Minoritatea sârbă 2013
27 ianuarie 2013, Timişoara. Vizita trimisului preşedintelui Serbiei
Radoslav Pavlović, trimis special al preşedintelui Serbiei, prezent la Timişoara cu ocazia serbării Sfântului Sava, primul arhiepiscop sârb, a făcut o vizită la Liceul „Dositei Obradovici" şi la sediul USR. Cu această ocazie preşedintele Ognean Crîstici l-a informat despre activitatea organizaţiei şi a solicitat sprijinul Guvernului Serbiei pentru admiterea candidaţilor din România la universităţile din Serbia şi pentru retrocedarea unor proprietăţi imobiliare, cum este Casa cu Atlanţi din Timişoara. Domnul Radoslav Pavlović a sugerat Uniunii să se folosească de Ambasada Serbiei la Bucureşti şi de Consulatul General al Serbiei din Timişoara pentru comunicare mai rapidă cu Belgradul. În final, oaspetelui i-a fost înmânată o cerere cu 13 puncte în care se solicită sprijin din partea preşedintelui Serbiei.
15 martie 2013, Arad-Gai. Mini-muzeul sârbilor din localitate
Localnicul Liubomir Şandici a amenajat în propria-i casă un mini-muzeu despre sârbii din fosta comună suburbană, acum inclusă în municipiul Arad. Printre exponate se află şi un panou cu genealogiile celor 67 de familii sârbe care mai trăiesc acum în cartierul Gai.
20 aprilie 2013, Timişoara. Bilanţul economico-financiar pe anul 2012
În cadrul lucrărilor Adunării generale anuale, Serviciul economic al USR a întocmit Referatul cu privire la activitatea economico-financiară pe anul 2012. Venitul total s-a cifrat la 3.600.194 lei, cheltuielile la 3.098.079 lei; fondurile fixe ale organizaţiei erau de 4.136.387 lei, iar inventarul mărunt, 1.058.472 lei. Din activităţi proprii au fost încasaţi 307.251 lei. Pentru salarii s-au achitat 1.203.897 lei.
12 mai 2013, Reşiţa. Centrul Cultural Sârb
La Reşiţa a fost inaugurată festiv clădirea Centrului Cultural Sârb. Edificiul a fost construit cu suma de 50.000 de dolari donată de Radmila Milentijević din SUA. Prezentă la festivitate, ctitora a mai donat 5.000 de dolari pentru lucrări de finisare şi 5.000 de dolari pentru reparaţii la Mănăstirea Zlatiţa.
23-25 mai 2013, Timişoara. Reprezentanţii sârbi din statele Europei
USR şi Cancelaria deputatului minorităţii sârbe în Parlamentul României au iniţiat la Timişoara întâlnirea deputaţilor sârbi şi a reprezentanţior minorităţii sârbe din statele Europei. Au participat delegaţii din Albania, Macedonia, Slovacia, Ungaria, România, precum şi din partea Parlamentului Serbiei. Nu au putut trimite delegaţi, dar au înaintat mesaje sârbii din Austria, Croaţia, Germania şi Muntenegru. Au fost prezentate problemele cu care se confruntă minoritatea sârbă din diferite ţări. În Albania nu li se respectă niciun drept, în Slovenia nu li se recunoaşte statutul de minoritate naţională, în Ungaria încă nu este introdusă reprezentarea minorităţilor în parlament; sub toate aspectele a rezultat că situaţia sârbilor din România este pentru moment cea mai bună. A fost semnată o declaraţie comună.
18-20 august 2013, Baziaş. Zilele Schimbării la Faţă
La Baziaş şi în împrejurimi (Belobreşca, Socol, Mănăstirea Zlatiţa) a avut loc cea de a XX-a ediţie a manifestaţiei literare organizate cu ocazia hramului mănăstirii la Mănăstirea Baziaş. Partea centrală a evenimentului a fost serata literară din data de 18 august, în curtea mănăstirii, după slujba din ajunul sărbătorii; cu această ocazie se acordă un premiu literar (Marea diplomă de la Baziaş), iar premiatul susţine un recital. Exceptând anul 1995, toţi scriitorii premiaţi au fost din Serbia.
