Minoritatea romă 1989

18.12.1989, Timișoara. Printre primele victime ale Revoluției se numără și Ianos Paris, un tânăr rom în vârstă de 18 ani

Aflat în seara de 18 decembrie pe Calea Girocului, într-un grup de manifestanți, acesta este împușcat mortal de către maiorul Iosif Veverca. În noaptea de 18/19 decembrie autoritățile ridică de la morga Spitalului Timișoara 43 de cadavre (printre care și al lui Ianos Paris), le transportă la Crematoriul „Cenușa" din București unde le incinerează, cenușa fiind aruncată într-o gură de canal din comuna Popești-Leordeni. Condamnat în 1991 la 15 ani de închisoare, Iosif Veverca a fost grațiat în 2003 de președintele Ion Iliescu. (Franz Remmel, Die rumänischen Roma in Daten und Fakten, p. 72; comunicare Vasile Ionescu;http://m.jurnalul.ro/special/anchete/maior-de-militie-condamnat-pentru-uciderea-unui-tanar-de-18-ani-622894.html)

31.12.1989, București. Consiliul FSN emite Decretul-lege nr. 8 privind înregistrarea și funcționarea partidelor politice și a organizațiilor obștești

În vederea înregistrării, aceste formațiuni trebuie să-și prezinte statutele, programul politic, să-și declare sediul și mijloacele financiare, demonstrând ca au cel puțin 251 de membri. Numărul redus de membri necesari înființării unui partid permite apariția unui mare număr de formațiuni politice, inclusiv din rândul romilor. Astfel, pentru primele alegeri (20 mai 1990), își vor depune candidaturile 73 de formațiuni politice constituite legal, dintre care cinci erau ale romilor: Uniunea Democrată a Romilor din România, Partidul Țiganilor din România, Uniunea Liberă Democratică a Romilor din România, Partidul Democrat Creștin al Romilor din România, Partidul Unit Democrat al Romilor, Rudarilor şi Lăutarilor din România. În afara formațiunilor politice au existat diferite alte organizații care au fost înființate în baza Legii nr 21/1924 (Legea Asociațiilor și Fundațiilor). (http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act_text?idt=11004).