Minoritatea romă 2014
27.01.2014, București. La sediul INSHR-EW, are loc lansarea cărții „De ce nu plâng? Holocaustul romilor și povestea lui adevărată. Deportarea romilor în Transnistria: mărturii, studii, documente” de Adrian Furtună, directorul Centrului de Cercetări Culturale și Sociale „Romane Rodimata”. Cartea, care se află la a doua ediție, conține interviuri de istorie orală și documente de arhivă și abordează felul în care romii își amintesc deportările. La eveniment participă Paulina Vasile, o supraviețuitoare romă, istorici și un public numeros. Lansarea cărții are loc în contextul Zilei Internaționale de Comemorare a Holocaustului.
Februarie 2014, Timișoara. La inițiativa Institutului Intercultural Timișoara, au loc întâlniri între membrii grupului civic din cartierul Kuncz și reprezentanții Primăriei Timișoara.
Printre altele, se propune construirea unui centru comunitar în cartierul Kuncz. Propunerea este acceptată și va fi inclusă în Strategia Culturală a Municipiului Timișoara și menționată în dosarul de candidatură pentru titlul de Capitală europeană a culturii. Procesul de lucru cu comunitatea și dialogul stabilit cu autoritățile locale din Timișoara de către Institutul Intercultural Timișoara va sta la baza metodologiei programului ROMED2 al Consiliului Europei.
Comunicare Călin Rus.
03.02.2014, Stockholm. Are loc întâlnirea între Răduța Matache, ambasadoarea României în Suedia, și Erik Ullenhag, ministrul suedez al Integrării.
Discuția se concentrează pe imigrația românească în Suedia, ambasadoarea vorbind despre marele număr de cetățeni români cu calificări înalte care s-au stabilit în Suedia, iar ministrul Ullenhag despre problemele întâmpinate de mai multe localități suedeze unde a apărut fenomenul cerșetoriei. Oficialul suedez solicită informații despre eforturile României în integrarea romilor în domenii precum reprezentarea politică, educație, sănătate și vrea să știe cum ar putea Suedia ajuta aceste eforturi. Discuțiile au loc pe fundalul creșterii numărului de cerșetori din România de unde proveneau, potrivit Primăriei Stockholm, 90% dintre cerșetorii aflați în Capitala Suediei. Tot în februarie, ministrul Ullenhag declară îngrijorător faptul că România nu solicită sprijinul UE pentru ameliorarea situației romilor. La 8 februarie, ambasadoarea Răduța Matache sugerează într-un ziar suedez „Dagens Nyheter” trei pași în soluționarea problemei: 1) cooperarea româno-suedeză la nivel guvernamental, dar și între diferite ONG-uri; 2) cooperare polițienească sporită, România trimițând mai mulți agenți în Suedia; 3) descurajarea cerșitului prin modificarea legislației suedeze care nu pedepsea cerșetoria, după modelul altor state. Autoritățile suedeze refuză sugestia de a incrimina cerșetoria și se concentrează pe desființarea celor mai insalubre tabere instalate la periferia orașelor. La 17 februarie, romii originari din România sunt evacuați dintr-o tabără ilegală amplasată în Högdalen, o suburbie a orașului Stockholm, și câteva zeci de cetățeni români acceptă oferta repatrierii în România.
Comunicatul Ambasadei României in Suedia, 3 februarie 2014 ( http://stockholm.mae.ro/en/local-news/893); Jurnalul Național, 9.2.2014; Adevărul, 17.2.2014
10.02.2014, București. În urma reclamației Romani CRISS, CNCD îl sancționează pe președintele Traian Băsescu cu o amendă contravențională de 600 de lei pentru afirmațiile făcute la 3 noiembrie 2010, când declarase despre romii nomazi că „foarte puțini vor să muncească” și „mulți dintre ei, în mod tradițional, trăiesc din ce fură”. Decizia CNCD de sancționare a președintelui se ia cu șase voturi pentru și două voturi contra.
Adevărul, 10.2.2014; Jurnalul Național, 10.2.2014
10-11.03.2014, București. Androulla Vassiliou, comisar european pentru Educație, și George Soros, filantrop american și președintele Fundației pentru o Societate Deschisă, se află în România, unde vizitează o serie de proiecte pentru romi.
