Minoritatea croată 1994

2 aprilie 1994, Lupac. Şedinţa organizaţiei zonale Lupac

Ordinea de zi a şedinţei organizate era: „Schimbarea preşedintelui UCR". Însă, având în vedere convocatorul, unde în denumire apare o altă organizaţie (UDCR), dar şi prevederile statutului, cine şi cum poate demite preşedintele, şedinţa era fără obiect. Hotărârile aduse la aceea şedinţă nu s-au finalizat cu niciun rezultat. Din acel moment începe o adevărată luptă pentru putere şi resurse financiare. În acea lună, Birta Ioan cere blocarea contului Uniunii Croaţilor la Banca Comercială Reşiţa. În octombrie, cere blocarea contului la Trezoreria din Reşiţa. Motivul cererii era că „ştampila UCR este falsă". Nici prima şi nici a doua încercare nu se finalizează cu rezultatul scontat. Conturile au fost deblocate după ce s-au adus acte justificative. Lupta dintre UCR şi nou apărutul grup coagulat în jurul lui Birta Ioan se ducea asupra dreptului de reprezentare a minorităţii „cine are dreptul legitim" - UCR sau organizaţia în proces de înfiinţare cu numele provizoriu UDCR?

19 mai 1994, Caraşova. Cerere către Inspectorul Şcolar Caraş-Severin

Cererea a fost trimisă de preşedintele UCR şi adresată Inspectorului Şcolar Caraş-Severin. În text se cerea aprobarea de a se deschide liceul cu predare în limba croată. Clădirea liceului era încă în construcţie, aproape de finalizare. În text se cerea aprobarea pentru anul şcolar 1994-1995. Pe viitor, vor urma eforturi foarte mari, bătălii crâncene pentru obţinerea acestui drept. La nivelul Inspectoratului Şcolar Judeţean apare o opoziţie nejustificată venită de la inspectorul general Ţunea Petre şi consilierului juridic Codileanu. În ciuda greutăţilor şi a opoziţiei apărute, în anul următor se aprobă înfiinţarea liceului.

20 iunie 1994, Zagreb. „Hrvatska matica iseljenika" organizează „Săptămâna croaţilor din România"

La evenimentul organizat de „Hrvatska matica iseljenika" participă în jur de 150 de persoane invitate din localităţile Caraşova, Clocotici, Lupac, Recaş. Evenimentul era organizat în perioada 20-26 iunie 1994. În prima zi a fost organizat un vernisaj fotografic cu tema „Karaševski Hrvati", autorul expoziţiei fiind Darko Čolić. În aceeaşi zi, la sediul „Hrvatske matice iseljenika" a fost organizată expoziţia etnografică cu numele generic „Hrvati u Rumunjskoj". A doua zi, a fost prezentată monografia Karaševci scrisă de Birta Ioan.

8 octombrie 1994, Caraşova. Simpozionul „Opinii şi ipoteze privind originea caraşovenilor croaţi din România"

Tema simpozionului urmărea elucidarea originii caraşovenilor croaţi prin două aspecte: lingvistic şi istoric. Aspectele lingvistice au fost dezbătute de doamna Sanja Vulić - cercetător ştiinţific din Zagreb. Dânsa a prezentat unele particularităţi ale graiului caraşovenesc prezente după opinia sa şi în limba croată veche. Domnul Valeriu Leu, fost muzeograf la Muzeul Judeţean de Istorie, a prezentat trecutul aşezărilor caraşoveneşti cuprins pe o perioadă de trei secole.

23 octombrie 1994, Caraşova. Primul festival de muzică şi dans folcloric organizat de UCR

Formaţiile folclorice care au participat la festival erau din Recaş, Târnova, Clocotici, Reşiţa. La festival era prezentă şi o formaţie folclorică din străinătate, din oraşul Baja, Ungaria.

27 noiembrie 1994, Caraşova. Se înfiinţează ziarul „Hrvatska Grančica"

Primul număr apare în format A3, tipărit la Reşiţa. Începând cu numărul 12, ziarul apare în format A4 şi este tipărit la sediul Uniunii Croaţilor pe un echipament special primit prin donaţie de comunitatea croată din Elveţia. În primul număr, pe prima pagină, Dr. Slovenski Martin explică misiunea ziarului Hrvatska Grančica (Rămurica Croată): „vine ca o ramură de măslin adusă de îngerul Gabriel, vine ca un mesaj de speranţă şi bucurie adresat cititorilor". Politica editorială enunţată în primul număr urmărea promovarea identităţii culturale şi informarea cititorilor cu privire la evenimentele locale. Publicarea locală a ziarului era posibilă datorită donaţiilor primite: firma „Lotrščak" din Zagreb donează un calculator în valoare de 6000 DM - mediatizează ministrul de externe croat Ivo Sanader (care, ulterior, devine prim-ministru şi vizitează Caraşova); comunitatea croată din Elveţia donează un crisograf (printer special) capabil de a tipări pe hârtie format A3.

10 decembrie 1994, Recaş. Simpozionul „Tragom rekaških hrvata"

Simpozionul a fost organizat la Recaş de către Uniunea Croaţilor din România. Tema simpozionului era „Originea croaţilor din Recaş". La eveniment a fost prezentată cartea Od Karaša do Biferna scrisă de Stijepan Krpan. În carte apar date interesante despre originea croaţilor recăşeni.