Minoritatea romă 2003

 

13-20.01.2003, Paris. La invitația Organizației Internaționale pentru Migrație (OIM), o delegație formată din reprezentanții a trei organizații rome din România (Romani CRISS, Aven Amentza și Centrul Creștin al Romilor) se documentează asupra situației romilor din România aflați în mai multe campusuri situate lângă Paris, Lille, Lyon. Scopul este de a analiza posibilitatea repatrierii voluntare a celor care locuiesc ilegal. Majoritatea romilor aflați în această situație refuză să revină în România, promisiunile autorităților franceze (bilet de avion, 153 de euro de repatriat și facilități de reintegrare în societatea românească) neconvingându-i. De asemenea, organizațiile romilor declară ca se opun repatrierilor colective. Aceste concluzii sunt expuse in cadrul seminarului „Alternative la fenomenul migratiei: Romii in spațiul european", organizat de Romani CRISS in 23-24 ianuarie. (Inforrom, II, Nr. 296 / 24.01.2003).

 

30.01.2003, București. Pe scena Teatrului de Opereta „Ion Dacian" este prezentată o colecție vestimentară inspirată de hainele romilor

Sunt expuse 35 de ținute toamnă-iarnă în cadrul unui spectacol organizat de Romani CRISS. (Inforrom, II, nr. 298/ 28.01.2003).

 

07.02.2003, București. Mădălin Voicu declară ca situația romilor s-a ameliorat

Voicu, la finalul unei întrevederi cu președintele Ion Ilescu, afirmă că organizațiile romilor vor trimite Consiliului European o scrisoare în care vor arăta că guvernul României a adoptat o strategie pentru ameliorarea situației romilor, cazurile de discriminare sunt izolate, iar România oferă toate garanțiile pentru a deveni membru cu drepturi depline în cadrul UE.

 

07.02.2003. București. Guvernul aprobă în ședința din 7 februarie un memorandum prin care Ministerul Administrației Publice, Ministerul Agriculturii și Ministerul Informațiilor Publice vor initia un program de împroprietărire a romilor din mediul rural.

 

12.02.2003, București. Conducerea IJP Ilfov, prefectul județului și reprezentanții comunităților locale de romi semnează un protocol de parteneriat prin care au fost stabilite măsuri de rezolvare a problemelor romilor (printre care eliminarea dificultăților de comunicare între polițiști și romi, eliberarea de acte de identitate către romi etc).

 

18.02.2003, Bistrița. Mai multe primării sunt anunțate că trebuie să angajeze experți romi

Deși crearea unor astfel de posturi fusese stipulată în Strategia Naționale pentru romi, au existat primării care nu s-au conformat, invocând insuficiența fondurilor sau slaba pregătire a celor propuși să ocupe aceste posturi (nivel redus de școlarizare). La presiunile Partidei Romilor, Consiliul Județean Bistrița-Năsăud a decis să impuna totuși primăriilor cu comunități mai importante de romi să angajeze astfel de experți.

 

18.02.2003, București. La Institutul Francez este deschisă până în 15 martie expoziția „Lumea romilor" în care sunt expuse 58 de fotografii realizate de Rareș Beuran. Intenția este de a oferi o nouă perspectivă asupra romilor, dincolo de stereotipurile frecvent întâlnite în mass-media. Organizarea ei la București face parte dintr-o serie mai amplă. Expoziția a fost organizată pentru prima oară la Cluj-Napoca și, după București, urmează să fie deschisă și la Iași. Evenimentul a fost cofinanțat de CRDE.

 

19.02.2003, București. Membrii Comisiei de Cultură din Camera Deputaților decid, în urma discuțiilor cu reprezentanții CNA, cazurile în care CNA poate retrage licența unui post TV sau de radio

Acestea sunt incitările la discriminare rasială, religioasă sau sexuală, la antisemitism și incălcarea repetată a dreptului la propria imagine.

 

24.02.2003, București. La TNB are loc spectacolul „Sangre Ardiente", organizat de regizoarea Beatrice Rancea, cu ocazia lansării unei noi linii vestimentare a creatoarei de modă Liza Panait

Modelele sunt inspirate din portul tradițional rom, iar spectacolul își propune să prezinte cultura și tradițiile romilor din mai multe țări (India, Iugoslavia, România, Rusia, Ungaria, Spania), rememorând itinerariul romilor din India spre Europa. În spațiul alocat României, cântă Nelu Ploieșteanu, Monica Anghel, dar și actorul Gheorghe Dinică.

 

27-28.02.2003, Cluj-Napoca. CRCR și OSI Budapesta organizează o sesiune de lucru intitulată „Perspective în dezvoltarea societății civile a romilor din România" la care au participat 40 de reprezentanți ai ONG-urilor și autorităților interesate de problematică. Au fost prezentate inițiativele OSI pentru acces egal la educație de calitate pentru romi și pentru revitalizarea mișcării romilor și a fost tratată implementarea legislației anti-discriminare.

 

07.03.2003, București. Puiu Hașotti (PNL) acuză în Camera Deputaților politică PSD față de romi și afirmă că angajarea consilierilor romi în prefecturi se face doar pe considerente politice și că primarii au primit ordine din partea prefecturilor de a angaja, fără concurs, exclusiv persoane desemnate de Partida Romilor, apropiată de PSD.