Printre altele, Soros se întâlnește și cu premierul Victor Ponta, cu care discută despre integrarea romilor. Împreună cu Androulla Vassiliou, Angela Filote (Reprezentanta Comisiei Europene în România), Mihnea Costoiu (ministrul Învățământului) și Gabriel Petrea (viceprimarul Sectorului 6), ei vizitează Muzeul Culturii Romilor, unde discută cu bursierii romi ai Roma Education Fund. Androulla Vassiliou laudă inițiativa Romano Butiq de înființare a unui muzeu al romilor, iar George Soros declară că este necesară constituirea unor instituții culturale rome inclusive la nivel european și amintește de inițiativele sale, cum ar fi colaborarea cu Consiliul Europei pentru înființarea unui Institut European pentru Romi. Ciprian Necula, gazda întâlnirii, menționează că în România există toate resursele necesare pentru un astfel de Institut European pentru Romi și enumeră Muzeul Rom, lansarea de către SNSPA a unui program masteral pentru studii rome, centrul de cercetare, teatrul privat al romilor, ONG-urile profesioniste etc. El își exprimă speranța că și Guvernul României va susține un astfel de institut în țară.
Adevărul, 11.3.2014; https://www.wall-street.ro/articol/Social/162910/ponta-s-a-intalnit-cu-miliardarul-soros-obiectivul-integrarea-romilor.html#gref, 12.3.2014
08.04.2014, București. Cu ocazia Zilei Internaționale a Romilor, are loc la Muzeul Culturii Romilor conferința „Rom, sine qua non”.
La eveniment participă peste 90 de persoane, inclusiv diplomați (ambasadele SUA, Germaniei, Suediei, Elveției, Ungariei, Norvegiei și Canadei), reprezentanți ai societății civile rome și nerome, autorități și organizații internaționale. Șase organizații rome reunite în Mișcarea de Dezvoltare a Romilor susțin că strategia guvernamentală pentru romi nu răspunde nevoilor reale ale romilor, iar aceștia trebuie să fie implicați într-o măsură mai mare în procesul de identificare a soluțiilor pentru problemele cu care se confruntă. Cu această ocazie, se organizează numeroase alte evenimente în diferite localități. De exemplu, la MȚR este proiectat documentarul „Valea Plângerii”, urmat de discuții la care participă reprezentanți ai societății civile și istorici.
Jurnalul Național, 8.4.2014
08.04.2014, Stockholm. Într-un interviu dat presei suedeze, Birgitta Ohlsson, Ministrul suedez pentru Afaceri Europene, se declară furioasă pe România, pe care o acuză că nu se implică suficient în rezolvarea problemei romilor.
Ohlsson dă ca exemplu faptul că România a refuzat propunerea suedeză de ajutor extern pentru cheltuirea fondurilor europene destinate integrării romilor. Mai precis, oficialul suedez afirmă că Guvernul României se opune creării unui grup de experți ai UE care să eficientizeze cheltuirea fondurilor pentru romi, puse la dispoziție de UE. În zilele următoare, Eugen Teodorovici, ministrul Fondurilor Europene, și Titus Corlățean, ministrul de Externe, neagă dezinteresul părții române, critică abordarea nediplomatică față de România, susțin că nu ar fi fost refuzat un asemenea ajutor, care nici nu ar fi fost abordat în negocieri, și că ministrul suedez s-ar afla în campanie electorală. Oficialul suedez revine cu noi declarații la sfârșitul lunii aprilie, când afirmă că Suedia negociază de mai multe luni și pe multiple planuri cu oficialitățile românești pentru ca romii să nu mai emigreze, dar că românii nu manifestă voință politică și capacitate administrativă pentru utilizarea eficientă a fondurilor UE. Totuși, ea speră că, în cele din urmă, românii vor accepta ajutorul oferit. Parte a presei românești critică refuzul oficialilor români, mai ales că rata de absorbție a fondurilor europene pentru romi nu se ridică decât la 30%.
Mediafax, 8.4.2014, 22.4.2014; Jurnalul Național, 8.4.2014; ;România Liberă, 9.4.2014; Evenimentul Zilei, 10.4.2014
08.04.2014, București. Cu ocazia Zilei Internaționale a Romilor, Dorin Cioabă depune la Tribunalul București cererea de înregistrare a Partidului Alianța Democrată a Romilor.
Cioabă este însoțit de mai mulți lideri romi care strânseseră cele 40.000 de semnături necesare. Deja la sfârșitul lunii martie, Cioabă anunțase intenția de a transforma Alianța Civică Democrată a Romilor, pe care o conducea, într-un partid cu care să candideze în parteneriat cu diverse alte partide politice și își exprima preferința pentru Partidul Mișcarea Populară. La 24 martie, Elena Udrea confirmase discuțiile cu Dorin Cioabă.
