cu prilejul sărbătoririi a 15 ani de la Independenţa Ucrainei

La Casa de Cultură a Sindicatelor din Baia Mare a fost organizat un spectacol festiv ocazionat de sărbătorirea a 15 ani de la Independenţa Ucrainei.

1-5 septembrie 2005, Rachiv (Ucraina). Conferinţă internaţională

În oraşul ucrainean Rachiv a fost organizată Conferinţa Internaţională cu tema „Aspecte ecologice şi social-economice referitoare la conservarea etnoculturală şi istorică a Carpaţilor". Din delegaţia Uniunii Ucrainenilor din România au făcut parte: Ştefan Buciuta, Pintea Mariciuc, Roman Simion, Tedor Sopco, Vasile Sopco şi Iaroslava Colotelo, care a vorbit despre păstrarea culturii şi a tradiţiilor ucrainenilor din România. În ultima parte a conferinţei, Maria Lavruk, profesoară la Universitatea „Ivan Franko" din Lviv, a prezentat cartea Huţulii din Munţii Carpaţi. Curierul ucrainean, nr. 54-55, 2005.

13 septembrie 2005, Bucureşti. Învestirea lui Ştefan Buciuta în funcţia de deputat al ucrainenilor în Parlamentul României

În urma decesului deputatului Ştefan Tcaciuc, Ştefan Buciuta, fiind candidatul care a ocupat poziția secundă pe listele electorale, a depus jurământul în faţa plenului Parlamentului României, devenind membru al Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale. După decesul fostului preşedinte al UUR, Ştefan Buciuta a obţinut funcţia de preşedinte al Uniunii Ucrainenilor din România, fiind preşedinte al filialei Maramureş a Uniunii Ucrainenilor din România, cea mai mare filială din România, deoarece în Maramureș trăiesc 54% dintre ucrainenii care locuiesc în România. Ştefan Buciuta, op. cit., p. 305; Informaţia zilei, 24 august, 2006, Curierul ucrainean, nr. 48-49, 2005.

7-9 octombrie 2005, Galaţi. Simpozionul „Europa - un patrimoniu comun"

Uniunea Democrată Turcă din România - filiala Galaţi şi Organizaţia Internaţională a Studenţilor în Economie şi Management, în colaborare cu alte comunităţi etnice din municipiul Galaţi, cu Consiliul Judeţean Galaţi, Primăria Judeţului Galaţi, Consiliul Minorităţilor Naţionale şi Departamentul pentru Relaţii Interetnice, au organizat la Galaţi Simpozionul „Europa - un patrimoniu comun". Obiectivul evenimentului a fost de a realiza un schimb de experienţă între tineri studenţi din ţările Uniunii Europene şi ţările candidate la UE, şi studenţi din municipiul Galaţi şi delegaţi ai comunităţilor etnice din România. La acest eveniment, Uniunea Ucrainenilor din România a fost reprezentată de Vichentie Nicolaiciuc, preşedinte al filialei Galaţi a Uniunii Ucrainenilor din România, Alex Gherbănescu, vicepreşedinte, studenţii Cristina Colotelo, Bogdan Clempuş şi Mihai Colotelo, reprezentanţi ai filialei Bucureşti a Uniunii Ucrainenilor din România. Curierul ucrainean, nr. 59-62, 2005.

7-9 octombrie 2005, Timişoara. Vizita ucrainenilor din Ujhorod în Banat

O delegaţie a ucrainenilor din Ujhorod, Ucraina, a întreprins o vizită în Timişoara ca rezultat al „Turneului tinerilor bănăţeni", proiect iniţiat şi coordonat de Institutul Intercultural din Timişoara. Acest proiect şi-a propus reprezentarea culturii multietnice din Banat în opt ţări din Europa. Delegaţia din Ucraina a fost primită de reprezentanţii Institutului Intercultural Timişoara şi de cei ai Comitetului filialei Timiş a Uniunii Ucrainenilor din România. În cadrul celor două întâlniri, delegaţiei ucrainene i-au fost prezentate proiectele comunităţii ucrainene din Banat şi relaţiile ei cu celelalte etnii. Curierul ucrainean, nr. 59-62, 2005.

