Minoritatea sârbă 1993

6 ianuarie 1993, Timişoara, Arad. Au fost vandalizate şi jefuite bisericile sârbeşti din Timişoara-Fabric şi Arad

„Mâna murdară a păgânilor nu numai că ne-a pângărit sfintele noastre lăcaşuri ci a tulburat şi pacea şi bucuria sărbătorilor de Crăciun pentru credincioşii şi preoţii noştri...", se arată în comunicatul oficial al UDSCR. După o vreme au fost depistaţi şi reţinuţi făptaşii. Au fost trei persoane, cu stagii temeinice prin penitenciarele din România.

15 ianuarie 1993, Belobreşca. A murit instrumentistul Edi Weinhaeppel

Cunoscutul instrumentist la acordeon în întregul ţinut al Clisurii Dunării şi Banatului de Sud, din Belobreşca, era „un german care a iubit muzica sârbească mai mult chiar decât mulţi dintre sârbi" (scriitorul Cedomir Milenovici).

15 ianuarie 1993, Timişoara. Serată literară „Ivo Andrici"

Redacţia revistei „Knjizevni zivot" în colaborare cu Biblioteca sârbească şi UDSCR au organizat la Timişoara o reuşită serată literară prilejuită de aniversarea a 100 de ani de la naşterea lui Ivo Andrici, singurul laureat „Nobel" din spaţiul literaturii iugoslave. Au ţinut alocuţiuni profesorul Nebojsa Popovici, universitarul Borislav Krstici şi istoricul literar Stevan Bugarski.

12 februarie 1993, Arad. Refugiaţi din Bosnia

UDSCR, filiala Arad doreşte să organizeze acţiuni care să facă mai suportabilă şederea refugiaţilor din Bosnia, în România.

17 februarie 1993, Belgrad. Vizita delegaţiei sârbilor din România la Belgrad

O numeroasă delegaţie a UDSCR, condusă de preşedintele uniunii Milenko Lukin, a întreprins o vizită oficială la Belgrad. Au avut loc discuţii cu preşedintele iugoslav Dobrica Ciosici şi preşedintele Serbiei Slobodan Miloşevici. S-a discutat despre viaţa organizaţiilor minoritare sârbe din România şi ajutorarea activităţii acestora de către ţara mamă. Preşedintele sârb Miloşevici a promis „sprijin material permanent pentru publicaţii, cultură, biserică, şcoli, studenţii noştri în Serbia.

25 februarie 1993, Bucureşti. Vizita neoficială a preşedintelui Iugoslaviei la Bucureşti

Ion Iliescu: „Domnul preşedinte Ciosici ne-a informat, în detaliu, despre situaţia din Iugoslavia... Din partea noastră, am afirmat că România va depune toate eforturile spre a preîntâmpina escaladarea războiului şi ca neînţelegerile şi diferendele să fie soluţionate pe cale paşnică... Am promis domnului Ciosici că România nu va admite, în niciun fel, să fie atrasă într-o eventuală agresiune asupra Iugoslaviei. În ceea ce priveşte embargoul impus Iugoslaviei, noi considerăm că acesta trebuie, cât mai repede, să fie oprit! Căci aceasta nu este o soluţie pentru a se stopa confruntările..." Preşedintele iugoslav Dobrica Ciosici: „Sunt convins, în urma discuţiilor purtate cu preşedintele Iliescu, că între noi nu vor fi diferenţe esenţiale, că vom colabora şi pe viitor şi vom trăi în relaţii de bună vecinătate, că există o înţelegere din partea României pentru situaţia noastră..." („NR", IV, 163, 5 martie 1993).

24 aprilie 1993, Timişoara. Borislav Krstici, noul preşedinte al UDSCR

La sesiunea anuală a conducerii uniunii a fost ales preşedinte profesorul Krstici. Era de aşteptat ca noul preşedinte, prin statura sa morală, de fost deţinut politic, să dea o sporită legitimare reprezentativă conducerii uniunii. Din profesiunea de credinţă a noului preşedinte: „Cred că pe viitor nu mai trebuie să privim problemele separat, doar pe cele ale bănăţenilor din nord iar altele doar pentru cei din Clisură şi al treilea set de probleme ale caraşovenilor. De fapt, problemele noastre sunt şi vor fi comune şi astfel trebuiesc şi abordate... Aş dori în mod special să mă refer la problema şcolară. Dacă ne străduim cu toţii, împreună, şi fiecare individual să lucrăm la propăşirea şcolii sârbeşti de la noi, atunci vom avea, în scurtă vreme şi mai mulţi membri activi în cadrul uniunii. În caz contrar ne vom pierde (de tot) şi ca minoritate şi ca organizaţie."

28 octombrie 1993, Timişoara. Ample festivităţi de omagiere a 100 de ani de la naşterea scriitorului Milos Crnjanski

La Timişoara a fost dezvelită o placă comemorativă în incinta şcolii unde a învăţat marele scriitor sârb. Milos Crnjanski a fost evocat în adunarea festivă din incinta Vikariatului ortodox sârb, de către poetul şi deputatul Slavomir Gvozdenovici, oficiali şi invitaţi. La Bucureşti, în cadrul Facultăţii de limbi slave, la Catedra de limba sârbă, s-a desfăşurat, în 2 noiembrie, un simpozion de evocare a complexei personalităţi literare a lui Crnjanski. Au susţinut alocuţiuni universitarii: D. Gămulescu, M. Jivkovici, M. Vukadinovici, O. Nedelcu şi numeroşi invitaţi.

19 noiembrie 1993, Novi Sip. Cimitir românesc, al nimănui, în Serbia

Pe malul sârbesc al Dunării, în localitatea Novi Sip din apropierea oraşului Kladovo zace, neîngrijit, un cimitir unde sunt îngropaţi peste 80 de transfugi români, ai nimănui, ucişi de grănicerii lui Ceauşescu pe Dunăre, în timpul încercării neizbutite de a scăpa de regimul de coşmar al dictatorului comunist. Deocamdată autorităţile române ezită să-şi asume răspunderea îngrijirii acestui cimitir.