Minoritatea bulgară 1989
15-16.12.1989, Timişoara/Timišvár. În Timişoara se pregăteşte Revoluţia
Tinerii bulgari care făceau naveta la Timişoara/Timišvár din localităţile din jur (Dudeştii Vechi/Stár Bišnov, Sânnicolau Mare/Smikluš, Arad/Arád, Deta/Dédva, Denta/Dénta, Breştea/Bréšća) povestesc că lumea stătea adunată în faţa parohiei lui László Tőkés în tăcere, dar gata să izbucnească în orice moment. Oamenii se împotriveau evacuării acestuia din oraş.
16-22.12.1989, Breştea/Bréšća, Deta/Dédva, Dudeştii Vechi/Stár Bišnov. Bulgarii încalcă ordinele lui Ceauşescu
Prima seară a Revoluţiei române, 16 decembrie, a coincis cu a patra zi din novena (rugăciune catolică repetată timp de 9 zile consecutiv) începută de bulgarii catolici în Breştea/Bréšća, Deta/Dédva şi Dudeştii Vechi/Stár Bišnov. Rugăciunile se ţineau în fiecare seară în locuri diferite, la locuinţele credincioşilor. În acest fel, bulgarii au încălcat ordinul dat de Ceauşescu conform căruia era interzis să se adune mai mult de 5 persoane la un loc şi nu au ţinut cont de acest ordin, au continuat să se adune pentru rugăciuni - bărbaţi şi femei, tineri şi copii - seară de seară, participând după aceea şi la diversele manifestaţii.
16-22.12.1989, Timişoara/Timišvár. Tineri bulgari pe baricadele Revoluţiei din Timişoara
Mulţi tineri bulgari iau parte, alături de timişoreni de toate etniile, la demonstraţiile însângerate din seara de sâmbătă, 16 decembrie şi până duminică, 17 decembrie, dimineaţa. La fel şi în zilele următoare, până la căderea regimului ceauşist. Ei au participat la marşul din centrul oraşului, la asaltul Comitetului Judeţean al PCR, la adunarea populară din piaţa Operei. Din fericire, nu au fost victime din rândul minorităţii bulgare.
20.12.1989, Dudeştii Vechi/Stár Bišnov. În Dudeştii Vechi sunt arse portretele lui Ceauşescu
În jurul orelor 18:00 locuitorii din Dudeştii Vechi/Stár Bišnov, adunaţi în centrul comunei, fac un marş de protest strigând „Jos Ceauşescu!/Dole Čaušesku" şi „Libertate!/ Slobudnust!". Apoi sunt scoase toate portretele lui Ceauşescu din clădirea Consiliului Popular, sunt sparte şi li se dă foc. La fel se întâmplă şi cu portretele din şcoală, din clădirea liceului şi din clădirile celorlalte instituţii din localitate.
21.12.1989, Sânnicolau Mare/Smikluš. Tinerii din Dudeştii Vechi participă la adunarea populară din Sânnicolau Mare
În data de 21 decembrie, la orele 10 dimineaţa, mai mulţi tineri din Dudeştii Vechi/Stár Bišnov iau parte la o mare adunare populară în oraşul Sânnicolau Mare/Smikluš.
21.12.1989, Deta/Dédva. Tinerii din Breştea, Deta şi Denta participă la mitingul din Deta
Tinerii şi vârstnicii bulgari din Deta/Dédva, dar şi cei care făceau naveta de la Breştea/Bréšća sau Denta/Dénta participă, alături de ceilalţi, la mitingul din Deta/Dédva unde s-a strigat: „Libertate!", „Dumnezeu e cu noi!". Mitingul a fost unul fără mari probleme întrucât la Deta/Dédva nu au avut loc distrugeri şi nu s-au tras focuri de armă.
21.12.1989, Dudeştii Vechi/Stár Bišnov. În Dudeştii Vechi se aleg primii reprezentanţi ai poporului
Tinerii bulgari întorşi de la marşul din Sânnicolau Mare/Smikluš se adună în faţa Consiliului popular şi îşi aleg, în numele noii democraţii, primii 5 reprezentanţi, care revendică cererile populaţiei în 10 puncte, aceleaşi cu cele ale Frontului Salvării Naţionale, cerând totodată şi recunoaşterea oficială a minorităţii bulgare.