30 august 2013, Podgorica, Timişoara. Reacţie la o dezinformare
După deplasări în satele Cralovăţ, Lucareţ, Petrovaselo şi Stanciova, căutând să-şi motiveze teza preconcepută că locutorii sârbi din aceste sate ar fi de origine muntenegreană, câţiva ziarişti tineri din Muntenegru au publicat în ziarul „Dnevne novine" din ţara lor un material intitulat Viaţa grea a sârbilor din România. Având o informare superficială, au scris inexactităţi, cum ar fi că în Stanciova nu mai sunt sârbi şi că biserica, fostă sârbească, e folosită de români. Materialul, republicat în ziarul „Наша реч" din Timişoara, a provocat protestul vehement al sârbilor din Stanciova, care susţin că 2/3 din populaţia satului sunt sârbi, parohia e deservită de preot sârb, tinerii s-au organizat într-un ansamblu folcloric şi au şi o echipă de fotbal, iar problemele pe care le au sârbii sunt aceleaşi cu cele pe care le au românii din zonă. Protestul este datat 19.08.2013. Publicând protestul, redacţia ziarului timişorean a încercat să relativeze cazul, afirmând că totuşi sunt în articol şi accente reale asupra cărora este bine să reflectăm şi, cu totul neaşteptat, a publicat încă o dată integral articolul incriminat.
13-14 septembrie 2013, Arad. Simpozionul „Scriitoarea Eustahija Arsić, arădeancă"
În cadrul Zilelor Culturii Sârbe a fost organizat simpozion cu tema Eustahija Arsić. Vorbitori din România, Serbia, Ungaria şi Italia au relevat diferite aspecte din viaţa şi activitatea scriitoarei care a trăit la Arad, unde a şi murit în anul 1843. La Muzeul din Arad a fost inaugurată expoziţia portretelor familiei Tekelija, copii digitale pe pânză, donate USR de Galeria Matica Srpska din Novi Sad.
15 septembrie 2013, România. Învăţământul în limba sârbă din România la începutul anului şcolar 2013/2014:
o secţii cu clasele I-IV în mediu rural: 7 (total: 51 de elevi);
o la Liceul Teoretic „Dositei Obradovici" din Timişoara: clasele I-IV (total: 47 de elevi); clasele V-VIII (total: 55 de elevi); clasele IX-XII (total: 90 de elevi);
o la Sârbistica de la Universitatea de Vest din Timişoara au fost admişi 15 studenţi.
5-6 octombrie 2013, Bucureşti. Zilele Culturii Sârbe
Loc de desfăşurare: Muzeul „Dimitrie Gusti". Acţiuni: prezentarea activităţii editoriale a USR, vernisajul expoziţiei despre bisericile şi mănăstirile sârbe din România. Pe parcursul a două zile manifestarea a fost însoţită de numere muzicale interpretate de ansamblurile sârbilor din Timişoara şi Knjaževac (Serbia).
1-30 noiembrie 2013, Timişoara. Zilele Culturii Sârbe
Manifestarea a fost marcată prin concerte (muzică sacră, folclor, muzică de cameră), expoziţii, serate literare, evenimente filatelice, reprezentaţii de teatru, proiecţii de filme, filmul „Sârbii din România" (autor Raico Cornea).
2 noiembrie 2013, Jaša Tomić (Serbia). „Scriitorii de la frontieră", 20 de ani
În localitatea Jaša Tomić (Serbia) a avut loc cea de a XX-a ediţie a manifestării „Scriitorii de la frontieră", care se organizează anual, alternativ în Serbia şi România, prin grija Comunei Sečanj, a USR şi a Filialei Timiş a Uniunii Scriitorilor din România. A fost lansat volumul „Poarta sărutului" (autori: Solomon Mioc, Sečanj; Ivo Muncian, Timişoara), o retrospectivă a tuturor întâlnirilor de până atunci.