Știrile PRO TV, 9.4.2014
07-11.04.2014, Tulcea. Are loc ediția a XV-a a Olimpiadei naționale de limba și literatura romani
Gheorghe Sarău, Borne bibliografice, p. 384
10.05.2014, București. Workshop de lansare a proiectului „Supraviețuitorii romi ai deportărilor în Transnistria” derulat de Centrul de Resurse pentru Comunitate în parteneriat cu SNSPA, FSPUB, Asociația Evreilor din România Victime ale Holocaustului și Asociația „Porojan” din Republica Moldova.
Coordonat de istoricul Petre Matei și finanțat de FDSC, proiectul își propune realizarea de interviuri audio-video de istorie orală cu supraviețuitorii romi și asistarea acestora pentru a intra în drepturile legale prevăzute de legislația română și germană (indemnizație lunară și drepturile adiacente oferite de Legea 189/2000 și pensiile germane de ghetto, pentru ultimele fiind eligibili în special romii foarte în vârstă, care putuseră munci în ghetto-urile din Transnistria). Începând cu mai 2014, au fost făcute mai multe cercetări pe teren în București, Ialomița, Argeș, Vâlcea, Dolj, Galați, Constanța, Iași, Botoșani, Bacău, Mureș etc., unde supraviețuitorii romi au fost intervievați și ajutați să-și obțină drepturile (intervenții pe lângă Casele Județene de Pensii, Casa Națională de Pensii, Ministerul Muncii, Arhivele Naționale, notariate, Casele Germane de Pensii: DRV Bund Berlin, Würzburg-Nordbayern și KBS-Bochum, Ambasada Germaniei la București). Ca urmare a proiectului, sute de supraviețuitori își vor primi în următorul an drepturile legale, inclusiv pensiile de ghetto acordate de germani, plătite retroactiv pe mai mulți ani, caz în care unii au putut primi chiar și sume de aproximativ 20.000 de euro. În total, beneficiarii au primit aproximativ circa trei milioane de euro.
25.05.2014. Au loc în România alegerile pentru Parlamentul European.
Unul dintre cei 32 de europarlamentari români este Damian Drăghici, care a candidat din partea Alianței PSD-UNPR-PC. În cadrul campaniei electorale (desfășurate între 25 aprilie și 24 mai), acesta a declarat: „Singurul motiv pentru care mă duc la Bruxelles este pentru promovarea politicilor de incluziune socială, să promovez multidimensionalitatea politicilor de incluziune socială, cei lipsiți de șansă, cei defavorizați și, în primul rând, pe romi”.
Jurnalul Național, 20.5.2014
10-14.06.2014, Brașov. Are loc a II-a ediție a Olimpiadei Internaționale de Limbă și Creație în Limba Romani.
Aceasta este organizată din partea Ministerului Educației de prof. Gh. Sarău care, în plus, organizează, între 29 iunie și 11 iulie, la Oradea, ediția a XXVIIII-a a Cursurilor intensive de vară pentru limba romani. Cursurile sunt organizate în parteneriat cu ISJ Bihor, CCD Bihor și sunt ținute de Gh. Sarău, Ionel Cordovan și Daniel Petrilă.
Gheorghe Sarău, Borne bibliografice, p. 375, 384
01.07.2014, Norvegia. Intră în vigoare un proiect de lege votat în iunie de parlamentarii norvegieni prin care li se permite autorităților locale să interzică cerșetoria, contravenienții fiind pasibili de amendă și de o pedeapsă de până la trei luni de închisoare.
În 2005, guvernul social-democrat dezincriminase cerșetoria, dar ulterior, pe fondul creșterii numărului de cerșetori străini, au reapărut discuțiile în favoarea interzicerii acesteia. În Oslo, în 2012, doar 7 cerșetori erau norvegieni, restul până la 194 fiind cetățeni străini, majoritatea din România. Presa norvegiană critică măsura ca fiind îndreptată împotriva romilor.
Jurnalul Național, 17.6.2014
14.06.2014, Paris. „Darius”, un tânăr rom de 17 ani originar din România, este atacat de 12 persoane care îl suspectau de furtul unor bijuterii.
Din cauza rănilor grave, medicii îl țin într-o comă indusă medicamentos pentru mai multe săptămâni. Cazul este documentat de presa românească și internațională, care abordează tensiunile din Franța cu privire la romi, adeseori percepuți ca infractori. Președintele Franței, Francois Hollande, și premierul Manuel Valls condamnă atacul și cer identificarea și pedepsirea agresorilor. Unii lideri romi din România, precum Marian Mandache de la Romani CRISS, îi consideră responsabili pe politicienii francezi care au creat o atmosferă de ostilitate la adresa imigranților romi.