21-25.12.1989, Arad/Arád. Bulgarii participă la marşurile din Arad/Arád
Alături de oamenii care au ieşit în stradă la Arad/Arád s-au aflat şi nenumăraţi etnici bulgari, din Arad/Arád şi Vinga, care au strigat laolaltă cu ceilalţi: „Jos dictatorul!", „Ieri în Timişoara, azi în Arad!", „Armata e cu noi!", „Timişoara, Timişoara!". În data de 21 decembrie, între orele 09:00-10:00 dimineaţa, mai mulţi preoţi de diferite confesiuni s-au urcat pe un tanc din Piaţa Unirii şi au recitat, împreună cu populaţia, „Tatăl nostru", ca semn de recunoştinţă pentru eroii căzuţi la Timişoara/Timišvár.
24.12.1989, Dudeştii Vechi/Stár Bišnov. Alegerea primului Comitet Popular
Duminică, 24 decembrie 1989, în jurul orelor 12:00, întreaga suflare a localităţii Dudeştii Vechi/Stár Bišnov este prezentă în faţa Consiliului Popular, unde are loc alegerea unui comitet de conducere format din 36 de persoane, care vor avea grijă de buna rânduială din comună, de păstrarea legii şi ordinii. Din rândul acestora sunt aleşi 5 reprezentanţi care vor ţine legătura cu populaţia: Uzun Petru Pavel, Ghergulov Vichentie, Ciocani Petru, Sârbu Ioan şi Ghergulov Gheorghe.
24.12.1989, Timişoara/Timišvár. Ajutoare din Bulgaria şi Iugoslavia
Conform primului număr al ziarului timişorean Victoria (27 decembrie 1989), organ al Frontului Democratic Român, din articolul semnat de Daniel Mândrilă aflăm că: Ministerul Apărării din Bulgaria a trimis în România un spital de campanie echipat cu toate instalaţiile necesare; totodată Crucea Roşie din Iugoslavia a trimis 10 tone de medicamente şi materiale sanitare precum şi 3,3 tone de pâine. Muncitorii din Subotiţa au trimis la Timişoara 7,5 tone de alimente şi 6.000 de pachete pentru copii.
24-26.12.1989, Dudeştii Vechi/Stár Bišnov. Bulgarii din Dudeştii Vechi trimit ajutoare la Timişoara
În semn de solidaritate cu revoluţionarii din Timişoara/Timišvár, care au stat necontenit pe străzile oraşului, din Dudeştii Vechi/Stár Bišnov sunt trimise la Timişoara/Timišvár peste 4.000 kg de pâine, 3.000 de cornuri şi 3.000 de ouă.
25.12.1989, Dudeştii Vechi/Stár Bišnov. „Svetlina" (Lumina) - Prima publicaţie post-revoluţionară a bulgarilor bănăţeni
Pe 25 decembrie 1989, doi tineri din Dudeştii Vechi/Stár Bišnov - Nicolae Markov şi Gheorghe Avram - au iniţiativa editării unei prime publicaţii în limba bulgarilor bănăţeni. Publicaţia reprezintă o coală ministerială (A4) care are pe una din feţe tipărit titlul - SVETLINA (Lumina), datele de identificare - Gudina I, Broj 1, 25 december 1989 (Anul I, Numărul 1, 25 decembrie 1989) - după care urmează textul propriu-zis, împărţit în două coloane: în partea stângă se afla textul în limba română, iar în partea dreaptă, cel în limba bulgarilor bănăţeni, iar asta deoarece publicaţia a fost gândită din start ca bilingvă. Au fost produse în total peste 130 de exemplare, ce s-au împărţit gratuit oamenilor care ieşeau de la liturghie a doua zi dimineaţa.
Din această publicaţie a apărut doar numărul 1. Articolele debutează cu o ştire: „Astăzi, 25 decembrie 1989, tiranul Ceauşescu Nicolae şi analfabeta lui soţie au fost judecaţi, condamnaţi şi executaţi!" Urmează o clarificare: „Dorim ca această foaie să fie în primul rând culturală. O vom feri de orice orientare politică", după care găsim un fel de „Program" al publicaţiei, în care redactorii sunt conştienţi de faptul că nu reinventează roata, ci reiau, peste ani, o sarcină începută de înaintaşi: „Svetlina (Lumina) se vrea o reînviere a ziarului Banátsći balgarsći glasnić (Glasul bulgarilor din Banat), ziar [...] apărut acum 50 de ani şi interzis de cenzură după 9 ani de apariţie". Se motivează şi faptul că publicaţia apare bilingv: „Publicând articolele bilingv dorim să oferim adevăraţilor creatori şansa de a putea intra în circuitul cultural naţional" şi se punctează: „După atâta timp de ignoranţă, uitaţi cu bună ştiinţă, etichetaţi drept «alte naţionalităţi» dorim acum, prin această foaie, să ne manifestăm bucuria de a putea spune simplu: EXISTĂM!"