 

20.03.2003, București. Senatul începe dezbaterile asupra OUG 31/2002 privind interzicerea organizațiilor și simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob și a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni contra păcii și omenirii

Emisă în 13 martie 2002, ordonanța a fost discutată în comisiile permanente ale Senatului în 2002, dar nu a fost supusă votului plenului. Răzvan Theodorescu, ministrul Culturii, prezent la ședința Senatului, reiterează ideea că în România nu ar fi fost Holocaust, dar că, prin guvernarea antonesciană, România a luat parte la Holocaustul din alte zone, precum Transnistria.

 

26.03-11.04.2003, București. Perioada de înscriere pentru a treia ediție a Programului de pregătire jurnalistică pentru tinerii romi, derulat de Centrul pentru Jurnalism Independent

Programul se adresează tinerilor romi ce-și doresc o carieră în presă și constă în cursuri cu durata de patru luni, urmate de o perioadă de practică de șase luni în organizații de presă centrale. Acesta este un program internațional, fiind deja derulat în Budapesta (între 1997-2003, 49 absolvenți), Bratislava (între 1998-2003, 37 absolvenți) și București (2001-2003, 19 absolvenți). Se estimează că începând cu 2004 vor fi demarate programe similare în Bulgaria, Croația, Macedonia și Slovenia.

 

28-30.03.2003, București. Direcția Generală pentru Învățământ în Limbile Minorităților din cadrul MEC lansează în cadrul Târgului Educației șapte cursuri universitare pentru studenții romi ai secției de institutori - profesori de limba romani din Departamentul Învățământ Deschis la Distanta (IDD)

În 2003 sunt înregistrați la Universitatea București 117 studenți romi învățând în sistem IDD.

 

04.04.2003, București. Guvernul cere prefecților accelerarea aplicării strategiei pentru îmbunătățirea situației romilor

Octav Cozmâncă, ministrul Administrației Publice, solicită prefecților într-o videoconferință ca aceștia să analizeze toate blocajele, să prezinte situațiile din localitățile unde nu au fost rezolvate cererile pentru înființarea posturilor de experți pe problema romilor și să organizeze până la sfârșitul lunii aprilie întâlniri cu liderii romilor și cu ONG-urile din județe pentru identificarea comunităților cu probleme și stabilirea unor parteneriate.

 

08.04.2003. Sărbătorirea zilei internaționale a romilor în mai multe localități

La Sibiu, sub conducerea lui Florin Cioabă, circa 150 de participanți au aruncat în râul Cibin flori în memoria victimelor deportărilor din perioada războiului și au solicitat statului german să-și onoreze promisiunile în ceea ce privește compensațiile pentru supraviețuitorii Holocaustului. La Alba Iulia, circa 200 de persoane participă la marșul organizat de Uniunea Democratica a Romilor și aruncă flori în râul Ampoi în memoria romilor, victime ale Holocaustului. Accentul cade pe comemorarea romilor, victime ale persecuțiilor de-a lungul istoriei, manifestări similare fiind organizate și în alte localități.

 

15.04.2003, Târgu Mureș. Cea de-a patra ediție a Olimpiadei naționale de limba romani la care participă peste 70 de elevi.

 

09.05.2003, în București și în toate reședințele de județ, Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) organizează bursa locurilor de muncă pentru romi

Evenimentul beneficiază de prezența a peste 700 de agenți economici și aproximativ 10.000 romi veniți să se angajeze. Dintre aceștia, 830 romi au fost angajați pe loc. Bursa locurilor de muncă pentru romi este al doilea program de discriminare pozitivă demarat în România, după cel din învățământ constând în acordarea de locuri speciale pentru romi.

 

13.05.2003, București. Lansarea unui nou program guvernamental pentru ameliorarea situației romilor

Vasile Dâncu, ministrul Informațiilor Publice, și Mădălin Voicu, consilierul premierului pentru romi, anunță lansarea programului guvernamental „Parteneriat pentru sprijinul rromilor - 2003". Acesta are un buget de 56,6 miliarde, se va desfășura în perioada 30 mai-15 octombrie 2003 și se adresează instituțiilor publice locale. Până în 30 mai, primăriile și prefecturile trebuie să prezinte un plan cu nevoile stringente ale comunităților de romi, urmând ca ONG-urile și instituțiile publice să prezinte proiecte de îmbunătățire a situației romilor. În 30 iunie urmează să aibă loc o licitație la care să fie selectate proiectele care pun accent pe activitățile aducătoare de venituri (meserii tradiționale, construirea de locuințe sociale, achiziția de teren agricol), fiind preferate proiectele desfășurate în parteneriat autorități locale - ONG-uri și cele care beneficiază de cofinanțarea asigurată de primării sau prefecturi. Ministrul Vasile Dâncu evaluează „Strategia privind îmbunătățirea situației romilor" și apreciază că din cele 123 de sarcini ale programului 60 au fost rezolvate, 48 sunt în curs de finalizare, iar 15 urmează să fie elaborate în următoarele 16 luni. Dâncu recunoaște că la nivelul administrației locale încă există rezerve la ideea de angajare a romilor în posturi de consilieri. Mădălin Voicu declară că a propus înființarea unor creșe și grădinițe pentru copiii romi, constituirea Centrului Național de Cultură a Romilor, angajarea romilor în trupele de jandarmi.

