Minoritatea ucraineană 2000
Mai 2000, Timişoara. Divizarea filialei Banat a Uniunii Ucrainenilor din România
După demisia preşedintelui Semeniuc Gheorghe, Uniunea Ucrainenilor din România, filiala din Banat, s-a divizat în Uniunea Ucrainenilor din România, filiala Caraş-Severin, şi Uniunea Ucrainenilor din România, filiala Timiş. Această reorganizare a avut scopul de a eficientiza activitatea UUR din această parte a ţării şi, în acelaşi timp, de a întări autonomia filialelor. [www.uur-timis.ro]
1 iunie 2000, Timişoara. Înfiinţarea filialei Timiş a Uniunii Ucrainenilor din România
A luat fiinţă Uniunea Ucrainenilor din România, filiala Timiş. Preşedintele ales al filialei Uniunii Ucrainenilor din România a fost Hleba Gheorghe. [www.uur-timis.ro]
4 iunie 2000, România. Alegeri locale
Din partea comunităţii ucrainenilor din România au participat două formaţiuni: Uniunea Ucrainenilor din România şi Uniunea Democrată a Ucrainenilor din România. Uniunea Ucrainenilor din România a obţinut 3 970 de voturi, depunând liste de candidaţi în 39 de localităţi. În urma alegerilor, UUR a obţinut 26 de mandate, fiind reprezentată în 11 localităţi. Uniunea Democrată a Ucrainenilor din România a obţinut 781 de voturi, depunând liste de candidaţi în 11 localităţi. În urma scrutinului, UDUR a obţinut 6 mandate, având reprezentanţi în 3 localităţi. În Maramureş, pe listele Uniunii Ucrainenilor din România au fost aleşi 15 consilieri, faţă de alegerile din 1996, când au fost aleşi doar 6 consilieri. Consilierii aleşi au fost: Ruscova: Mariciuc Pintea, Sauca Ioan, Leordean Vasile, Botiz Vasilina şi Bumbar Ana; Remeţi: Pasenciuc Vasile, Brânzanic Mihai, Mahonel Rodica şi Şofineţ Ioan; Poienile de sub Munte: Țariuc Vasile, Hoidiş Dumitru şi Oncea Pavel; Rona de Sus: Petreţchi Miroslav şi Oprişan Elek; Repedea: Andrei Miculaiciuc; Bistra: Coreniuc Dumitru; Bocicoiu Mare: Dzabeniuc Vasile. În judeţul Satu Mare, în comuna Micula, a fost ales consilier Ioan Hrezdac. În judeţul Suceava au fost obţinute mandate de consilieri locali în comunele: Catafindeşti (4), Izvoarele Sucevei (2) şi Ulma (1), iar în judeţul Timiş, în localităţile Bârna (2) și Ştiuca (1). De asemenea, pe listele Uniunii Ucrainenilor din România au fost aleşi următorii primari: Halas Ştefan (Remeţi) şi Pop Vasile (Ruscova) şi în localitatea suceveană Catafindeşti. Uniunea Democrată a Ucrainenilor din România a obţinut următoarele rezultate: Maramureş - Bocicoiu Mare (3), Ruscova (1); Suceava - Muşeniţa (2). Pentru consiliul judeţean, Uniunea Ucrainenilor din România a obţinut 5 928 de voturi, iar Uniunea Democrată a Ucrainenilor, 2 308 voturi. Niciuna dintre cele două formaţiuni nu a reuşit să obţină mandat în consiliul judeţean. Studii de atelier. Cercetarea minorităţilor naţionale din România, 20/2009 [www.ispmn.ro]; Ştefan Buciuta, op. cit., p. 40.
6 august 2000, Crăciuneşti (jud. Maramureş). A V-a ediţie a manifestării cultural-artistice şi sportive
În satul Crăciuneşti, comuna Bocicoiu Mare, din judeţul Maramureş a avut loc cea de-a V-a ediţie a manifestării cultural-artistice şi sportive la nivel judeţean. Au participat grupurile artistice şi sportive din satele ce aparţin comunei: Bocicoiu Mare - Crăciuneşti, Lunca la Tisa şi Tisa, dar şi formaţiile din comunele Bistra, Poienile de sub Munte, Remeţi şi Rona de Sus. La eveniment a luat parte prim-vicepreşedintele Uniunii Ucrainenilor din România, Ştefan Buciuta. Ştefan Buciuta, op. cit., p. 251; Curierul ucrainean, august, 2000.
1 septembrie 2000, Sighetu Marmaţiei. Liceul Ucrainean „Taras Şevcenko" - înfiinţarea profilului filologie
În cadrul Liceului Ucrainean „Taras Şevcenko" din Sighetu Marmaţiei se înfiinţează o clasă cu profil filologie, completând oferta şcolii.
