Minoritatea sârbă 1996
20 aprilie 1996, Timişoara. Adunarea generală anuală a UDSCR
Sâmbătă 20 aprilie a. c. în sala festivă a Liceului „Dositej Obradovici" s-a desfăşurat adunarea generală anuală a UDSCR. Au luat parte peste 60 de delegaţi din organizaţiile locale ale Uniunii. Cei prezenţi au audiat raportul anual de activitate al uniunii prezentat de preşedintele în exerciţiu profesorul Borislav Krstici. Iar lucrările adunării au fost conduse de Gioka Glişici, preşedintele consiliului Uniunii din Bucureşti. Au rostit alocuţiuni de salut: d-na Nada Latinovici, viceconsul iugoslav la Timişoara şi dr. Ferenc Bárányi.
Aplauze pentru alocuţiunea a oaspetelui la adunare, deputatul UDMR dr. Ferenc Bárányi: „Noi maghiarii din România nu cerem nimic în plus decât aceleaşi drepturi ca şi poporul român, majoritar. Iar pentru voi, sârbii, ca şi - de altfel - pentru reprezentanţii celorlalte naţionalităţi, aceste drepturi trebuie să fie şi mai mari, ca să puteţi supravieţui şi chiar prospera în viitor".
12 iulie 1996, Timişoara. Bilanţ electoral negativ
Şedinţă de lucru a Consiliului de conducere al UDSCR. Preşedintele Borislav Krstici constată rezultatul negativ al alegerilor locale pentru candidaţii uniunii. Sârbii nu au reuşit să-şi impună candidatul nici în Consiliul judeţean Timiş şi nici în Consiliul local Timişoara. Singurul reprezentant al uniunii în foruri judeţene este Jiva Kokar, în Caraş-Severin. Îngrijorător este mai cu seamă faptul că prestigiul uniunii nu se menţine la înălţime nici măcar în localităţile cu populaţie preponderent sârbă, şi-a încheiat discursul critic preşedintele.
16 august 1996, Timişoara. „Rotaţia cadrelor" şi nemulţumirile fostului preşedinte şi deputat Milenko Lukin
În pragul alegerilor parlamentare din toamna lui 1996 Milenko Lukin, primul preşedinte al UDSCR, adresează o scrisoare deschisă către electorat.
Lukin readuce în actualitate acordul statuat în UDSCR încă în 1992 la insistenţele candidatului din Caraş-Severin (Gvozdenovici), cu privire la „rotaţia" candidaţilor la scaunul parlamentar din judeţele cu populaţie sârbă. Dacă iniţial fotoliul parlamentar a fost dobândit de reprezentantul Timişului apoi, la rând a venit cel din Caraş-Severin (de fapt, între timp şi acesta s-a „naturalizat" la Timişoara); temerile petentului erau că acordul cu pricina va fi încălcat de actualul deputat.
6 septembrie 1996, Timişoara. Desemnarea candidatului Slavomir Gvozdenovici pentru fotoliul parlamentar
La şedinţa de desemnare a candidatului parlamentar adepţii lui Gvozdenovici au avut câştig de cauză. Redactorul-şef al revistei „Naša Reč" Srboljub Mişkovici face apel la „maturitatea" celor prezenţi şi la argumentele aşternute în scris de principalul aspirant (absent, de această dată): „Nu avem timp suficient pentru o adunare extraordinară... aceasta ar şi avea un ecou negativ la populaţie... Afirmarea candidaţilor de către partide a cauzat deja multă fiere şi lucruri murdare, faţă de care disputele ori neînţelegerile noastre... sunt lucru nevinovat... În aceste zile asemenea gen de confruntări ... sunt un fenomen normal..."
Comunicatul preşedintelui uniunii, Borislav Krstici: „La întâlnirea precedentă a consiliului de conducere am purtat deja nişte discuţii preliminare cu privire la unele poziţii de principiu... deşi această chestiune a fost prea devreme anticipată şi insuficient de argumentată... încât numai câţiva dintre membri au adus hotărârea cu privire la o atât de importantă chestiune..." După această introducere preşedintele continuă: „să fie aprobată ca nevalabilă înţelegerea verbală despre principiul rotaţiei pe judeţe pentru locul parlamentar, căci un asemenea mecanism este nefuncţional conform sistemului electoral prezent." În concluzia comunicatului său preşedintele spera ca „pentru totdeauna să dispară suspiciunile că în conducerea uniunii se fac aranjamente şi treburi necurate." El sugera la urmă că „nu ar fi rău ca presa noastră şi radioul să publice în totalitate stenograma şedinţei." Răspunsul redactorului Mişkovici: „Ziarul nostru nu are stenograf angajat şi în consecinţă este în imposibilitate să aducă un asemenea text. Deocamdată publicăm doar consemnările de presă" („NR", VII, 345, 13 septembrie 1996).
