Minoritatea romă 2015
14.01.2015, București. Este adoptată prin Hotărâre de Guvern Strategia de incluziune a cetățenilor români aparținând minorității rome pentru perioada 2015-2020.
Principalele domenii de intervenție sunt accesul la educație, cultură, locuri de muncă, sănătate, locuire, protecția copiilor, justiție, ordine publică, administrație, dezvoltare comunitară și combaterea discriminării. Pentru fiecare domeniu există planuri de acțiuni și surse de finanțare. Monitorizarea implementării Strategiei se va face de către un comitet interministerial special constituit. Un raport anual privind implementarea Strategiei urmează să fie trimis Guvernului și, ulterior, Comisiei Europene, prin intermediul Punctului Național de Contact, desemnat de premier, conform recomandărilor UE.
https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/164836
27.01.2015, Strasbourg. CEDO publică decizia în cauza Ciorcan și alții contra României.
Prin aceasta, autoritățile române sunt obligate să plătească despăgubiri de 192.000 euro către romii din cartierul Apalina-Reghin, victime ale intervenției disproporționate a poliției în seara de 7 septembrie 2006. De-a lungul anilor, Romani CRISS a sprijinit victimele rome pentru derularea procedurilor judiciare.
http://ier.gov.ro/wp-content/uploads/cedo/Ciorcan-%C8%99i-al%C8%9Bii-%C3%AEmpotriva-Rom%C3%A2niei.pdf; Comunicare Magda Matache
27.01.2015, Sibiu. Cu ocazia Zilei Internaționale a Holocaustului, Dorin Cioabă organizează o conferință de presă în care anunță că va face demersuri pentru ca Germania să plătească romilor despăgubiri sub forma pensiilor de ghetto.
Cioabă susține că reprezintă 6.000 de persoane, urmași ai romilor deportați în Transnistria, care cer ca Germania să le plătească pensii lunare de 200 de euro plus o despăgubire de 20.000 de euro, plăți retroactive pe mai mulți ani. Deși Ambasada Germaniei emite în 12 februarie un comunicat de presă în care explică condițiile legale (eligibili nefiind decât supraviețuitorii încă în viață și suficient de vârstnici încât să fi putut lucra în ghetourile din Transnistria), Dorin Cioabă dă de înțeles că, în urma demersurilor sale, vor beneficia și urmașii deportaților, ceea ce determină peste 30.000 de romi să apeleze la Cioabă, mulți dintre aceștia plătindu-i sume de 200 de lei per dosar. La fel se întâmplă și cu cele câteva sute de supraviețuitori romi eligibili. Deși, pentru obținerea pensiei de ghetto, nu trebuie decât un dosar simplu pentru care autoritățile germane nu percep bani, Cioabă susține că și acești supraviețuitori trebuie sa fie reprezentați de către un avocat german. Începând cu mai 2015, supraviețuitorii primesc de la Cioabă împuterniciri, pe care trebuie să le semneze în alb (actele fiind exclusiv în germană). În realitate, actele respective dau putere deplină avocatului german, oferindu-i acestuia inclusiv posibilitatea de a-și stabili singur onorariul. Ulterior, onorariul cerut de Cioabă va fi de 30%. În vara și în toamna 2015, supraviețuitorii romi primesc de la Dorin Cioabă plicuri cu declarații despre deportarea în Transnistria, pe care supraviețuitorii trebuie să le semneze și să le anexeze la dosarul de pensii. Declarațiile sunt false, același text, cu aceleași erori, fiind trimis către toți supraviețuitorii indiferent dacă aceștia fuseseră deportați ca nomazi sau sedentari. Singurele elemente modificate sunt numele și adresa supraviețuitorilor. Aceste tentative de fraudare a pensiilor germane de ghetto determină autoritățile germane să limiteze drastic numărul beneficiarilor romi din România.
Radio România Actualități, 27.1.2015; Turnul Sfatului, 27.1.2015; Agerpres, 27.1.2015; www.roma-survivors.ro; https://mariustuca.ro/anchete/regele-dorin-cioaba-pensii-de-ghetou-romi-deportati-in-transnistria-ambasada-germaniei-la-bucuresti-fundatia-remebrance-responsibility-and-future-12054.html, 20.7.2015
05-15.02.2015, Berlin. Are loc a 65-a ediție a Festivalului Internațional de Film de la Berlin. Radu Jude, regizorul filmului „Aferim!”, primește Ursul de Argint pentru cea mai bună regie.
Acțiunea filmului se petrece în Țara Românească a primei jumătăți a secolului al XIX-lea și constă în urmărirea de către un zapciu a unui rob fugar țigan care este prins și înapoiat boierului care îl castrează. Consultant al filmului este istoricul Constanța Vintilă-Ghițulescu. Filmul impresionează prin recrearea istoriei robiei, puțin cunoscută la nivelul marelui public.