15-16 septembrie 2000, Sighetu Marmaţiei. Simpozion despre interferenţe culturale
La Sighetu Marmaţiei s-a desfăşurat simpozionul Europa - Muzeu - Km 0 „Interferenţe culturale în Centrul geografic al Europei. Modalităţi de reprezentare a minorităţilor naţionale în muzeele în aer liber din România". Simpozionul a fost organizat de Muzeul Maramureşului din Sighetu Marmaţiei, sub egida Ministerului Culturii, a Inspectoratului pentru Cultură al judeţului Maramureş şi a Asociaţiei Muzeelor în Aer Liber din România. Acţiunea culturală a fost deschisă de prof. dr. Mihai Dăncuş, director al Muzeului Maramureş din Sighetu Marmaţiei. Cu acest prilej au rostit alocuţiuni: prof. Eugenia Godja, primar al municipiului Sighetu Marmaţiei; König Carol, director al Direcţiei Minorităţilor din Ministerul Culturii; prof. Trofan Moldovan, consilier-şef la Inspectoratul de Cultură al judeţului Maramureş; Victor Focşa, consilier cultural al Ambasadei Ucrainei la Bucureşti; dr. István Páll, director al Muzeului în aer liber din Nyíregyháza, din Ungaria; Andie Gabriela Vasylivna, director al Muzeului Arhitecturii Populare din regiunea Transcarpatia - Ucraina şi alţii. Ştefan Buciuta, op. cit., p. 253; Curierul ucrainean, nr. 79, 2000.
29 septembrie 2000, Bucureşti. Vernisajul expoziţiei de pictură şi grafică a artistului plastic şi poetului ucrainean Serhi Burtovyi
La Casa de Cultură „Friedrich Schiller" din Bucureşti a avut loc vernisajul expoziţiei de pictură şi grafică a artistului plastic şi poetului ucrainean Serhi Burtovyi. Organizarea acestui eveniment se datorează Ambasadei Ucrainei din România, Uniunii Ucrainenilor din România şi Casei de Cultură „Friedrich Schiller". În preambulul expoziţiei, au rostit alocuţiuni Mariana Duliu, director al Casei de Cultură „Friedrich Schiller", Victor Focşa, ataşat de presă al Ambasadei Ucrainei în România, Iaroslava Colotelo, consilier în Ministerul Culturii şi Cultelor, şi Serhi Burtovyi. Tema expoziţiei are o componentă religioasă. În cadrul evenimentului au fost prezentate lucrările următoare: Sfânta Treime, Sf. Antonie şi Teodosie, Sfântul Pantelimon, Intrarea în Ierusalim, Maica Domnului etc. De asemenea, lucrările acestei expoziţii implică şi o anumită perspectivă istorică, în care se înscriu lucrările: Cazacul Mamai, Glasurile trecutului, Cazacul, suflet drept etc. Evenimentul cultural s-a încheiat cu cântece ucrainene interpretate de corul „Zorea" sub conducerea Tatianei Fedurţea. Curierul ucrainean, nr. 79, 2000.
5 octombrie 2000, Timişoara. Întâlnirea tinerilor care aparţin minorităților naţionale
La iniţiativa tineretului etnic german din Timişoara, tinerii care aparţin minorităţilor naţionale din municipiu s-au întâlnit la sediul Forumului. La întâlnire au fost prezenţi reprezentanţii etniilor precum: germani, evrei, sârbi, slovaci, cehi, maghiari, romi şi ucraineni. Din partea Uniunii Tineretului Ucrainean au fost prezenţi Ivan Ostap Lupşac - preşedinte al UTUR, filiala Bucureşti, şi Simona Liber. În cadrul acestei întâlniri a fost creionat proiectul privind reînfiinţarea festivalului etniilor. Curierul ucrainean, nr. 80, 2000.
22 octombrie 2000, Măriţeia Mică (jud. Suceava). Sfinţirea bisericii cu hramul „Naşterea Maicii Domnului"
Un sobor de preoţi în condus de Î.P.S. Pimen, arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor, a sfinţit biserica cu hramul „Naşterea Maicii Domnului" din satul Măriţeia Mică, jud. Suceava. Locul pe care a fost ridicată biserica a fost sfinţit în data de 24 octombrie 1993. La acest eveniment au participat etnicii ucraineni din mai multe comune ale judeţului Suceava şi nu numai. Cu prilejul sfinţirii bisericii, a fost hirotonit diacon Florin Mihalescu, cel care va oficia slujbele religioase în această biserică. Curierul ucrainean, nr. 80, 2000.