 

16.05-26.06.2003, în Timișoara, Cluj, Târgu Mureș, Iași, Craiova și Constanța, se desfășoară proiectul „Reinserția subgrupurilor rrome (auto)marginale", parte a programului "Rromii, împreună pentru Europa, 2003 - 2004", elaborat de Comisia pentru rromi a Ministerului Culturii și Cultelor, în parteneriat cu prefecturile și consiliilor județene și Centrul romilor „Aven Amentza". Se dorește revalorizarea meseriilor tradiționale și includerea romilor tradiționali în diferite proiecte locale.

 

23.05.2003, București. Șerban Mihăilescu, secretarul general al guvernului, anunță că, începând cu acest an, etnicii romi vor primi spre închiriere o mie de locuințe din partea autorităților locale

Acestea vor fi obținute prin renovarea unor imobile mai vechi.

 

24.05.2003, București. Fundația Project on Ethnic Relations organizează, împreună cu Partida Romilor și PSD, seminarul „Protocoalele dintre Partida Romilor și PSD și consecințele lor practice"

Este făcut un scurt istoric al înțelegerilor PR-PSD (primul protocol este semnat în 1999 între Nicolae Păun și Ion Iliescu și prevedea susținerea în alegeri a PSD. După câștigarea alegerilor din 2000, PSD a inițiat Strategia pentru îmbunătățirea situației romilor, iar în 2002 a fost semnat un nou protocol între Nicolae Păun și Adrian Năstase). Seminarul analizează problemele de aplicare a protocolului la nivelul întregii țări și monitorizează Strategia guvernamentală pentru romi. Reprezentanții romi sunt nemulțumiți de diferențele de aplicare a protocolului PSD-UDMR și PSD-Partida Romilor (dacă întâlnirile de monitorizare a protocolului PSD-UDMR sunt săptămânale, până acum nu au existat asemenea întâlniri PSD-Partida Romilor, fiind nevoie de insistențele PER pentru a se ajunge la acest seminar). S-a ajuns la concluzia că se impune organizarea cu regularitate a unor asemenea întruniri. În urma propunerilor primite, reprezentanții PSD sunt de acord cu transformarea HG 430/2001 într-o inițiativă legislativă care să fie discutată de Parlament și să devină lege. Unii reprezentanți ai altor organizații rome decât Partida Romilor critică favorizarea Partidei de către PSD. Se discută despre necesitatea consolidării Oficiului Național pentru Romi care ar trebui să devină fie o agenție guvernamentală, fie un secretariat de stat pentru problemele romilor.

 

27.05.2003, București. Șerban Mihăilescu, ministrul coordonator al SGG, declară că Guvernul va acorda 1,6 milioane euro pentru planul de dezvoltare locală a comunităților rome, suma adăugându-se celor 6 milioane de euro alocate prin programul PHARE în același scop. Mihăilescu mai afirmă că Guvernul va consolida CNCD, va încuraja apariția de noi școli cu predare în limba romani.

 

12.06.2003, București. Guvernul aprobă colaborarea dintre Arhivele Naționale și Muzeul Memorial al Holocaustului din SUA (USHMM), dar emite un comunicat prin care susține ideea că Holocaustul nu ar fi avut loc pe teritoriul României din perioada 1940-1945

În următoarele zile, afirmația este intens mediatizată și determină reacții dure din partea comunității internaționale, România fiind acuzată că neagă rolul jucat de guvernul Ion Antonescu în producerea Holocaustului. În 16 iunie, ambasadorului României în Israel i se comunică îngrijorarea cu care Israelul privește această declarație. În aceeași zi, Institutul Yad Vashem susține că guvernul Antonescu a fost direct responsabil pentru masacrarea evreilor, iar în 17 iunie Federația Comunităților Evreiești din România (FCER) cere guvernului o revenire oficială asupra declarației privind Holocaustul, menționând deportările efectuate de autoritățile române în Transnistria, dar și pogromurile din România (1940-1941) și legislația antisemită. În mod similar reacționează și liderii asociațiilor rome, reuniți în cadrul Conferinței Societății civile rome (13-15 iunie 2003). Aceștia se declară surprinși de negarea Holocaustului împotriva evreilor și romilor și susțin că între 1942-1944 ar fi murit 36.000 de deportați romi. Același lucru îl afirmă și Florin Cioabă în 17 iunie 2003. Tot în 17 iunie 2003, confruntat cu numeroase critici, Guvernul revine asupra declarației din 12 iunie și își asumă „partea de responsabilitate a statului român din urmă cu 60 de ani pentru victimele Holocaustului". (Inforrom, III, Nr. 553 / 17.06.2003; Anul III, Nr. 554 / 18.06.2003).

 

13.06.2003, București. Anna Diamantopoulou, comisarul european pentru muncă și probleme sociale, aflată în vizită în România, declară ca situația romilor nu este exclusiv o problema a statului roman, ci o problemă europeană

Diamantopoulou apreciază că în 2007 numărul romilor aflați în UE se va ridica la circa 7-8 milioane, motiv pentru care este important ca țările candidate și Comisia Europeană să colaboreze, acordând acestei situații o atenție deosebită. Oficialul european apreciază eforturile României pentru integrarea romilor și cere o mai eficientă coordonare pentru implementarea strategiei guvernamentale pentru îmbunătățirea situației romilor.

