Minoritatea armeană 1990
20.01.1990, Bucureşti. Prima întrunire a armenilor din Bucureşti
În urma decretului lege din seara zilei din 22 decembrie 1989, prin care era consfinţit dreptul la liberă asociere, are loc la Biblioteca Dudian prima întrunire de constituire a unei organizaţii armeneşti.
24.01.1990, Bucureşti. Se stinge din viaţă ziaristul şi publicistul Leon Kalustian
Leon Kalustian s-a născut la 17 octombrie 1908 în Focşani. Pleacă de tânăr la Bucureşti şi intră în publicistica de stânga a vremii. După 1944 va petrece ani grei în închisorile comuniste. Revine în publicistică la sfârşitul anilor '70. A decedat la 24 ianuarie 1990 şi este înmormântat la cimitirul armenesc din Focşani.
30.01.1990, Bucureşti. Demonstraţie a armenilor în faţa Ambasadei U.R.S.S.
Comunitatea armeană din Bucureşti a organizat o demonstraţie, în faţa Ambasadei U.R.S.S., de solidaritate cu armenii din Karabagh, teritoriu cu populaţie majoritar armeană aflat în administrarea Azerbaidjanului.
Nagorno Karabagh este o regiune populată în majoritate de armeni aflată, în perioada sovietică în administrarea Azerbaidjanului. După anul 1988, odată cu reformele promovate de către Mihail Gorbaciov, a izbucnit un sângeros război între armenii care doreau independenţa acestei regiuni şi azeri. Acţiunea de la Bucureşti s-a înscris în şirul de manifestări, declanşate în toate comunităţile armene din Diaspora, care cereau Guvernului de la Moscova să recunoască independenţa regiunii faţă de Azerbaidjan. Membrii comunităţii armene au depus o petiţie şi un protest la Ambasada U.R.S.S. din Bucureşti
09.02.1990, Bucureşti. Reprezentare a armenilor în CPUN
În urma înfiinţării Consiliului Provizoriu de Unitate Naţională (CPUN) comunitatea armeană a fost reprezentată în această structură prin trei membri delegaţi.
Varujan Vosganian-economist, Sergiu Selian-ziarist şi Nşan Bogdan Căuş-inginer au fost cei trei reprezentanţi ai armenilor în CPUN. Alături de alţi reprezentanţi ai minorităţilor cei trei au contribuit la acceptarea în legislaţia electorală a reprezentării din oficiu a minorităţilor naţionale în Adunarea Constituantă pe durata legislaturii 1990-1992.
08.02.1990, Bucureşti. Înfiinţarea Uniunii Armenilor din România
Prin Decizia Judecătorească 156/1990 se înfiinţează Uniunea Armenilor din România, persoană juridică, la Judecătoria sector 1 Bucureşti, ca organizaţie obştească ce are ca scop apărarea şi promovarea intereselor comunităţii armene din România.
Uniunea Armenilor din România a fost înfiinţată, iniţial, în anul 1919 pentru a ajuta armenii ce îşi căutau un refugiu în România, după Genocidul din 1915. U.A.R. a oferit, la acea vreme, documente de şedere unui număr de 4283 de imigranţi armeni şi a prelungit biletele de naţionalitate la 3269 de armeni. Organizaţia a funcţionat până la instaurarea comunismului, după care s-a dizolvat. După anul 1990 s-a considerat că aceasta este denumirea cea mai potrivită pentru organizaţia nou înfiinţată, deşi obiectivele ei sunt diferite de cele ale Uniunii constituite la începutul sec. XX.
11.03.1990, Bucureşti, Primul Congres al U.A.R.
La Sala Finanţe Bănci din Bucureşti a avut loc primul Congres al U.A.R. Delegaţii l-au ales ca preşedinte pe Varujan Vosganian, vicepreşedinţi pe Varujan Pambuccian şi Nşan Bogdan Căuş iar Setin Maganian, secretar general.