Jurnalul Național, 18.6.2014, 22.6.2014, 23.6.2014; Adevărul, 22.6.2014, 1.7.2014
08.08.2014, București. La Muzeul Culturii Romilor are loc Festivalul Solidarității „Pakivalo”.
Festivalul este inițiat în onoarea intelectualului rom Nicolae Gheorghe, decedat în 8 august 2013. Printre organizațiile implicate se numără Romano Butiq, ActiveWatch, Policy Center for Roma Minorities, Primăria Sectorului 6, Fundația pentru o Societate Deschisă, Amphitheathrrom, Agenția „Împreună”, Sastipen, Romani CRISS, SNSPA, Partida Romilor, ANR, CNCR etc. Fiecare dintre organizațiile implicate contribuie cu activități specifice. Astfel, programul conține dezbateri despre filosofia Pakivalo și Nicolae Gheorghe, Istoria romilor pentru copii, ateliere de bricolaj, sesiuni de consultanță juridică, spectacole de teatru, dans și muzică (Marian Mexicanu, Mahala Rai Banda, Amfifanfare, ansamblul „Grigoraș Dinicu” al CNCR), expoziție de fotografie („Romi – perspective istorice și contemporane”), atelier de pictură etc. La discuția despre Nicolae Gheorghe, moderată de Ciprian Necula, participă Nicoleta Bițu, Vasile Burtea, Gheorghe Sarău, Carmen Podgorean, Elena Radu, Mihaela Zătreanu, Mariana Dincă, Sorin Aurel Sandu, Costel Bercuș, Adrian Vasile, Dănuț Dumitru, Carmen Gheorghe, Stănică Tabă, Florin Nasture, Iulian Stoian, Georgian Luncă ș.a.
https://www.galasocietatiicivile.ro/stiri/festivalul-solidaritatii-pakivalo-14762.html, 6.8.2014; Gheorghe Sarău, Borne bibliografice, p. 284
15.09.2014, București. Are loc evacuarea a 25 de familii de romi (aproximativ 100 de persoane), care locuiesc fără forme legale pe strada Vulturi 50, din sectorul 3 al Capitalei.
Terenul de circa 2300 mp pe care aceștia locuiau fusese retrocedat în 2002 foștilor proprietari, care au permis chiriașilor să locuiască acolo pentru alți cinci ani. În 2007, terenul și drepturile litigioase au fost vândute unei firme care a obținut prin instanță evacuarea foștilor chiriași. În 2 septembrie 2014, toate familiile primesc somație de eliberare a caselor și, în caz de neconformare, înștiințare privind executarea silită în 15 septembrie. Frontul Comun pentru Dreptul la Locuire organizează acțiuni de solidarizare în sprijinul persoanelor amenințate cu evacuarea. Primarul PSD Robert Negoiță al sectorului 3 este criticat inclusiv în PSD pentru că nu le-ar oferi celor evacuați locuințe decente, iar Florin Manole, consilier PSD, sugerează noi acțiuni pentru a determina autoritățile să construiască locuințe și pentru acești oameni.
https://jurnaldinvulturilor50.org/; Adevărul, 26.9.2014; http://www.fcdl.ro/jur-de-100-de-persoane-din-sectorul-3-sunt-aruncate-strada/
09.10.2014, București. „Semnele timpului: Holocaustul din Transnistria”, eveniment comemorativ de Ziua Holocaustului în România, organizat la Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” de Partida Romilor, CNCR și Centrul de Resurse pentru Educație, Dezvoltare și Incluziune Socială.
Gheorghe Sarău, Borne bibliografice, p. 284
15.10.2014, București. Mihai Neacșu devine noul director al Centrului Național de Cultură a Romilor, prin decizia președintelui ANR în subordinea căruia CNCR se află din decembrie 2013 (până atunci aflându-se în subordinea Ministerului Culturii). Noul președinte vine cu un nou plan de management care își propune redefinirea misiunii CNCR prin accentul pe promovarea identității etno-culturale a romilor. În încercarea de a se opune percepției comune că romii nu ar avea decât o cultură tradițională, CNCR va organiza numeroase activități itinerante în diferite comunități sub forma de expoziții, târguri, vizionări de filme, spectacole de teatru, concerte, cursuri de formare pentru adulți etc.