 

13-15.06.2003, București. Conferință a societății civile rome

Este evaluată implementarea HG 430/2001 (Strategia de îmbunătățire a situației romilor) și a Legii 48/2002 (combaterea tuturor formelor de discriminare), este elaborată și adoptată o Recomandare de politici publice pentru romi, aceasta având să fie negociată cu autoritățile statului român în cadrul Conferinței internaționale „Romii într-o Europă lărgită: provocări pentru viitor" care urmează să aibă loc la Budapesta, la sfârșitul lunii iunie. În plus, sunt oferite premiile Societății civile rome pe anul 2002, marele câștigător fiind Johnny Răducanu. Manifestarea este organizată de Aven Amentza și finanțată prin PHARE, OSI și CRDR. (Inforrom, III, 12.06.2003).

 

30.06-01.07.2003, Budapesta. Se desfășoară Conferința internațională „Populația romă în contextul extinderii Europei: provocări pentru viitor", sub egida Băncii Mondiale și a OSI, la care participă numeroși șefi de guverne, politicieni, reprezentanți ai unor autorități internaționale și lideri ai romilor

Pentru prima oară, câțiva mari finanțatori (Banca Mondială, Comisia Europeană și Open Society Institute), premierii din opt state est-europene (Ungaria, România, Bulgaria, Cehia, Croația, Macedonia, Slovacia, Serbia și Muntenegru) și câteva sute de reprezentanți ai societății civile rome și ne-rome discută despre problemele romilor și convin să constituie un grup interguvernamental care să elaboreze un program de acțiuni pentru o perioadă de zece ani. Acest program este numit „Decada romilor" și este menit să contribuie la eliminarea discriminărilor dintre etnicii romi și restul populatiei, la reducerea gradului de sărăcie și la integrarea lor în societate. Banca Mondială promite că va sprijini constituirea unui fond destinat susținerii financiare a inițativelor pentru facilitarea accesului romilor la educație. Premierul român, Adrian Năstase, declară că politicile interne pentru ameliorarea situației romilor trebuie incluse într-o viziune europeană, elaborate în comun, fiind necesară susținerea financiară din partea organizațiilor internaționale. În plus, Năstase propune includerea reprezentanților etnicilor romi în proiectele elaborate la nivel național sau internațional, constituirea unui forum european al romilor și vorbește laudativ despre politicile elaborate de România pentru romi, amintind că în administrație lucrează peste 400 de experți romi. În plus, Năstase promite responsabilizarea administrației pentru implementarea măsurilor menite integrării romilor, promovarea elitelor rome, eforturi pentru diminuarea stereotipurilor și pentru stimularea participării romilor în viață social-economică. Delegația reprezentanților romilor din România (compusă din zece persoane), prezenți la conferință, sunt însă critici și susțin că strategia guveramentală de îmbunătățire a situației romilor (HG 430/2001), deși adoptată încă din 2001, nu funcționează (lipsa voinței politice, insuficiența fondurilor publice alocate, preferința autorităților pentru colaborarea exclusiv cu Partida Romilor, în dauna implicării restului societății civile rome) și că se impune depolitizarea structurilor de implementare a acesteia. În plus, sunt criticate discriminarea etnică a romilor, segregarea școlară, utilizarea în mass-media a unui limbaj stereotip, sunt propuse măsuri pentru integrarea romilor și facilitarea accesului la educație, învățământ în limba romani. De asemenea, delegații romi cer recunoașterea de către statul român a robiei și a Holocaustului romilor precum și adoptarea unor măsuri reparatorii.

 

03.07.2003, București. Toma Zaharia, secretar de stat în MAI, anunță luarea de măsuri restrictive pentru romii care comit infracțiuni în străinătate

După discuții purtate cu reprezentanții romilor despre măsurile necesare pentru limitarea migrației etnicilor romi, Toma Zaharia declară că, mai nou, a luat amploare fenomenul de organizare a traficului, filiere de cerșetorie și prostituție care creează disconfort. Etnicii romi care comit ilegalități în străinătate vor avea pașaportul suspendat pentru cinci ani, iar Poliția de Frontieră va fi mai exigentă, nemaipermițând ieșirea din țară în cazul în care există suspiciuni cu privire la anumite persoane. La rândul lui, Nicolae Păun, președintele Partidei Romilor, declară că pentru infractorii aflați în Occident nu trebuie să sufere toți cei de acasă.

 

07.07.2003, Săcele. Inaugurarea unui lăcaș de cult penticostal în care slujbele sunt oficiate exclusiv în limba romani

Numărul penticostalilor romi din localitate este apreciat la circa 2000 de persoane.

 

10.07.2003, București. Oficiul pentru Problemele Romilor

În urma reorganizării Guvernului și a desființării Ministerului Informațiilor Publice, Oficiul Național pentru Romi devine Oficiul pentru Problemele Romilor și este subordonat ministrului pentru Coordonarea SGG. Oficiul va avea aceleași atribuții ca și până atunci.