27.03.1990, Dumbrăveni. Moare părintele Francisc Diarian
Preotul Francisc Diarian a studiat teologia la Roma, unde şi-a luat doctoratul. Arestat în anul 1957 împreună cu părintele François de la Capela franceză, a fost condamnat la 15 ani de închisoare. Eliberat în 1964, a devenit preot la Biserica armeano-catolică din Dum-brăveni.
18-21.04. Bucureşti. Adunarea generală a Uniunii Scriitorilor alege conducerea
Din Consiliul Uniunii Scriitorilor fac parte Ştefan Agopian, Bedros Horasangian şi Magdalena Bedrosian.
24.04.1990, Bucureşti, Constanţa. Comemorarea Genocidului din 1915
Au loc în comunităţi primele acţiuni de comemorare a Genocidului împotriva armenilor din Imperiul Otoman. 24 aprilie 1915 este ziua declanşării genocidului împotriva armenilor din Imperiul Otoman. Până în 1990 acest subiect era considerat tabu şi nu se puteau organiza acţiuni comemorative aşa cum se întâmpla în alte comunităţi armene din Diaspora şi în Armenia.
28.04.1990, Bucureşti. Aniversarea revistei Nor Ghiank
La Biblioteca Dudian din Bucureşti are loc o întâlnire a redacţie revistei Nor Ghiank cu cititorii cu ocazia împlinirii a 40 de ani de la apariţia acestei publicaţii armeneşti.
Revista Nor Ghiank, publicaţie în limba armeană, apare la Bucureşti din luna mai 1950. Iniţial a fost săptămânal iar din anul 1982 a devenit lunar. Este cea mai longevivă publicaţie în limba armeană din diaspora.
04.1990, Lyon. Despre armenii din România în presa armeană din Franţa
Publicaţia „France Armenie", care apare la Lyon în limba franceză, dedică, în numărul din luna mai, o pagină, bogat ilustrată, comunităţii armene din România.
Grupajul este realizat de Pascal Maghesian şi cuprinde un scurt istoric al comunităţii armene, situaţia de după 1990 şi imagini de la demonstraţia pro-Karabagh de la Bucureşti din luna ianuarie.
15.05.1990, Bucureşti. Revista Ararat reapare la Bucureşti
Reapare la Bucureşti revista Ararat, publicaţie în limba română a armenilor din România. Revista Ararat a apărut pentru prima oară în anul 1924 sub conducerea publicistului Vartan Mestugean. A apărut până în 1942, când şi-a încetat apariţia. După 1990, la iniţiativa publicistului Arşag Bogdan Căuş, această prestigioasă publicaţie din perioada interbelică reapare. Primele numere au fost finanţate din donaţii ale membrilor comunităţii. Din colectivul redacţional mai făceau parte Varujan Vosganian, Anais Nersesian, Bedros Horasangian, Dumitru Avachian, Madeleine Karacaşian, Mihai Stepan Cazazian.
20.05.1990, Bucureşti. U.A.R. obţine un mandat de deputat
La primele alegeri libere ce au avut loc în România, Uniunea Armenilor din România obţine un mandat de deputat în persoana lui Varujan Vosganian, candidatul propus de comunitate.
Deşi a obţinut doar 399 de voturi, U.A.R. a primit un post de deputat, alături de alte 11 minorităţi naţionale, în baza Decretului CPUN nr. 92 din 14 martie 1990 privind alegerea Parlamentului şi Preşedintelui României. La alegeri au mai candidat şi alţi cetăţeni de origine armeană după cum urmează: Nae Bedros (obţine un mandat de deputat) şi Eduard Agop din partea P.N.L., Nicolae Kircor (Mişcarea Ecologistă) şi David Ohanesian (Partidul Democrat Agrar).
12.06.1990, Bucureşti. S-a stins din viaţă pictorul restaurator Arutiun Avakian
Arutiun Avakian s-a născut la Cetatea Albă. Urmează studii de arte plastice la Bucureşti cu Camil Ressu. A pictat integral biserica din Horezu şi s-a dedicat restaurării picturilor bisericeşti. I-a îndrumat pe tinerii pictori în arta restaurării, fiind profesor la Catedra de pictură bisericească de pe lângă Patriarhia Română.