15 noiembrie 2013, Timişoara, Ciacova. Vizita ambasadorului Serbiei
La începutul mandatului său la Bucureşti, ambasadorul Serbiei, Branko Branković, a petrecut o zi la Timişoara pentru a cunoaşte situaţia şi problemele sârbilor din România. La sediul USR a avut loc o întâlnire cu preşedintele Ognean Crîstici, cu şeful Catedrei de slavistică de la Universitatea din Timişoara, dr. Mihai Radan, cu directorul Liceului „Dositei Obradovici" din Timişoara, Iadran Claniţa. A fost prezentată situaţia cadrelor didactice de la liceu şi de la facultate şi a fost solicitat sprijin, inclusiv financiar, pentru organizarea taberelor de vară pentru elevi şi pentru studii în Serbia. Ambasadorul a promis sprijin pentru soluţionarea problemelor, cu menţiunea că Convenţia cu privire la colaborare în domeniul învăţământului dintre România şi Serbia nu a fost actualizată din anul 1956. În continuare a vizitat Casa Memorială „Dositej Obradović" din Ciacova.
28-30 noiembrie 2013, Praga (Cehia). Conferinţa diasporei sârbe din Europa Centrală
La conferinţa organizată de Centrul Cultural Sârb din Praga au fost prezenţi delegaţi din Austria, Germania, România, Ungaria, Slovenia, Elveţia, Slovacia şi Cehia. Au fost dezbătute în principal două teme: statutul minorităţilor şi cultivarea limbii sârbe ca element de identitate. Statutul recunoscut de minoritate naţională îl au sârbii în Cehia, Slovacia, România şi Ungaria; nu le este recunoscut în Austria, Germania, Elveţia şi Slovenia, ceea ce este o piedică în manifestarea lor. Sub aspectul cultivării limbii, în Ungaria şi în România există şcoli, inclusiv licee, cu predare în limba sârbă, în Elveţia activează cu succes şcoli adiţionale, pe câtă vreme în celelalte state se întâmpină probleme mari în acest domeniu.
6 decembrie 2013, Timişoara. Vizita ministrului învăţământului din Guvernul Serbiei
Ministrul învământului Serbiei, Tomislav Jovanović, a vizitat Liceul „Dositei Obradovici" din Timişoara pentru a cunoaşte situaţia învăţământului în limba sârbă. Au fost de faţă ambasadorul Serbiei la Bucureşti, Branko Branković, şi inspectorul general al Inspectoratului Şcolar Judeţean Timiş, Francisk Halasz. După o primire festivă din partea elevilor şi a cadrelor didactice, a avut loc şi o întâlnire de lucru, la care persoanele cu funcţii de răspundere din cadrul minorităţii sârbe au repetat problemele pe care le tot ridică de ani de zile. Ministrul Tomislav Jovanović a afirmat că este şi interesul Serbiei ca şcolile sârbe să fie păstrate în România. S-a afirmat din nou necesitatea încheierii unui acord interstatal în acest domeniu. A fost prima vizită a ministrului învăţământului din Guvernul Serbiei la Timişoara în ultimii şase ani.
Anul 2013. Activitatea editorială
La Editura Uniunii Sârbilor din România:
o „Наша реч" [„Cuvântul nostru"], ISSN 1223-0383, (săptămânal) nr. 11941245; începând cu nr. 1226/16.08.2013 ziarul este accesibil şi pe internet;
o „Књижевни живот" [„Viaţa literară"], ISSN 1222-8346, (semestrial), nr. 1(167)-2(168);
o „Огледало/Oglindă", ISSN 1452-486, coeditor Primăria Sečanj (Serbia); nr. 46-47;
o „Нови темишварски весник" [„Noul Vestitor timişorean"], ISSN 1844-9123, coeditor Centrul de Dezvoltare Sârbo-Român; nr. 107;
o „Банатски алманах" [„Almanahul bănăţean"], ISSN 2069-5845 (anual);
o „Арад кроз време/Aradul de-a lungul timpului", ISSN 1843-3642, vol. 14;
o cărţi: 16 volume din domeniile: lexicografie (1), istorie (2), monografie (2), etnografie (1), muzică (1), beletristică (9);
o Calendar de perete.
În ediţia Eparhiei Ortodoxe Sârbe a Timişoarei:
o „Гласник. Црквени часопис" [„Mesagerul. Revista bisericească"] (anual);
Calendar bisericesc, format de perete.