 

10.07.2003, București. Guvernul aprobă înființarea Centrului Național de Cultură a Romilor (CNCR)

Instituția este cu personalitate juridică, subordonată Ministerului Culturii. Înființarea Centrului era inclusă în planul de acțiuni „Romii 2002 - Împreună pentru Europa", elaborat de Ministerul Culturii. Centrul urmează să promoveze cultura și tradițiile romilor. S-a aprobat trecerea unui imobil în administrarea CNCR, iar Ministerul Culturii urmează să aprobe Regulamentul de organizare și organigrama Centrului prin ordinul ministrului în termen de 60 de zile. Primul director al CNCR a fost Teodor Adrian Tufiș care a condus instituția până în anul 2008, perioadă în care s-a pus accentul pe activități musicale (printre care înființarea, în 2007, a Tarafului Grigoraș Dinicu, compus din instrumentiști romi și o solistă vocală romă, Mirela Mihalache. (comunicare Mihaela Zătreanu; www.romanikultura.ro ; http://www.romanikultura.ro/docs/IstoricCNCR.pdf)

 

06-27.07.2003, Sânmartin (jud. Bihor). Are loc a cincea ediție a cursurilor naționale de vară de limba și istoria romilor, organizate de Ministerul Educației

Cursanții se pregătesc pentru a deveni profesori pentru curriculumul adițional rom (3-4 ore săptămânal de limba romani la clasele I-XII și o oră de istoria romilor la clasele VI-VII). În 2003 aceste discipline sunt predate deja în școlile din 38 de județe (fiind înregistrate 260 cadre didactice rome și 15.708 elevi romi care beneficiază de această ofertă).

 

05.08.2003, București. La Galeria Simeza are loc vernisajul expoziției RRomâniart

Aceasta este prima expoziție de arta romani din România și reunește lucrări ale sculptorilor Marian Petre (România) și Mircea Lăcătuș (Austria). Exponatele surprind impactul meșteșugurilor tradiționale în arta contemporană.

 

13.08.2003, București. Are loc la sediul GDS o dezbatere pe tema „Televiziunea și țiganii" sau "Cum reflectă mass-media realitatea comunității romilor", având la bază un studiu realizat în perioada iunie-iulie 2003. Acesta arată că televiziunile tind să-i prezinte pe romi preponderent în situații conflictuale.

 

24-30.08.2003, Costinești. Tabără de vara organizată pentru studenții romi de la facultățile cu profil socio-uman

Tabăra își propune să faciliteze stabilirea unor planuri de dezvoltare profesional-academică pentru o perioadă de cinci ani. Evenimentul este organizat de Agenția „Împreună" în parteneriat cu OSI.

 

31.08.2003, Curtea de Argeș. „Încoronarea" unui nou „rege" al romilor. Ilie Badea Stănescu (zis și Tortică), lider al căldărarilor din Costești (Argeș) se proclamă „rege internațional" al romilor în baza unei aprobări a „împăratului" Iulian Rădulescu

Patru preoți de la M-rea Curtea de Argeș oficiază o slujbă de binecuvântare a coroanei cu apă sfințită. Ca și în conflictul mai vechi dintre Ion Cioabă și Iulian Rădulescu (inițial cumnați, apoi rivali: „rege" versus „împărat"), o relație similară a existat și între Florin Cioabă și Stănescu, bulibașa din Costești (fuseseră cumnați, dar, ulterior, Dorin Cioabă, fiul lui Florin, s-a despărțit de fiica lui Stănescu), fapt care a determinat apariția tensiunilor între familii. În plus, susținut și de Iulian Rădulescu, nou rege, Stănescu, se declară ortodox, distanțându-se astfel de penticostalul Florin Cioabă. Evenimentul este amplu comentat și criticat în mass-media românească întrucât este prezentat de noul „rege" ca fiind o încoronare, girată de Biserică. Faptul că a avut loc la M-rea Curtea de Argeș (unde sunt înmormântați membrii Familiei Regale Române) a creat iritare întrucât s-a considerat că s-a produs astfel un atentat la un simbol perceput de mulți ca național. Este criticată și implicarea Eparhiei Argeșului și Muscelului, evenimentul făcând obiectul unei anchete a Patriarhiei. Eparhia Argeșului și Muscelului se vede nevoită să explice că a doar o ceremonie de binecuvântare cu apă sfințită, nu o încoronare. Direct afectat de pretențiile noului „rege" este Florin Cioabă care declară „încoronarea" lui Stănescu a fi o mascaradă. În schimb, Costel Bercuș, președintele Romani CRISS, declară că arogarea unor asemenea titluri nobiliare reflectă o criză de identitate întâlnită, mai nou, în rândul unor comunități de romi, liderii tradiționali ai acestora (bulibașii) sperând astfel că vor obține o mai mare autoritate. (Inforrom, III, nr. 615 / 1.09.2003; Franz Remmel, Alle Wunder dauern drei Tage, p. 137-144; Laszlo Foszto, Colecţie de studii despre romii din România, p. 114-117).

 

06.09.2003, București. Deputatul Nicolae Păun, președintele Partidei Romilor, anunță semnarea unui nou protocol de colaborare cu PSD în câteva zile

Păun vorbește despre negocierile derulate pentru revizuirea HG 430/2001 și enumeră principalele doleanțe ale Partidei Romilor: mărirea bugetului pentru aplicarea strategiei de îmbunătățire a situației romilor și o mai activă implicare a autorităților locale pentru rezolvarea problemelor romilor. (Inforrom, III, nr. 620/6.09.2003).

 

08.09.2003, Costești (Vâlcea). Adunarea tradițională a romilor căldărari de Sfânta Maria

Pentru prima oară, evenimentul găzduiește trei capete încoronate: Iulian Rădulescu, Florin Cioabă și Badea Ilie Stănescu. Noul „rege" Ilie Stănescu este aclamat de căldărari și stă în același cort cu „împăratul" Rădulescu, care mulțumește Bisericii Ortodoxe și preoților de la M-rea Curtea de Argeș pentru ceremonia pe care el o numește de încoronare.