Adevărul, 16.12.2012, 13.3.2015; Mediafax, 14.2.2015, Hotnews, 15.2.2015
17.02.2015, Marea Britanie. Channel 4 lansează primul episod al documentarului „The Romanians are coming”, care documentează experiențele unor romi săraci din România veniți în Marea Britanie în căutare de lucru.
Unul dintre protagoniști lucrează ca gunoier și doarme într-o parcare. Difuzarea documentarului provoacă indignarea românilor stabiliți în Regat, care se tem de confuzii și șicanarea copiilor la școală. În 22 februarie, românii stabiliți în Londra protestează în stradă, iar ambasadorul României la Londra, Ion Jinga, se declară dezamăgit de reprezentarea românilor în acest fel.
Evenimentul Zilei, 18.2.2015; Știrile PRO TV, 19.2.2015; https://www.channel4.com/programmes/the-romanians-are-coming; https://observatornews.ro/eveniment/romanii-din-marea-britanie-ies-in-strada-i-protesteaza-fata-de-documentarul-vin-romanii-146281.html 22.2.2015
20.02.2015. În diferite localități este celebrată ziua dezrobirii romilor (20 februarie 1856).
La București, de exemplu, CNCR și ANR organizează un eveniment la Teatrul Elisabeta.
Gheorghe Sarău, Borne bibliografice, p. 282
05–08.04.2015, Herculane. Are loc a XVI-a ediție a Olimpiadei naționale de limbă maternă romani, organizată din partea Ministerului Educației de prof. Gh. Sarău.
Gheorghe Sarău, Borne bibliografice, p. 383
08.04.2015. Sunt organizate diferite evenimente cu ocazia Zilei Internaționale a Romilor.
De exemplu, la București, Agenția de Dezvoltare Comunitară „Împreună” organizează, cu ajutorul Ambasadelor Austriei, Germaniei și Franței, ANR, DRI și ARDOR, mai multe activități menite să facă vizibil patrimoniul cultural contemporan al romilor: deschideri de galerii, concerte (Marian Mexicanu), spectacol de teatru de improvizație (Mădălin Mandin), dezbatere academică, proiecția filmului „Aferim!” și discuții pe marginea acestuia etc. Evenimentele se desfășoară pe mai multe zile. Tot în 8 aprilie, mai multe organizații rome din Transilvania lansează un comunicat de presă prin care cer măsuri pentru o mai bună integrare a romilor despre care afirmă că „nu s-a făcut cu fapte, ci au avut loc doar protocoale pe hârtie, seminarii, conferințe și promisiuni”, proiectele derulate nu au efectele scontate, parlamentarii romi sunt fără inițiativă, iar partidele politice sunt preocupate de romi doar la alegeri. Comunicatul este semnat de Asociația Romilor din Transilvania, Centrul Creștin al Romilor din Transilvania, Organizația Etnică a Romilor din România, Uniunea Romilor din Transilvania, Asociația pentru Dezvoltarea Economiei Sociale, Fundația Roma Umanitate, Gypsy Media.
Jurnalul Național, 2.4.2015; Știrile PRO TV 8.4.2015
15.04.2015, Bruxelles. Parlamentul European adoptă o rezoluție prin care solicită statelor europene recunoașterea unei zile de comemorare a genocidului romilor, necesară pentru combaterea antițiganismului contemporan. În aceeași zi, tot în cadrul Parlamentului European, la inițiativa europarlamentarilor Damian Drăghici și Daciana Sârbu, este proiectat filmul „Aferim!” în prezența a numeroși oficiali europeni. Intenția celor doi europarlamentari este de a aduce astfel în atenția oficialilor problemele cu care încă se confruntă comunitatea romă.
https://www.europarl.europa.eu/doceo/document/TA-8-2015-0095_EN.html; România TV, 16.4.2015; https://www.ziarulmetropolis.ro/aferim-promovat-in-parlamentul-european/, 16.4.2015
26.04.2015, București. Deputatul Bogdan Diaconu, ales pe listele PSD și devenit recent președinte al Partidului România Unită, își anunță proiectul de lege privind revenirea la denumirea oficială de „țigan”.