19 octombrie 2005, Ştiuca (jud. Timiş). Inaugurarea şcolii

A fost inaugurată Școala cu clasele I-IV. La festivitate au fost prezenţi Constantin Ostaficiuc, preşedinte al Consiliului Judeţean Timiş, Liviu Borha, vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Timiş, Dumitru Tomoni, inspector şcolar general, Gheorghe Hleba, preşedinte al filialei Timiş a Uniunii Ucrainenilor din România, Vasile Nan, Vasile Bejera, primarul comunei Ştiuca, preoţi, cadre didactice şi membrii comunităţii ucrainene. Curierul ucrainean, nr. 59-62, 2005.

10 noiembrie 2005, Bucureşti. Vizita oficială a ministrului de externe al Ucrainei

Ministrul afacerilor externe al Ucrainei, Borys Tarasiuk, a întreprins o vizită oficială la Bucureşti, la invitaţia omologului său român, Mihai-Răzvan Ungureanu. Ministrul ucrainean a fost primit de Traian Băsescu, preşedintele României, şi de prim-ministrul Călin Popescu Tăriceanu. Cu acest prilej, miniştrii de externe român şi ucrainean au semnat Planul de consultări pe anul 2006 între Ministerele Afacerilor Externe ale României şi Ucrainei privind problematica bilaterală şi internaţională, precum şi scrisorile comune adresate lui Rolf Ekeus, înaltul reprezentant OSCE pentru minorităţi, şi lui Terry Davis, secretarul general al Consiliului Europei, privind monitorizarea drepturilor minorităţilor naţionale în cele două state, iar adjuncţii miniştrilor învăţământului - Protocolul de colaborare între Ministerul Educaţiei şi Cercetării din România şi Ministerul Învăţământului şi Știinţei din Ucraina pe anii 2005-2006 şi 2006-2007. Curierul ucrainean, nr. 59-62, 2005.

10 noiembrie 2005, Bucureşti. Întâlnirea ministrului de externe al Ucrainei cu reprezentanţii Uniunii Ucrainenilor din România

La sediul Ambasadei Ucrainei din Bucureşti, Borys Tarasiuk, ministru de externe al Ucrainei, s-a întâlnit cu reprezentanţi ai Uniunii Ucrainenilor din România. Din partea Uniunii Ucrainenilor din România au fost prezenţi Ilie Fraseniuc, preşedinte executiv, Mihai Colotelo, preşedintele Organizaţiei de Tineret, Ivan Covaci, redactor-şef al publicaţiei „Vilne slovo", Mihai Mihailiuc - redactor-şef al publicaţiei „Ucrainskyi visnyk", jurnaliştii Roman Petraşuc şi Tereza Șendroiu, graficianul Vasile Socoliuc și Vasile Onujec, corespondent la Societatea Română de Radiodifuziune - Radio România Internaţional. Curierul ucrainean, nr. 59-62, 2005.

17 noiembrie - 11 decembrie 2005, Bucureşti. Expoziţia de pictură a Annei Ravliuc

În Sala de expoziţii „Constantin Brâncuşi" a Palatului Parlamentului a fost organizată Expoziţia de Grafică şi Pictură „Mărgele deşirate" a pictoriţei ucrainene Anna Ravliuc. La vernisajul expoziţiei au fost prezenţi Eugenia Florescu - istoric de artă, Omelean Kobyleanskyi - profesor al artistei, Teofil Rendiuk - însărcinat cu afaceri al Ucrainei în România, Ion Robciuc - prim-vicepreşedinte al Uniunii Ucrainenilor din România, Miron Ignat - preşedinte al Comunităţii Ruşilor Lipoveni din România, deputat în Parlamentul României, şi un public numeros. Curierul ucrainean, nr. 59-62, 2005.