 

11.09.2003, Strasbourg. Consiliul Europei denunță discriminările împotriva romilor în domeniul accesului la îngrijirea medicală, motiv pentru care, în unele state europene, speranța de viață a acestora este mai mică față de media națională. În ceea ce-i privește pe copiii romi din România se apreciază ca aceștia suferă de malnutriție și anemie.

 

13-15.09.2003, Brașov. Seminarul „Armonizarea cadrului legislativ anti-discriminare din România și politicile de combatere a discriminării față de rromi" organizat de Romani CRISS

Este adoptat un document în care sunt propuse măsuri pentru prevenirea și combaterea discriminării față de romi.

 

22.09.2003, Franța. Este publicat un raport al Organizației „Medecins du Monde", care consideră revenirea în România a romilor expulzați din Franța drept un eșec total

Realizat în iulie 2003, în urma unor cercetări în Franța și România, studiul analizează situația critică a romilor stabiliți la periferia Parisului și Lyonului în contextul creat de aplicarea prevederilor acordului de readmisie semnat în 30 august 2002 între Franța și România. Autorii studiului subliniază ca romii reveniți din Franța sunt stigmatizați și acuzați că produc daune de imagine României, li se confiscă pașapoartele, iar ajutorul de 150 de euro promis de autoritățile franceze nu li se oferă.

 

17-24.09.2003, Craiova. Incidente având drept protagoniști sute de romi

În noaptea de 17/18 septembrie, în cartierul Fața Luncii s-au strâns peste trei sute de romi înarmați cu săbii, topoare și bâte, revoltați că le este interzis accesul în localurile deținute de patru oameni de afaceri. Romii pretind că localurile ar fi păzite de bodyguarzi plătiți de „Frăție", o organizație condusă de acești oameni de afaceri acuzați că aparțin lumii interlope. Romii înarmați intenționează să se deplaseze spre centrul orașului pentru a se răzbuna, dar la fața locului sosesc peste 200 de polițiști și jandarmi. În momentul în care romii încearcă să treacă de forțele de ordine pentru a merge în centrul orașului, trupele au recurs la gloanțe de cauciuc, fiind răniți și spitalizați șapte romi. În jurul orei 3 a.m., romii se retrag. În dimineața de 18 septembrie, mai multe mașini pline cu romi pleacă din București pentru a se implica în conflictul din Craiova, dar sunt oprite de poliție. Seara de 18 septembrie este tensionată, străzile sunt patrulate de sute de polițiști, iar la intrările în oraș sunt amplasate filtre ale polițiștilor. În cele din urmă se ajunge la o înțelegere între Poliție și liderii romilor prin care aceștia renunță la violențe în favoarea dialogului. Poliția locală începe o anchetă pentru depistarea participanților la tulburarea liniștii. Unele organizații rome văd lucrurile în mod diferit și, în 19 septembrie 2003, Federația Organizațiilor Romilor din România (FORROM) cere autorităților să puna capăt așa-ziselor „tulburări rasiale" de la Craiova. În 24 septembrie 2003, la 6 a.m., 565 de jandarmi și polițiști descind în cartierul Fața Luncii și-i ridică pe capii tulburărilor, și ei, la rândul lor, acuzați ca aparțin lumii interlope. Sunt duse la sediul IPJ pentru cercetări 33 de persoane, sunt emise mandate de arestare preventivă pentru 12 persoane din Fața Luncii și sunt formate filtre rutiere în Dolj pentru reținerea celor implicați în tulburări. 18 romi participanți la evenimentele din septembrie sunt trimiși în judecată pentru mai multe infracțiuni. În octombrie 2003, FORROM inițiază manifestări de protest față de felul în care autoritățile îi tratează pe romii care au participat în incidente, pe care le compară cu tulburările rasiale de la Los Angeles (29 aprilie-4 mai 1992). (Inforrom, III, nr. 631 / 19.09.2003; Inforrom, III, nr. 632/ 20.09.2003).

 

27.09.2003, Sibiu. Căsătoria Anei Maria Cioabă, fiica de 12 ani a lui Florin Cioabă, cu Biriță Mihai, de 16 ani