25.12.1989, Timişoara/Timišvár. Primele cuvinte în limba bulgară la Radio Timişoara
Profesorul Ivanciov Carol Matei, de la Liceul Industrial nr. 1 din Timişoara/Timišvár, rosteşte la Radio Timişoara un salut în limba bulgară, în care îşi exprimă bucuria că se poate adresa conaţionalilor în limba maternă, având încrederea că odată cu trecerea la democraţie, bulgarii din România se vor bucura de aceleaşi drepturi ca şi românii şi ca toate celelalte naţionalităţi, într-o Românie liberă. Totodată, anunţă închegarea unui Comitet de iniţiativă pentru înfiinţarea „Uniunii Bulgare din Banat".
25.12.1989, Breştea/Bréšća. Liturghie în cinstea eroilor Revoluţiei române
Preotul paroh din Breştea/Bréšća, Augustinov Gheorghe, a oficiat pe 25 decembrie 1989 o liturghie în cinstea eroilor Revoluţiei române. Liturghia a fost oficiată în odăjdii roşii, culoarea martiriului.
25.12.1989, Timişoara/Timišvár. Se ia iniţiativa înfiinţării Uniunii Bulgare din Banat
Un Comitet de iniţiativă, în frunte cu profesorul Ivanciov Carol Matei, hotărăşte înfiinţarea unei organizaţii a bulgarilor din Banat - Uniunea Bulgară din Banat. Organizaţia va fi structurată pe principii teritoriale, adică vor exista comitete săteşti, orăşeneşti şi judeţene.
27.12.1989, Dudeştii Vechi/Stár Bišnov. Primul Crăciun liber
Miercuri, 27 decembrie 1989, la Căminul Cultural din Dudeştii Vechi/Stár Bišnov are loc un program artistic cu ocazia Crăciunului. Sunt prezentate obiceiurile specifice - Betleemul - şi toţi copiii primesc cadouri, conform obiceiului.
29.12.1989, Timişoara/Timišvár. Componenţa primului Comitet de înfiinţare a Uniunii Bulgare din Banat
Ziarul sârbesc Banatske novine din Timişoara/Timišvár publică, în nr. 2 din 29 decembrie 1989 anunţul conform căruia în data de 25 decembrie 1989 s-a luat decizia înfiinţării Uniunii Bulgare din Banat, publicând şi numele membrilor comitetului provizoriu: Ivanciov C., Burov G., Fermendjin P., Nacov V., Velciov P., Augustinov P., Ghergulov G., Calciov C., Calapiş D., Avram G., Markov N., Bartulov M., Harlău P., Roncov F., Fermendjin I., Slavin I., Manea A., Topciov Ş., Augustinov G., Vasilcin C., Ciocani A., Parvan A., Stoiov P.
29.12.1989, Dudeştii Vechi/Stár Bišnov. Primul Comitet al Frontului Salvării Naţionale din Dudeştii Vechi
La recomandarea forurilor superioare, locuitorii din Dudeştii Vechi/Stár Bišnov, Cheglevici şi Valcani sunt convocaţi la o adunare populară pentru a-şi alege 15 membri ai Frontului Salvării Naţionale, care să preia conducerea Consiliului popular. În calitate de preşedinte este ales Uzun Petru Pavel. Dr. Fitătău şi Ghergulov Gheorghe sunt aleşi vicepreşedinţi iar Ghergulov Vichentie este ales secretar.
31.12.1989, Bucureşti. Fondarea Asociaţiei bulgarilor din România
În data de 31 decembrie 1989, în curtea bisericii bulgare Sf. Proroc Ilie din Bucureşti, un grup de bulgari - entuziaşti, foşti elevi şi cadre didactice ale Şcolii pedagogice bulgare „Hristo Botev" din Bucureşti - a hotărât fondarea unei Asociaţii a Bulgarilor din România, care să continue tradiţiile şi activităţile bulgarilor din România de-a lungul timpului. [Informaţia este contrazisă de declaraţia din ziarul Náša glás (Glasul nostru), nr. 2 din 30 ianuarie 1990, conform căreia bulgarii din Bucureşti şi împrejurimi s-au adunat „imediat după Anul nou liber" şi au înfiinţat Asociaţia Culturală din Bucureşti].