Minoritatea sârbă 2002

 

8 februarie 2002, Timişoara. Premierul sârb Zoran Djindjici la Timişoara

Primire la oficialităţile judeţene şi municipale. Apoi la Clubul USR din Timişoara şi la Vicariatul sârbesc.

Preşedintele USR Ognjan Krstici: „Vă rugăm, domnule premier ca şi personal, prin autoritatea d-voastră să vă angajaţi astfel încât să fim mai bine înţeleşi în Serbia iar ţara mamă să fie alături de Biserica noastră, în strădaniile de a-şi redobândi bunurile şi fundaţiile, să fie alături de şcolile noastre, instituţiile noastre culturale şi astfel să ne susţină în strădaniile noastre de păstrare a identităţii."

Premierul sârb Zoran Djindjici: „Dacă vorbim de tradiţie, trebuie prima dată să ne punem întrebarea, care sunt atributele fiinţei noastre naţionale ce trebuie dezvoltate în continuare, ce este pozitiv în trecutul nostru şi temei pentru viitor. Am avut în tradiţia noastră destule experimente cu final tragic, păguboase pentru popor. Am apucat acum un timp mai prielnic pentru a redefini în mod pozitiv caracterul nostru naţional... Privitor la minoritatea voastră, orice probleme aveţi la ministerele noastre, faceţi-vă auziţi, cereţi, insistaţi, nu veţi greşi; bateţi şi la uşile deschise, nu veţi greşi chiar de veţi repeta să formulaţi revendicările, mai bine şi de mai multe ori decât niciodată. Serbia are în faţă un viitor deosebit de luminos şi eu vă garantez că se află pe mâini bune". („NR", 627, 15 februarie 2002)

 

18-31 martie 2002, România. Recensământul populaţiei din România: Sârbi, 22.518

Numărul sârbilor a scăzut, faţă de 1992, cu 24%. În judeţul Timiş sunt 13.217, în Caraş-Severin 6.069, Arad 1.209, Mehedinţi 1.181.

 

6 aprilie 2002, Timişoara. „Adunarea diasporei pentru România"

La adunarea anuală a USR este prezentată propunerea transmisă prin Consulatul general al Iugoslaviei referitor la constituirea unei „Adunări a diasporei pentru România", ca structură de bază într-un „Consiliu al diasporei" de la Belgrad, cu rolul de corp consultativ pe lângă Guvernul Iugoslaviei. Reprezentantul sârbilor din România în acest consiliu belgrădean va fi deputatul USR Slavomir Gvozdenovici. A fost înaintată şi o listă de 30 de nume cu membrii „Adunării diasporei pentru România" (reprezentanţi de frunte ai USR, din teritoriu, din Media, dar şi din structura conducătoare, inclusiv preşedintele Ognjan Krstici).

 

10 mai 2002, Arad. Tensiuni între USR şi tinerii din redacţia „NR"

Şedinţa de lucru a USR, desfăşurată de această dată la Arad, a stat sub semnul tensiunilor iscate între fruntaşii uniunii din Clisură (Belobreşca) şi tinerii jurnalişti, promotorii înnoirii Media. Activiştii uniunii, cărora li s-a alăturat şi Duşan Popov, au dat glas insatisfacţiei pentru spaţiul mai restrâns alocat difuzării acţiunilor proprii, în special ale celor din Clisură.

 

5 iulie 2002, Timişoara. Evaluări, la un an de la reformarea săptămânalului „NR"

Raico Cornea: Bilanţul activităţii redacţionale după un an, între plus şi minus, cu „înşiruiri ameţitoare de succese şi eşecuri".

 

19 iulie 2002, Sânmartinul Sârbesc. S-a stins din viaţă Nada Dabici

A murit cea mai cunoscută interpretă de muzică sârbească din Banat, Nada Dabici. Afirmată încă de la vârsta de 15 ani, din satul ei natal Sânmartinul Sârbesc, la începutul anilor '50, a înregistrat un total de 18 discuri „Electrecord", caz unic printre interpreţii sârbi de la noi. A fost oaspete frecvent la Radio Bucureşti şi Timişoara, dobândind peste ani o notorietate chiar şi peste graniţă, în Iugoslavia.

 

26 iulie 2002, Timişoara. „Primăvara gazetărească" de numai 50 de numere a luat sfârşit

Demisia redactorului-şef şi responsabil al revistei „Naša Reč", Raico Cornea, din „motive personale".

 

3 august 2002, Moldova Veche. Manifestaţia cultural-sportivă „Ceaunul de aur"

În organizarea USR la Moldova Veche a avut loc o amplă manifestare cultural-sportivă sub genericul „Ceaunul de aur". În centrul evenimentului a stat turneul de fotbal desfăşurat sub patronajul jucătorului de reputaţie internaţională Miodrag Belodedici. Manifestaţia s-a finalizat cu întreceri de tenis, şah şi un bogat program artistic, susţinut de tamburaşii şi dansatorii timişoreni de la „Mladost", formaţiile de dansuri populare din Socol, Belobreşca şi Sviniţa.

 

24-25 august 2002, Sviniţa. Festival multicultural în Mehedinţi

Reprezentanţi a nouă localităţi mixte din punct de vedere etnic din România au participat în perioada 24-25 august în satul Sviniţa din Mehedinţi la festivalul multicultural „Fereastra spre noi." Reprezentanţi ai aromânilor, ceangăilor, cehilor, maghiarilor, românilor, ucrainenilor, sârbilor, rromilor şi slovenilor au organizat dansuri şi cântece tradiţionale, piese de teatru, muzică tradiţională. Programul a fost deschis printr-o paradă a comunităţilor participante şi s-a încheiat cu un bal multietnic. În paralel s-a desfăşurat un seminar de desen al copiilor din comunităţile participante. Evenimentul a făcut parte din Programul de „Dezvoltare a comunităţilor multietnice." Programul s-a derulat în nouă comunităţi din Timiş, Tulcea, Bacău, Caraş-Severin, Mureş, pe o perioadă de doi ani. Scopul acestuia a fost îmbunătăţirea capacităţii de dezvoltare şi de cooperare în comunităţile multietnice şi în cadrul organizaţilor care derulează proiecte cu acest scop.

 

1 septembrie 2002, Sviniţa. Festivalul smochinelor

Festivalul a reunit formaţiuni cultural-artistice din Moldova Veche, Belobreşca şi Sviniţa. Cântec, dans, voie bună şi mulţi oaspeţi din Clisura Dunării, din Turnu-Severin, Mehedinţi şi Timişoara. Manifestaţia a fost oficiată de preşedintele USR Ognjan Krstici, reprezentantul Consulatului iugoslav din Timişoara, deputatul USR Slavomir Gvozdenovici şi primarul localităţii Sviniţa Jovan Jovanovici. Seara pentru cei peste 1.000 de participanţi s-a încheiat cu un grandios bal pe malul Dunării.

 

22 septembrie 2002, Arad. Inaugurarea Muzeului memorial „Sava Tekelija"

Duminică 12 septembrie a. c. în prezenţa oaspeţilor de la Muzeul Voivodinei din Novi Sad (director dr. Ljubivoje Cerovici), Muzeului judeţean Arad (director dr. Pascu Hurezeanu), fruntaşului arădean USD prof. Sima Jarkov, protopopului Stevan Rajici, istoricului Bojidar Panici, arhitectului Miloş Cristea şi a oficialităţilor din Arad şi Novi Sad, s-a inaugurat Muzeul memorial „Sava Tekelija".