Tatăl miresei, pastor penticostal, oficiază căsătoria religioasă, nașul cuplului fiind Doru Viorel Ursu, fost ministru de Interne. Potrivit legislației, bărbatul se poate căsători doar după vârsta de 18 ani, iar femeia, doar după împlinirea vârstei de 16 ani (în situații excepționale, chiar și după împlinirea vârstei de 15 ani). Evenimentul este amplu comentat în presa românească (unde, inițial, accentul este pus pe aspectele pitorești: marele număr de invitați, pompa etc) și străină (care, însă, insistă asupra faptului că nunta are loc între doi copii, practică încă întâlnită în rândul romilor tradiționali, și că, deși Ana Maria a încercat să fugă de la propria nuntă, ea a fost, totuși, obligată să se mărite, proaspătul soț mândrindu-se în aceeași noapte cu cearceaful pătat de sânge). Emma Nicholson, raportorul UE pentru România, critică dur evenimentul pe care-l taxează drept viol, cere autorităților să o retragă pe Ana Maria din ceea ce consideră o situație periculoasă pentru aceasta și avertizează România că înregistrează lipsuri în ceea ce privește implementarea drepturilor omului, fapt care riscă să-i pericliteze aderarea europeană. Autoritățile române reacționează și, în ziua de 30 septembrie 2003, familia Cioabă este chemată la sediul IPJ Sibiu pentru a da declarații, Direcția pentru Protecția Copilului începe o anchetă în acest caz, iar Șerban Mihăilescu, ministrul pentru coordonarea SGG, declară ca Ana Maria Cioabă ar putea ajunge într-un centru de plasamant și răspunde raportorului Nicholson că o va ține la curent cu evoluția cazului. În 1 octombrie 2003, surprins de duritatea reacțiilor autorităților române, Florin Cioabă solicită într-o scrisoare raportorului Emma Nicholson moderație și difuzarea de informații corecte, afirmând că abuzul sexual invocat este o invenție a presei de scandal. În plus, în numele drepturilor de respectare a tradițiilor, Cioabă cere Emmei Nicholson să nu mai impună autorităților române luarea unor măsuri disproporționate. În 2 octombrie, Comisia de anchetă a Direcției pentru Protecția Copilului Sibiu a decis ca Ana Maria și Mihai Biriță să locuiască separat, să înceteze orice relație maritală până la împlinirea vârstei legale pentru căsătorie și să frecventeze cursurile școlare. În 3 octombrie, familia Cioabă se declară de acord cu această decizie, promite s-o respecte și să faca eforturi de adaptare a tradițiilor romilor căldărari la legislația românească. Ca o concluzie, deși fenomenul căsătoriilor timpurii în rândul unor comunități de romi era relativ cunoscut, acestea au intrat în sfera de interes a opiniei publice abia după implicarea în forță a autorităților, la presiunea unor oficiali europeni, când ele au început să fie judecate din perspectiva conflictului tradiție roma (atacată și ca barbarie) versus modernitate. ((Inforrom, III, nr. 640/01.10.2003; Inforrom, III, nr. 643 / 04.10.2003; Franz Remmel, Alle Wunder dauern drei Tage, p. 120-130; Laszlo Foszto, Colecţie de studii despre romii din România, p. 117-121; Alexandra Oprea, 'The Arranged Marriage of Ana Maria Cioaba, Intra-Community Oppression and Romani Feminist Ideals: Transcending the „Primitive Culture' Argument", European Journal of Women's Studies, 12 (2), 2005, p. 133-148).

 

09.2003. Sondajul de opinie „Intoleranţă, discriminare și autoritarism în opinia publică" realizat în luna septembrie de către Institutul pentru Politici Publice și Gallup România

Potrivit acestuia, 67% dintre români cred că romii nu ar trebui lăsați să călătorească în străinatate întrucât îi compromit pe români, 48% sprijină ideea unei politici demografice care să limiteze creșterea numărului romilor, 36 % consideră că romii ar trebui să traiască separat de restul societății întrucât nu se pot integra, iar 82% consideră ca majoritea romilor încalcă legea.

 

01.10.2003. Începe anul universitar 2003/2004 pentru care MEC a acordat 422 de locuri speciale candidaților romi în 37 de instituții de învățământ superior de stat

Admiterea se face pe criterii minimale, romii nu vor plăti taxe de școlarizare. Dosarul trebuie să conțina și o adeverinta din partea unei organizații rome potrivit căreia candidatul este etnic rom.

 

09-11.10.2003, Sinaia. Centrul Educația 2000+ organizează o conferință națională despre acordarea de șanse egale copiilor romi

Conferința își propune să dezbată rezultatele și perspectivele implementării programului „Sanse egale". Derulat în perioada iunie 2001-iulie 2004, acest program este implementat deja în 15 județe și în 52 de școli pilot. Scopul sau este să îmbunătățească situația dificilă a elevilor romi prin stimularea participării elevilor și a părinților romi la viață școlară și prin facilitarea schimbării instituționale.

 

13.10.2003, București. Are loc la TNB a doua ediție a spectacolului „Sangre ardiente"

Spre deosebire de ediția inaugurală din februarie 2003, la cea din octombrie asistă și premierul Adrian Năstase.

 

22.10.2003, București. Ion Iliescu, președintele României, anunță înființarea Comisiei internaționale pentru studierea Holocaustului în România, prezidată de Elie Wiesel

Pentru a identifica și studia documente relevante, Comisia este concepută să funcționeze de-a lungul unei perioade mai lungi de timp și este compusă din istorici și persoane publice din România, SUA, Israel, Germania și Franța. Printre membrii comisiei se afla și istoricul Viorel Achim (autorul a numeroase studii despre romi) și Vasile Ionescu (reprezentantul societății civile rome). Comisia își va prezenta raportul final în 11 noiembrie 2014. (Inforrom Anul III, Nr. 660 / 23.10.2003).

 

03.11.2003, București. Mădălin Voicu și Nicolae Păun cer verificarea felului în care au fost utilizate fondurile pentru romi

Într-o conferință de presă, Mădălin Voicu (deputat PSD și președinte al Comitetului mixt pentru monitorizarea și implementarea Strategiei Naționale pentru îmbunătățirea situației romilor) și Nicolae Păun (deputat și președintele Partidei Romilor) cer demiterea lui Gheorghe Ivan (seful Oficiului Național pentru Romi, subordonat SGG) pe care-l acuza de incapacitatea de a gestiona problemele romilor și solicită o ancheta a Corpului de Control al premierului pentru felul în care ONR a gestionat cele 27 de proiecte cu finanțare europeană și mixta pentru romi. În plus sunt acuzate câteva ONG-uri precum Aven Amentza, Romani CRISS, CRCR și „Împreună" că folosesc aceste fonduri în propriul interes. La scurt timp, Gheorghe Ivan (ONR) și Florin Moisă (CRCR) infirmă acuzațiile, iar Jonathan Scheele, șeful Delegației Comisiei Europene la București, consideră aceste acuzații de cheltuire improprie a fondurilor UE pentru romi drept nejustificate.