27 septembrie 1996, Timişoara. Furtună în UDSCR
Intervenţii critice la adresa parlamentarului sârb Gvozdenovici în cotidianul de limbă română „Renaşterea bănăţeană". Paginile presei sârbeşti sunt pline cu adeziuni la politica uniunii (Sima Zarkov, Svetozar Vesici, Draga Petkov) şi admonestări la adresa radioului în limba sârbă (din partea preşedintelui Krstici), pentru reflectările critice ale evenimentelor mai recente din partea radio-reporterului Milorad Putnik.
E publicat, în paralel, şi Comunicatul de desolidarizare cu candidatura lui Gvozdenovici, semnat (alături de M. Lukin) de zeci de membri ai asociaţiilor cultural-artistice sârbeşti („Mladost", „Zora") dar şi de conducători ai uniunii, din importantele centre sârbeşti Variaş, Sânpetru Mare, Cenei şi chiar de către fiul preşedintelui, inginerul şi coregraful Ognjan Krstici. Comunicatul îşi motivează opţiunea prin „desconsiderarea vădită" a parlamentarului sârb faţă de activitatea cultural-artistică a minorităţii. Aceasta s-ar găsi în situaţia de a fi neglijată evident în raport cu disproporţionatele protocoale, de promovare a propriei imagini, în lumea scriitoricească şi pe bani publici; bani risipiţi nejustificat, pe vizite şi primiri de delegaţii străine - când normal ar fi fost ca uniunea să beneficieze ea însăşi de sprijin material din ţara mamă.
4 octombrie 1996, Timişoara. Evocare despre suferinţele sârbilor în Bărăgan
La Casa studenţilor din Timişoara a avut loc o emoţionantă evocare a 45 de ani de la Golgota Bărăganului. Despre acest dureros episod din istoria recentă a sârbilor din România au vorbit, în faţa unui numeros auditoriu, format din foşti deportaţi, preşedintele asociaţiei lor inginerul Silviu Sarafoleanu, Slavomir Gvozdenovici, Ljubomir Stepanov şi numeroşi foşti deportaţi (Vida Cokov, Saşa Acimov, Aleksandar Radosavljevici, Delia Toroniţa, Draga Petkov, Rada Ilin, Franjo Miksici ş.a.). A fost prezentată publicului şi monografia care abordează detaliat fenomenul deportării, întocmită de Miodrag Milin şi Ljubomir Stepanov.
25 octombrie 1996, Timişoara. Interviu cu Slavomir Gvozdenovici
Candidatul principal al Uniunii pentru alegeri parlamentare din judeţul Timiş, Slavomir Gvozdenovici, în dialog cu redactorul-şef al periodicului „Naša Reč" Srboljub Mičkovici: „Intenţia mea este să promovez ideea că statul român are datoria să finanţeze activităţile noastre. Dacă am reuşit să obţinem, până acum, finanţarea presei noastre sper că acest lucru să-l reuşim şi pentru viitorii patru ani...dacă voi fi din nou deputat, mă voi angaja la Bucureşti... ca dotările să nu fie, în niciun caz, mai mici... căci şi noi, ca şi celelalte minorităţi, avem propria autonomie culturală." Alţi candidaţi ai UDSCR: Sima Jarkov (jud. Arad), Ţvetco Milencovici (Caraş-Severin) şi Jovan Jankulovici (Mehedinţi).
3 noiembrie 1996, Timişoara. UDSCR la alegerile parlamentare
Candidaţii uniunii în cele patru judeţe cu populaţie sârbă au adunat peste 5.500 de voturi (în Timiş 3.600, în Caraş-Severin 1.900 şi restul în Arad şi în Mehedinţi). Candidatul din fruntea listei de Timiş, Slavomir Gvozdenovici, a fost astfel din nou ales ca deputat în Parlamentul României.
16 noiembrie 1996, Timişoara. Promovarea monografiei „Biserica Sf. Gheorghe din Timişoara-Fabrica"
În sala de spectacol a Operei române din Timişoara, sâmbătă, 16 noiembrie a. c., în faţa unui numeros şi avizat public a avut loc lansarea monumentalei monografii dedicată celei mai vechi Biserici ortodoxe din Timişoara, Biserica Sfântu Gheorghe din Fabricul Timişoarei, realizată de universitarul Miroslav Timotijevici, de la Catedra de Istoria artei a Universităţii din Belgrad. Au rostit alocuţiuni profesorul dr. Miodrag Jovanovici, şeful Catedrei şi mentorul autorului de la Belgrad, dr. Slobodan Mileusnici, directorul Muzeului Bisericii Ortodoxe Sârbe din Belgrad, dr. Miodrag Milin, din partea Academiei Române, filiala Timişoara şi oficialii judeţeni (prefectul Dan Poenaru) respectiv primarul Timişoarei Gheorghe Ciuhandu. „Cred că şi noi românii avem datoria să ne cinstim la fel moştenirea bisericească. Când va începe acţiunea de renovare a Bisericii episcopale sârbeşti din Timişoara-Cetate consider că şi Primăria trebuie să sprijine material acest important proiect...", şi-a încheiat cuvântul primarul Ciuhandu.