2014–2019-Raport-de-activitate-CNCR; https://partidaromilor.ro/un-nou-director-la-centrul-naional-de-cultura-al-romilor-romano-kher/
17.09.2014, București. Tribunalul dispune înregistrarea în registrul partidelor politice a Partidului Alianța Democrată a Romilor (PADR).
Dorin Cioabă, fondatorul partidului, pretinde, în 10 octombrie, că acesta ar fi primul partid politic al romilor din lume. Cioabă mai susține că PADR ar avea filiale în toate județele țării, constituind o soluție la refuzul partidelor politice de a promova romii în conducerea lor. La alegerile prezidențiale din noiembrie 2014, PADR îl va susține pe candidatul Victor Ponta.
Adevărul, 10.10.2014; Mediafax, 10.10.2014
21.10.2014, București. Parlamentul României adoptă Legea 143 pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate etnic între 1940 și 1945.
Prin aceasta, victimele persecuțiilor etnice, inclusiv evreii și romii, urmează să primească indemnizații lunare majorate (de la 108 lei pentru fiecare an de deportare la 250 de lei), ceea ce înseamnă că romii, care au fost doi ani deportați în Transnistria, urmează să primească 500 de lei lunar în loc de 215 lei. Majorările sunt prevăzute de lege să se aplice începând cu 1 ianuarie 2015. După pierderea alegerilor prezidențiale, Guvernul PSD amână, în 12 decembrie, prin OUG 83, acordarea acestor majorări pentru 2017. Cum majoritatea beneficiarilor erau deja foarte în vârstă și probabil că ar fi murit până în 2017, urmează reacțiile revoltate ale victimelor evreiești sub forma unor poziții precum cea exprimată de deputatul Aurel Vainer (Federația Comunităților Evreiești din România), care cere imediata punere în plată. În cele din urmă, prin Legea 71 din 3 aprilie 2015, Parlamentul va accepta să renunțe la amânarea pentru 2017, toate victimele, inclusiv romii, urmând să-și primească indemnizația majorată începând cu 1 iulie 2015. Nu au putut fi identificate eforturi similare din partea reprezentanților romi. Ulterior, pentru a se proteja de criticile romilor care plătiseră pentru pensii germane care nu au mai venit niciodată, Dorin Cioabă a susținut că mărirea indemnizațiilor conform Legii 189/2000 i s-ar fi datorat.
https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/162440; Adevărul, 22.2.2015
27.10.2014, Cluj-Napoca. La invitația lui Aurel Roșianu, lider al romilor clujeni, reprezentanți ai bisericilor rome neoprotestante vin la Cluj pentru a lansa Centrul Creștin al Romilor.
Pe lângă unificarea acestor biserici, Centrul își mai propune și formarea mai multor romi ca pastori și prezbiteri. Aurel Roșianu, președintele Centrului Creștin al Romilor din Transilvania, declară că apropierea de Dumnezeu este „singura posibilitate pentru a emancipa și de a stopa infracționalitatea în rândul etnicilor romi”.
Evenimentul Zilei, 29.10.2014
06.12. 2014, București. Actrițele rome Mihaela Drăgan și Zita Moldovan înființează compania de teatru rom „Giuvlipen” („feminism”, în limba romani).
Prin aceasta, fondatoarele își propun constituirea unei platforme feministe rome pentru actorii romi care nu se regăsesc în peisajul teatral din România și crearea unei alternative la tendința prejudiciantă a majorității de a folcloriza cultura romă, reducând-o stereotip doar la creații culturale tradiționale. În următorii ani, „Giuvlipen” abordează mai multe teme tabu precum rasismul și sexismul, exotizarea și sexualizarea femeilor rome (spectacolul „Gadjo Dildo”), discriminarea și căsătoriile timpurii în comunitățile tradiționale („Cine a omorât-o pe Szomna Grancsa?”), dreptul la locuire („La Harneală”), deportările romilor („Kali Traš”) etc. În plus, acestea militează pentru înființarea unui Teatru Rom de stat (după modelul Teatrelor german și evreiesc). În absența teatrului rom de stat, Giuvlipen recurge la coproducții care să intre în repertoriul teatrelor de stat, având parteneriate cu TES și alte teatre din țară. Potrivit Reuters, actrițele de la Giuvlipen reprezintă „avangarda unei revoluții rome, o contraofensivă – prin artă și activism – după secole de opresiune”.
Reuters, 17.8.2017, 22.1.2018; Adevărul, 28.8.2022; www.giuvlipen.com; https://casisocialeacum.ro/archives/3441/giuvlipen-teatru-rom-feminist/