 

05.11.2003, Bruxelles. Capitolul minorități etnice al raportului de țară prezentat în 15 noiembrie 2003 este, în general, pozitiv la adresa guvernului României

Principala problemă rămasă nerezolvată este aceea a insuficientei integrări a romilor. Despre aceștia se afirmă că se confruntă cu discriminarea, inegalitățile sociale și lipsa unor condiții de locuit decente. Sunt apreciate cadrul legislativ și instituțional anti-discriminare (CNCD) precum și programele educaționale (locuri speciale și proiectele pentru recuperare școlară). La minusuri sunt menționate alocarea insuficientă de fonduri pentru aplicarea Strategiei și renunțărea la a mai coopera cu alte organizații rome în afara Partidei Romilor.

 

11.11.2003, Cluj-Napoca. Întâlnire organizată de CRCR, IJP Cluj și Fundația pentru Schimbări Democratice în vederea identificării modalităților prin care mediatorii specializați din cadrul ONG-urilor rome pot contribui la prevenirea conflictelor în care sunt implicați și etnici romi

Medierea conflictelor fiind un procedeu larg răspândit în UE și SUA, se dorește formarea unor mediatori provenind din ONG-urile rome. Aceștia urmează să participe la un curs de perfecționare la care vor cunoaște felul de a lucra al Poliției. Întâlniri ca cea de la Cluj vor mai avea loc la Tecuci, Timișoara, Craiova, Giurgiu, Botoșani, Iași și Arad și sunt incluse în proiectul „Dezvoltarea sprijinului local pentru intervenții neutre în conflicte etnice", coordonat de Fundația pentru Schimbări Democratice, CRCR și Institutul pentru Cercetarea și Prevenirea Criminalității.

 

24.11.2003, București. Încheierea unui protocol de colaborare între PSD și Partida Romilor

Partida Romilor se obligă să sprijine candidații PSD la alegerile prezidențiale, parlamentare și locale. Cele doua partide vor colabora în cadrul autorităților centrale și locale și se vor consulta la completarea listelor electorale pentru consiliile județene și locale. În schimbul susținerii electorale, PSD recunoaște situația dificilă a romilor, dă asigurări că va contribui la ameliorarea situației acestora și se angajează să propună Guvernului înființarea unei Agenții Naționale pentru Problemele Romilor, responsabilă cu elaborarea și implementarea de politici eficiente față de romi. În plus, PSD promite să promoveze reprezentanți ai romilor în instituțiile statului pe criterii profesionale. PSD și PR se angajează să modifice HG 430/2001 prin includerea de noi propuneri de aplicare a Strategiei la nivel central și local și să se consulte asupra proiectelor legislative de interes pe care să le susțină în Parlament. Filialele județene ale PSD și PR urmează să încheie și ele protocoale la nivel local.

 

26-30.11.2003, București. La a zecea ediție a târgului de carte Gaudeamus este vernisată expoziția „România în vremea Holocaustului - destinul evreilor și al romilor" în care sunt prezentate documente, fotografii și cărți care tratează Holocaustul evreilor și romilor din România

Expoziția a fost organizată de Federația Comunităților Evreiești din România și de Societatea Română de Radio și a fost motivată prin numărul redus ale celor care dispun de informații despre Holocaustul petrecut în România. Tot la Gaudeamus, în 28 noiembrie, editura Aven Amentza lansează trei noi cărți despre romi ("Basme, snoave, povesti rrome", "Purane Goghimata - 1001 proverbe rrome" și „Rromii în istoria României" ). Ultima menționează evenimente tragice din istoria romilor precum robia și deportările.

 

12.2003, Geneva. Buletin informativ pentru luna decembrie al Organizației Internaționale pentru Migrație (OIM) în care este rezumată situația cererilor pentru despăgubiri ale supraviețuitorilor romi deportați în Transnistria

Până la această dată OIM a primit 5900 cereri de la romii din România, iar circa 2300 de supraviețuitori romi au primit prima tranșă de despăgubiri în cadrul programului de compensare a muncii forțate. (Michelle Kelso, Romanian Roma and Holocaust Compensation Funds: A Policy Review, Anuarul Centrului de Studii Rome, 2008, p. 119-158).

 

09.12.2003, Botoșani. Mai mulți primari din mediul rural cer autorităților județene înființarea unor sate speciale pentru romi

În cadrul întâlnirii dintre experții romi și conducerea Consiliului Județean Botoșani, în care s-au discutat problemele romilor și planul de acțiune locală pentru romi, unii primari, apreciind că natalitatea și sărăcia romilor sunt tot mai mari, cer izolarea acestora în sate special construite pentru ei. Ideea este respinsă categoric de conducerea Consiliului Județean Botoșani, acesta explicând ca UE nu vrea separarea, ci integrarea romilor.