Minoritatea croată 1999

30 mai 1999, Caraşova. Lansarea cărţii „Vrelo života"

Cartea a fost lansată cu ocazia vizitei făcute de formaţia folclorică Rešetari din Croaţia în localitatea Caraşova. Evenimentul a fost organizat de UCR în comuna Caraşova, iar festivitatea şi discuţiile pe marginea ideilor din carte s-au desfăşurat în sala mare a Căminului Cultural. Autorul cărţii este preşedintele formaţiei folclorice Rešetari, Ivan De Villa.

15 septembrie 1999, Caraşova. La Şcoala Generală nr. 2 din Caraşova se deschide Secţia cu predare în limba croată

Învăţătoarea se numea Ecaterina Uichiţa şi era detaşată de Ministerul Învăţământului şi Sportului din Croaţia. S-a cerut aprobarea angajării Inspectoratului Şcolar Judeţean Caraş-Severin, răspunsul era favorabil, învăţătoarea Ecaterina Uichiţa preia secţia începând cu anul şcolar 1999-2000. Învăţătoarea era originară din Caraşova dar trăia şi era stabilită  în Croaţia. Revine în anul 1999 şi predă la clasa a III-a din Şcoala Generală nr. 2 Caraşova.

25 noiembrie 1999, Checea. Vizita ambasadorului croat Nika Bezmalinović în satul Checea

După învestirea în funcţie a ambasadorului croat Nika Bezmalinović, dânsul vizitează minoritatea croată din „bazinul caraşovenesc". Cu ocazia următoarei veniri în judeţul Timiş vizitează, pe data de 25 noiembrie 1999, satele Checea şi Cenei, unde trăieşte o comunitate de etnici croaţi.

26 noiembrie 1999, Caraşova. Reacţia UCR la articolul publicat în ziarul Naša reč pe data de 26 noiembrie

Pe data de 26 noiembrie 1999, în ziarul Naša reč apare articolul cu titlul „Pentru ceea ce faceţi aveţi nevoie şi de ajutorul nostru" semnat de autorul S. Mişcovici. În textul articolului este consemnată vizita efectuată de către consulul general al Iugoslaviei, Miroslav Mirovici, comunităţii sârbe din România. Spre finalul articolului se aminteşte de întâlnirea consulului cu membrii UDSR din comuna Caraşova. Întâlnirea a avut loc în restaurantul local din centrul comunei cu un grup de 5-6 persoane. În ianuarie 2000, în ziarul Hrvatska Grančica apare publicată scrisoarea deschisă adresată consulului general şi redactorului ziarului Naša reč. Scrisoarea apare sub forma de protest la adresa modului informal şi neanunţat al vizitei efectuate de către consulul general, dar şi la modul de prezentare a informaţiilor în articolul amintit. În articolul publicat pe 26 noiembrie erau enumeraţi participanţii la eveniment; în scrisoarea deschisă se insistă asupra faptului că participanţii erau membri activi în structurile UCR. În articol se insistă pe conceptul „caraşovean"; în scrisoare se explică, conceptul e un toponim. Mai târziu, în ziarul Naša reč" apare replica la scrisoarea deschisă. Polemica era dusă în jurul conceptului „caraşovean".