2-5 noiembrie 2000, Sighişoara. Deschiderea Centrului Educaţional Interetnic pentru Tineret
La sediul Forumului Democrat al Germanilor din Sighişoara s-a desfăşurat seminarul organizat de Centrul Educaţional Interetnic pentru Tineret, la care au participat reprezentanţii minorităţilor naţionale din România şi delegaţi ai etniilor minoritare din Iugoslavia şi Bulgaria. În cadrul întâlnirii a fost stabilit planul organizării, în vara anului 2001, a Festivalului Minorităţilor, la care vor participa toate etniile cu elemente caracteristice culturii lor. Au fost analizate propunerile fiecărei minorităţi etnice în ceea ce priveşte prezentarea la acest festival. Uniunea Ucrainenilor din România şi-a propus să participe cu mai multe coruri şi ansambluri folclorice specifice comunităţilor în care trăiesc ucrainenii. Printre formaţiile invitate se vor număra: corul „Zorea" din Bucureşti, format din tineri membri ai Organizaţiei Tineretului Ucrainean, corul „Zadunaiska Sici" din Tulcea, corul „Copăceleanca" din Banat şi corul „Ronianski holosy" din Rona de Sus (Maramureş). De asemenea, vor fi prezentate publicaţiile editate de Uniunea Ucrainenilor din România. Fiecare reprezentant al minorităților naţionale și-a exprimat opinia privind structura programului. Din partea organizaţiei de tineret a Uniunii Ucrainenilor din România au exprimat puncte de vedere studenţii Florin Seserman Reguş şi Lavrin Covaci. Curierul ucrainean, nr. 80, 2000.
26 noiembrie 2000, România. Alegeri parlamentare
În urma alegerilor parlamentare, ing. Ştefan Tcaciuc, preşedintele Uniunii Ucrainenilor din România, a devenit deputat în Parlamentul României. Ştefan Tcaciuc a mai îndeplinit funcţia de deputat şi în legislatura 1990-1996. Din partea comunităţii ucrainene au participat la alegeri două formaţiuni: Uniunea Ucrainenilor din România şi Uniunea Democrată a Ucrainenilor din România. Uniunea Ucrainenilor din România, cu 10 candidaţi pe listă, a obţinut 9 404 voturi (0,09 %) - Maramureş (3 162 de voturi), Suceava (1 553 de voturi) şi Timişoara (929 de voturi). Uniunea Democrată a Ucrainenilor din România, cu 7 candidaţi pe listă, a obţinut 5 843 de voturi (0,05 %) - Maramureş (2 013 voturi), Bucureşti (1 288 de voturi) şi Suceava (964 de voturi). Studii de atelier. Cercetarea minorităţilor naţionale din România, 20/2009 [www.ispmn.ro]; Curierul ucrainean, nr. 80, 2000.
1-3 decembrie 2000, Brăila. Festivalul Minorităţilor „Cu uşi deschise"
În oraşul Brăila s-a desfăşurat Festivalul Minorităţilor „Cu uşi deschise", organizat de Departamentul pentru Protecţia Minorităţilor Naţionale al Guvernului României. La festival au participat etniile din judeţele Brăila, Galaţi şi Tulcea. Festivalul a debutat cu parada costumelor, prilej pentru multe etnii (greci, italieni, ucraineni, evrei, turci, ruşi-lipoveni, bulgari şi romi) să-şi etaleze costumele populare specifice. În acest cadru a fost organizată vernisarea expoziţiilor de carte, artă plastică, broderii, meşteşuguri. Standul destinat ucrainenilor a cuprins carte ucraineană, ziare, icoane pictate pe sticlă, pe lemn şi aranjamente florale. De asemenea, la festival a participat corul ucrainean „Zadunaiska Sici" din municipiul Tulcea. Curierul ucrainean, nr. 80, 2000.
Pe parcursul anului au apărut cărţile următoare:
Ioan Robciuc - Studii şi articole (în limba ucraineană), Editura Mustang, Bucureşti; Vasile Țapoveţ - Viaţa fără (grim) fard (în limba ucraineană), Editura Mustang, Bucureşti; Ilie Cega - Fata din vis (poezii în limba ucraineană), Editura Mustang, Bucureşti; Svetlana Sauciuc - Șoaptele tăcerii (poezii), Editura Mustang, Bucureşti; Ştefan Tcaciuc - Clopotele amintirii (poezii în limba ucraineană), Editura Mustang, Bucureşti; Steaua sus răsare. Folclor din Maramureş, colinde (în limba ucraineană), Editura Mustang, Bucureşti; Ivan Ardelean - Nostalgia ferestrelor (poezii în limba ucraineană), Editura Mustang, Bucureşti; Ivan Covaci - Dimineţi restante (poezii în limba ucraineană), Editura Mustang, Bucureşti; Antologia poeziei ucrainene, Editura Mustang, Bucureşti; Ştefan Tcaciuc - Cuvânt despre confraţi (în limba ucraineană), Editura Mustang, Bucureşti; Magdalena Laslo-Kuţiuc - Îndrumar pentru beletristică, Editura Mustang, Bucureşti. [www.editura-mustang.ro]