Motivul invocat este confuzia de pe urma căreia ar suferi etnicii români aflați în străinătate. Proiectul de lege pe care Diaconu îl depune în 28 aprilie la Camera Deputaților are patru puncte: denumirea oficială a etniei rome în România revine la denumirea de etnie „țigănească”; Etnicii romi se intitulează în mod oficial „țigani”; denumirile „țigan”, „țigănesc” și derivatele lor nu sunt folosite în sens peiorativ și toate documentele și denumirile oficiale din România utilizează denumirea de „țigan”, „țigănesc” și derivatele lor. Potrivit deputatului, etnonimul „rom” este o invenție recentă, pe când „țigan” ar fi vechi, folosit pretutindeni și nu ar fi peiorativ. În următoarele luni, Diaconu se va folosi de popularitatea acestei teme pentru a se promova pe sine și partidul pe care îl conduce. În 18 iulie 2015, în Piața Universității, are loc un miting de susținere a acestui proiect de lege. ActiveWatch solicită comisiilor Camerei Deputaților implicate în avizarea propunerii legislative să respingă acest proiect, iar Diaconu este acuzat de politicianism și șovinism.
Adevărul, 27.4.2015; Mediafax, 29.4.2015; Știrile PRO TV, 29.4.2015, 30.4.2015; https://www.stiripesurse.ro/miting-la-bucuresti-romania-not-gypsyland_962012.html, 20.7.2015; comunicare Magda Matache
Iunie 2015. Are loc un sondaj YouGov în Marea Britanie, Franța, Germania, Danemarca, Norvegia, Suedia, Finlanda cu privire la cele mai antipatizate grupuri. Potrivit sondajului, romii au cea mai proastă imagine.
Romii sunt văzuți cu ostilitate în fiecare dintre aceste state (72% dintre danezi, 58% dintre britanici, 55% dintre francezi, 53% dintre finlandezi, 45% dintre suedezi 42% dintre germani și 40% dintre norvegieni), cu mult înaintea musulmanilor, negrilor, homosexualilor sau evreilor.
https://www.independent.co.uk/news/world/europe/roma-gypsies-most-negatively-perceived-european-minority-group-survey-finds-a6740746.html, 19.11.2015; Adevărul, 21.11.2015
09.06.2015. La inițiativa arhiepiscopului Varsanufie al Râmnicului, se decide înființarea Biroului eparhial de catehizare a romilor din Arhiepiscopia Râmnicului.
Nicolae Dorin Buda, teolog rom, este numit preot misionar pentru romi și inspector coordonator al biroului nou-creat care urmează să deruleze programe misionare, culturale și sociale în comunitățile de romi din județul Vâlcea. De asemenea, va fi continuată traducerea de texte religioase în limba romani.
Ziarul Lumina, 12.6.2015
19-23.06.2015, Timișoara. Are loc a III-a ediția a Olimpiadei Internaționale de Limbă și Creație Literară în Limba Romani, organizată, din partea Ministerului Educației, de prof. Gh. Sarău.
Gheorghe Sarău, Borne bibliografice, p. 383
02.08.2015, București. ANR și alte 13 organizații rome organizează evenimentul „Comemorarea victimelor Holocaustului. Incursiune în trecut”.
Gheorghe Sarău, Borne bibliografice, p. 282
06-08.08.2015, București. Are loc la Muzeul Culturii Romilor a doua ediție a Festivalului Solidarității Pakivalo.
Organizatorii își propun ca prin organizarea festivalului să reducă barierele dintre romi și majoritari, onorând astfel ideea lui Nicolae Gheorghe, mentorul spiritual al festivalului. Publicul este așteptat la dezbateri pe diverse teme sociale, ateliere de pictură și bricolaj pentru copii, muzică (Mahala Rai Banda, Marian Mexicanu, Leonard Iordache, Neluță Neagu etc.), spectacole de teatru în limba romani (Asociația Amphiteatrrom), demonstrații de „street dance”, expoziții despre istoria și personalitățile rome, expoziție de meșteșuguri rome și bucătărie romani. De asemenea, este proiectat filmul „Aferim!”, câștigătorul Ursului de Argint, și se organizează o licitație caritabilă cu obiecte din recuzita filmului. În 7 august, este vernisată Expoziția despre viața și activitatea lui Nicolae Gheorghe, ocazie cu care vorbesc, printre alții, Andrej Mirga, Vasile Ionescu, Gheorghe Sarău și Vasile Burtea. În 8 august, ultima zi a festivalului, în incinta Muzeului și în prezența mai multor supraviețuitori romi ai deportărilor, are loc, la inițiativa europarlamentarului rom Damian Drăghici, dezvelirea primului memorial al Holocaustului romilor din România. Drăghici declară presei că monumentul este „un pas important în reconstruirea memoriei colective a comunității rome care are nevoie de simboluri regeneratoare puternice”. În plus, monumentul este și un răspuns local la rezoluția Parlamentului European din 15 aprilie 2015, prin care ziua de 2 august este recunoscută ca Ziua memorială a Holocaustului European al romilor. Organizatorii declară că intenționează amplasarea monumentului într-un parc sau într-o piață publică.
