Minoritatea sârbă 1999

15 februarie 1999, Arad. A murit protopopul de Arad şi pictorul de icoane Dragutin Ostojici

Preotul şi artistul Dragutin Ostojici a absolvit Teologia la Belgrad în anul 1934, când a fost hirotonisit capelan la biserica sârbească din Arad ctitorită de Sava Tekelija, un mecena spiritual al sârbilor din trecutele vremuri. Între anii 1939-1979 a fost paroh arădean şi protoprezbiter districtual. Om de aleasă cultură şi vocaţie, părintele Ostojici a fost păstor spiritual al arădenilor de-a lungul încercatului secol al XX-lea, adevărată punte de credinţă peste vreme, învestit încă de legendarul episcop Gheorghe Letici (cel din urmă titular al scaunului de la Timişoara). În acelaşi timp un înzestrat artist, pictor de icoane, istoric şi etnograf, una din cele mai reprezentative personalităţi ale sârbilor din Arad şi valea Mureşului.

Martie 1999, Timişoara. Dicţionar sârbo-român

La editura Uniunii Sârbilor din România a apărut primul dicţionar sârbo-român de mari proporţii care adună aproximativ 120 mii de unităţii lexicale sârbeşti. Autor este prof. univ. dr. Mile Tonici. Lucrarea cuprinde cuvintele de la litera a „A" la „L", are 520 de pagini.

3 aprilie 1999, Bucureşti, Timişoara. Protest împotriva bombardamentelor NATO asupra Serbiei

Peste 500 de bucureşteni, sârbi şi români, reuniţi în USR şi Liga prieteniei româno-sârbe, au protestat în Piaţa Teatrului Naţional din capitală, pentru oprirea bombardamentelor NATO asupra Serbiei. Au vorbit mulţimii universitarii bucureşteni Octavia Nedelcu, Virgil Rădulian, Duşiţa Ristin, arhitectul Bucur Crăciun, secretarul general al ligii Dan Zamfirescu, doamna Stana Buzatu, parohul de la Clejani Costel Cocan, studenţi. Protestatarii au pornit apoi spre Ambasada Iugoslaviei, unde au fost primiţi de ambasadorul Desimir Jeftici, care a preluat mesajul de solidaritate al bucureştenilor cu prietenii lor în suferinţă din Serbia.

La Timişoara, Piaţa Unirii a fost inundată de mii de protestatari cu pancarte antirăzboi, anti-NATO, pentru solidaritate cu Serbia şi Kosovo, pentru pace în Balcani. Mitingul timişorenilor a fost organizat de USR, cu sprijinul tuturor instituţiilor sârbeşti, în frunte cu Biserica Ortodoxă Sârbă, Liceul teoretic sârbesc „Dositej Obradovici", presa şi radioul sârbesc, societăţile cultural-artistice sârbeşti din întreg Banatul. În faţa mulţimii, care a umplut piaţa istorică a Cetăţii Timişoara şi a Bisericii episcopale sârbeşti au vorbit: deputatul Slavomir Gvozdenovici; protoiereul Miroslav Stojkov care a dat citire şi mesajului de protest şi indignare al credincioşilor din Eparhie faţă de agresiunea NATO şi încercarea de a smulge cu forţa Kosovo; politehnistul Duşan Popov; profesorul Nicolae Ţăranu; doctorul şi consilierul judeţean Alexandru Factor; regizorul Ioan Ieremia; istoricul Miodrag Milin; poeta Ljubiţa Rajkici; profesorul Alexandru Radovan; universitarul politehnist şi lider al uniunii Milenko Lukin; cercetătorul arădean Bozidar Panici; deputatul Eugen Nicolcea ş. a. După încheierea mitingului a fost slujită liturghia şi parastasul în pomenirea victimelor bombardamentelor NATO, de către părintele-vicar Vladimir Markovici.

12 iunie 1999, Timişoara. Sesiunea anuală a USR: armonie pe relaţia Timişoara-Bucureşti şi criză în învăţământ

Sesiunea anuală a confirmat conducerea „de facto" a uniunii. Două aspecte s-au evidenţiat, totuşi: criza din învăţământ care, de acum atinge şi unicul liceu sârbesc rămas, aflat în pericol de a pierde un post de învăţător, din lipsă de elevi la ciclul primar; în al doilea rând, colaborarea între deputatul minoritar şi conducerea uniunii. Deputatul Gvozdenovici ţine să evidenţieze colaborarea „excepţional de bună" cu conducerea uniunii, ceea ce i-a uşurat mult povara „numeroaselor probleme de excepţională însemnătate pentru lumea sârbească, care au fost şi au rămas în continuare în atribuţia sa".

Comentariul redactorului şef al organului USR, Srboljub Mişkovici: „Mă întreb, ce se putea întâmpla dacă autorităţile româneşti, luând seamă de tonul scrierii noastre şi poziţia ei fără de echivoc cu referire la situaţia din Iugoslavia şi din Kosovo, ar fi decis să ne retragă suportul financiar... Ar fi fost oare cineva dispus atunci să ne mai ajute? Iată unul din riscurile politicii editoriale..."

8 august 1999, Felnac. Sfințirea Bisericii Ortodoxe

Preasfinţia sa, Luchian din Serbia, a sfinţit biserica ortodoxă sârbă din Felnac. La eveniment au participat o bună parte din cei 324 de sârbi din Felnac iar răspunsurile liturgice au fost date pentru prima dată de corul de copii al bisericii, recent înfiinţat.