23 noiembrie 2005, Bucureşti. Târgul Internaţional Gaudeamus

În cadrul Târgului Internaţional Gaudeamus - Carte de învăţătură au fost amenajate două standuri ucrainene: unul al Ucrainei şi altul al Uniunii Ucrainenilor din România. În cadrul celor două standuri au fost expuse publicaţii şi cărţi editate de Uniunea Ucrainenilor din România şi nu numai. La eveniment au fost prezenţi Iaroslava Colotelo, consilier superior în Ministerul Culturii şi Cultelor, Ion Robciuc, vicepreşedinte al Uniunii Ucrainenilor din România, etc. Curierul ucrainean, nr. 59-62, 2005.

25 noiembrie 2005, Bucureşti. Lansarea albumului Cusături huţule al Miroslavei Şandru

Învăţătoare cu har prin localităţile din Bucovina, Miroslava-Olga Şandru (n. 15.05.1916 - d. 25.03.1983) a strâns material valoros în vederea editării albumului Cusături huţule, pe baza a peste 1 500 de modele culese în cursul vieţii. Cartea a apărut după 23 de ani de la predarea materialului în vederea publicării, la Editurile Kriterion din Bucureşti (România) şi Bukrek din Cernăuţi (Ucraina). Volumul a fost editat cu sprijinul Ministerului Culturii şi Cultelor din România şi al Administraţiei Regionale Cernăuţi. Cartea este însoţită de exegeza Raisei Zaharciuk-Ciuhai - doctor în arte (Lvov, Ucraina). Curierul ucrainean, 2008, nr. 59-62; 2005, nr. 111-112, 2008 şi nr. 141-142, 2009.

18 decembrie 2005, Bucureşti. Ziua Minorităţilor Naţionale

Uniunea Ucrainenilor din România a fost reprezentată la „Gala Minorităţilor" de ansamblul artistic „Kolomyika" din oraşul Siret, alcătuit din 35 de persoane, sub coordonarea profesorului Zica Ianoş. În cadrul galei, a fost acordată Diploma de onoare comunei Poienile de sub Munte, pentru activitatea de promovare a tradiţiilor şi a culturii minorităţii ucrainene, fiind prezentat, în secvenţe, „Obiceiul de nuntă", filmat de Televiziunea Română - redactor Lucia Perejuc. Diploma i-a fost înmânată preşedintelui Uniunii Ucrainenilor din România, deputatul Ştefan Buciuta. Ştefan Buciuta, op. cit., p. 160; Curierul ucrainean, nr. 63-64, 2006.

Pe parcursul anului au apărut cărţile următoare:

Ivan Ardelean - Gânduri argintii (în limba ucraineană), Editura Mustang, Bucureşti; Antologia poeziei româneşti contemporane (în limba ucraineană de Ştefan Tcaciuc), vol. I-II, Editura Mustang, Bucureşti; Nicolae Corneştean - Imperiul iluziilor (în limba ucraineană), Editura Mustang, Bucureşti; Gheorghe Racocea - Prinosul anilor (în limba ucraineană), Editura Mustang, Bucureşti; Ivan Liber - Bate vântul din Bucovina (în limba ucraineană), Editura Mustang, Bucureşti; Virgil Riţco - Trecu Dunărea cazacu (în limba ucraineană), Editura Mustang, Bucureşti; Ştefan Tcaciuc - Ucraina lirică - O panoramă a poeziei ucrainene contemporane din Ucraina, vol. I-II, Editura Mustang, Bucureşti. Magdalena Laslo-Kuţiuk - Text şi intertext în opera artistică a lui Ivan Franko (în limba ucraineană), Editura Mustang, Bucureşti; Taras Şevcenko - Tinerele mele gânduri, traducere de Ion Cozmei, Cuvânt-înainte de Magdalena Laszlo-Kuţiuk, Editura Angusta, Timişoara. [www.editura-mustang.ro]