Hotnews, 8.8.2015; https://www.romaniajournal.ro/spare-time/first-roma-holocaust-memorial-unveiled-in-bucharest/ 9.8.2015; Gheorghe Sarău, Borne bibliografice, p. 282
16-18.08.2015, Riga, Lituania. Are loc un congres al Uniunii Internaționale a Romilor (IRU), care îl acuză pe Dorin Cioabă, președintele IRU, de înșelarea unui mare număr de romi cărora le-a solicitat bani în schimbul promisiunii obținerii de compensații germane pentru Holocaust.
Congresul îl alege pe Normunds Rudevics ca noul lider al IRU și pe Gruia Bumbu în funcția de secretar general. Dorin Cioabă nu recunoaște aceste decizii și susține că el rămâne adevăratul lider al IRU. În această perioadă, există mai multe grupuri care își dispută conducerea IRU. În legătură cu Dorin Cioabă, Partida Romilor și alte organizații rome, precum și Agenția „Împreună”, avertizaseră deja de mai multe luni cu privire la riscul ca romii să fie înșelați.
https://mariustuca.ro/anchete/filiera-regelui-mortii-si-suferinta-romilor-supravietuitori-din-lagarele-din-transnistria-transormate-in-afacere-de-dorin-cioaba-7629.html, 3.6.2015; Libertatea, 18.8.2015; https://mariustuca.ro/anchete/regele-dorin-cioaba-pensii-de-ghetou-romi-deportati-in-transnistria-ambasada-germaniei-la-bucuresti-fundatia-remebrance-responsibility-and-future-12054.html 20.7.2015; Opinia Transilvană, 24.8.2015
22.08-01.09.2015, Costinești. Are loc a XXX-a ediție a Cursurilor intensive de limba romani.
Acestea sunt organizate de Ministerul Educației în colaborare cu CCD Constanța, Secția de limba romani a Universității din București, Fundația „Ruhama”, Primăria și Școala Costinești. Participă 50 de cursanți.
Gheorghe Sarău, Borne bibliografice, p. 375
Octombrie 2015. Este depus dosarul de candidatură al Municipiului Timișoara pentru titlul de Capitală europeană a culturii.
La propunerea Institutului Intercultural Timișoara, programul include o componentă dedicată romilor, denumită „Invizibil/Vizibil – Deconstrucția stereotipurilor și depășirea marginalizării comunităților rome din Timișoara și din Europa”.
Comunicare Călin Rus; https://gazetadinvest.ro/timisoara-a-depus-dosarul-de-candidatura-pentru-titlul-de-capitala-europeana-a-culturii-in-anul-2021/ https://timisoara2023.eu/document/view/42/Bidbook_RO_Timisoara2021.pdf, p. 40
27-30.10.2015, București. Are loc a zecea întâlnire CAHROM (The Ad hoc Committee of Experts on Roma and Traveller Issues).
Înaintea evenimentului propriu-zis, numeroși invitați străini vizitează Muzeul Culturii Romilor, după care sunt întâmpinați de Costel Bercuș, Nicolae Păun, Ciprian Necula, Adrian Marius Dobre, Mădălin Voicu, Dana Varga, Daniel Vasile, Mihai Neacșu etc. Conferința CAHROM constă din mai multe paneluri pe diferite probleme precum: Cultura și arta romilor, Proiectul ROMACT în România, Căsătorii timpurii, Tineretul rom, Femeile rome, Istoria și genocidul romilor, Antițiganism etc.
11.11.2015. Se încheie vizita oficială de zece zile în România a lui Philip Alston, Raportorul Special al ONU pentru probleme de sărăcie extremă și drepturile omului.
Acesta denunță dur discriminarea romilor și absența voinței politice în România de a implementa Strategia guvernamentală de Incluziune pentru Romi. Raportorul observă că nu există un ministru care să coordoneze această strategie, altfel lipsită de un buget bine delimitat, dar că există, în schimb, excesiv de multe organisme oficiale însărcinate să se ocupe de romi, dar cu roluri și responsabilități neclare. De asemenea, Alston critică evacuările forțate ale romilor din ultimii ani, absența unui plan de remediere a crizei de locuințe sociale, observă că România are cea mai mare rată a mortalității infantile din UE, iar rata de mortalitate a mamelor rome este de cinci ori mai ridicată decât a restului populației, precum și faptul că România alocă doar 0,6% din PIB pentru servicii sociale, adică un sfert din media europeană.
Jurnalul Național, 12.11.2015
10.12.2015, București. Un incendiu izbucnește la Muzeul Culturii Romilor.
Focul este stins de pompieri, nu înainte de a distruge circa 40 de metri pătrați din clădire.
Adevărul, 12.10.2015