15.07.1990, Bucureşti. Moare pictorul şi colecţionarul Hrandt Avakian
Hrandt Avakian s-a născut la Alep (Siria). A avut la bază studii libere de artă pe care le-a desăvârşit în atelierele marilor artişti plastici români Jean Steriadi şi Alexandru Satmari. A expus în multe expoziţii de pictură la Bucureşti şi Erevan. Lucrările sale se găsesc în expoziţii din România şi străinătate. Împreună cu sora sa, Beatrice, a colecţionat obiecte de artă pe care le-a donat statului roman în 1971. Colecţia fraţilor Beatrice şi Hrandt Avakian, aflată în prezent la Muzeul Colecţiilor din Bucureşti, este compusă, în majoritate, din piese de artă orientală. Adunate cu mari sacrificii, acestea au fost îngemănate într-un ansamblu complex de artă naţională, europeană şi orientală, în cadrul căruia dominante sunt, atât prin numărul cât şi prin valoarea lor, piesele de artă extrem-orientală.
09.08.1990, Bucureşti. Se înfiinţează Asociaţia de prietenie România-Armenia
Asociaţia, la care aderă personalităţi ale vieţii culturale româneşti şi armene, are drept scop să acţioneze ca o organizaţie apolitică cu scop nelucrativ care urmăreşte să strângă relaţiile străvechi dintre poporul român şi cel armean. Preşedinte provizoriu al acestei asociaţii a fost ales prof. dr. Vlad Apăteanu.
23.08.1990, Bucureşti. Telegramă trimisă domnului Levon Ter Petrosian
Uniunea Armenilor din România trimite o telegramă domnului Levon Ter Petrosian, preşedinte al Consiliului Suprem al Armeniei.
Prin proclamaţia din 23 august 1990 Armenia devine stat independent condus de un Consiliu Suprem al Republicii în frunte cu Levon Ter Petrosian. Cu acest prilej Uniunea Armenilor din România a transmis o telegramă prin care felicită noua conducere de la Erevan.
30.10.1990, Bucureşti. Întrevedere la Cotroceni Ion Iliescu-reprezentanţii U.A.R.
La Palatul Cotroceni are loc prima întâlnire a unei delegaţii a U.A.R. cu preşedintele României, dl. Ion Iliescu.
La întrevedere au participat din partea comunităţii armene Arhim. dr. Zareh Baronian, Varujan Vosganian, Alexandru Cimenian, Nşan Bogdan Căuş şi Melic Vosganian. Întrevederea a vizat situaţia comunităţii armene din România şi problemele ei specifice.
14.12.1990, Constanţa. Emisiune despre armeni la Radio Constanţa
La Radio Constanţa debutează, în fiecare vineri de la ora 10.30 timp de jumătate de oră, emisiunea „Naţia şi Civilizaţia armenilor" realizată de Harry Tavitian. În spaţiul rezervat se poate asculta muzică armenească, ştiri, informaţii despre cultura şi istoria armenilor.
15-16.12.1990, Bucureşti. Centenar H. Dj. Siruni
La Bucureşti s-a desfăşurat, timp de două zile, un simpozion dedicat istoricului şi orientalistului armean H. Dj. Siruni de la a cărui naştere s-au împlinit 100 de ani.
H. Dj. Siruni a fost o mare personalitate a comunităţii armene care s-a născut în Turcia şi s-a stabilit la Bucureşti în anul 1922 la insistenţele lui Nicolae Iorga. Opera monumentală de cercetare şi viaţa sa au fost evocate în cadrul simpozionului de către IPS Arhiepiscop Dirayr Mardichian, poetul Ioan Alexandru, publicistul Arşavir Acterian, Meline Poladian, Andranic Andonian, istoricul Taksin Gemil, scriitorul Paul Anghel, Sergiu Selian, redactor-şef rev. Nor Ghiank, Tigran Grigorian, Varujan Vosganian.