Minoritatea macedoneană 2010
07.01.2010, București, Craiova, Băilești, Urzicuța. Celebrarea Crăciunului pe stil vechi – Божиќи
Comunitatea macedoneană din această țară a ajuns pe teritoriul ocupat astăzi de România în valuri succesive de migrație, începând din secolul al XII-lea. În funcție de perioada în care strămoșii lor s-au așezat pe teritoriul românesc, marea majoritate a etnicilor macedoneni celebrează sărbătorile de iarnă pe stil vechi, dar există și etnici macedoneni care celebrează sărbătorile de iarnă odată cu populația majoritară. În data de 7 ianuarie 2010 au fost trecute în revistă obiceiurile caracteristice comunității macedonene cu această ocazie, și în special tradițiile caracteristice Ajunului de Crăciun – Бадник, cum ar fi aprinderea focurilor.
14.01.2010, București, Craiova, Băilești, Urzicuța. Celebrarea Anului Nou pe stil vechi – Стара Нова Година (Василица)
Comunitatea macedoneană din România a sărbătorit trecerea dintre ani cu manifestări cultural-educative în câteva dintre localitățile unde își desfășoară activitatea.
19.01.2010, București. Boboteaza – Богојавление - Водици
La această dată comunitatea macedoneană din București a celebrat Boboteaza, trecând în revistă tradițiile strămoșești care marchează această sărbătoare.
20.01.2010, București. Sfântul Ioan Botezătorul – Собор на Свети Јован Предвесник и Крстител
Comunitatea macedoneană din București i-a celebrat pe acei membri al căror nume este Ion/Ioana și de asemenea a trecut în revistă tradițiile legate de această mare sărbătoare creștină.
25.01.2010, București. Întâlnire a reprezentanților Organizației de Tineret din cadrul A.M.R.
Membrii Organizației de Tineret a Asociaţiei Macedonenilor din România s-au întâlnit pentru a discuta planul de acţiuni şi manifestări pentru anul 2010, plan ce a conţinut numai evenimente cultural-literare şi artistice vizându-i pe cei mai tineri membri ai comunităţii macedonene din România. Unul dintre domeniile în care tinerii au fost foarte activi în anii trecuţi este conservarea şi transmiterea elementelor de folclor caracteristice etniei macedonene din România. Întâlnirile lor din această lună au atins şi acest subiect.
25.01.2010, București. Continuarea lecțiilor de limbă macedoneană în publicația periodică „Macedoneanul – Македонецот”
În numărul 102 al publicației „Macedoneanul – Македонецот”, primul număr din anul 2010, publicație apărută la editura care funcționează în cadrul asociației, au fost continuate lecțiile de limbă macedoneană, ajunse acum la numărul 28. Depopularea și îmbătrânirea membrilor comunității macedonene din România sunt numai două dintre elementele care au făcut imposibilă realizarea de cursuri de limbă macedoneană în localitățile mici și foarte mici, fapt pentru care a fost luată decizia organizării de cursuri de limbă macedoneană prin intermediul publicațiilor periodice editate de asociație.
04.02.2010, București. 130 de ani de la nașterea eroului macedonean Goțe Delcev – Гоце Делчев
Comunitatea macedoneană din București a sărbătorit 138 de ani de la naşterea eroului Goţe Delcev. Goţe Delcev a fost fiul patrioţilor macedoneni Nikola şi Sultana Delcev. El s-a născut în 4 februarie 1872 în Kukuş, un oraş situat la 35 km nord de Solun, ambele localităţi situate în Macedonia Egeeană. Părinţii lui au avut un rol esenţial în dezvoltarea celei mai mari răscoale macedonene îndreptate împotriva Imperiului Otoman si de asemenea au fost elemente active în desfăşurarea revoltelor din Razlog şi Kresna în anul 1878 împotriva aceluiaşi asupritor. Goţe Delcev a absolvit şcoala elementară în Kukuş, apoi a absolvit liceul din Solun, unde a studiat literatura şi ştiinţele sociale. După aceea s-a înscris în Academia Militară din Sofia, în iulie 1891, unde şi-a aprofundat cunoştinţele privind disciplinele militare şi ştiinţifice. Incapacitatea sa de a tolera nedreptatea şi dorinţa sa de a-i expune pe cei care o instrumentau au dus la excluderea sa din academie, el întorcându-se astfel în Macedonia în anul 1894. A jucat un rol activ în grupările politice din Solun şi Sofia şi a păstrat o strânsă legătură cu cei care gândeau precum el. Prietenii săi au contribuit la implicarea sa în Organizaţia Revoluţionară Macedoneană (O.R.M.) şi au ajutat la direcţionarea şi canalizarea mişcării macedonene de eliberare naţională, în special în perioada 1894-1903. Cariera lui Delcev ca profesor l-a dus pe acesta la Novo Selo (lângă Ştip) şi la Bansko în perioada 1894-1896. El s-a implicat mai târziu în mod direct în mişcarea revoluţionară şi în pregătirea poporului macedonean pentru evenimentul revoltei şi al marii mişcări armate din anul 1903. Delcev a fost ucis în 4 mai 1903 în apropierea satului Baniţa, regiunea Seres, într-o luptă cu forţele turceşti. Rămăşiţele lui Delcev au fost transferate în Bulgaria în anul 1923, apoi, după cel de-al Doilea Război Mondial, în 10 octombrie 1946, acestea s-au întors în Republica Macedonia. A doua zi ele au fost depuse într-un sarcofag de marmură, care şi astăzi se găseşte în Skopje, în curtea Bisericii Sveti Spas. Delcev a rămas în memoria colectivă şi va fi mereu amintit ca liderul de necontestat, strategul, ideologul şi diplomatul de excepţie al O.R.M.
17.02.2010, București. Întâlnirea ordinară a membrelor I.W.A.
Sediul central al asociației a fost gazda unei întâlniri a membrelor I.W.A. România (International Women Association), care este o asociaţie de caritate, non-profit şi care, printre altele, are drept scop principal promovarea relațiilor între femeile de toate naţionalităţile care trăiesc în România.
25.02.2010, București. Întâlnirea membrilor Organizației de Tineret din cadrul A.M.R.
La această dată, la sediul social al asociației s-a desfășurat cea de-a doua întâlnire a membrilor Organizației de Tineret din cadrul A.M.R. Una dintre problemele dezbătute cu această ocazie a fost necesitatea înfiinţării unui club al tinerilor macedoneni, unde membrii săi ar putea petrece mai mult timp împreună.
01-02.04.2010, București. „Sărbătorile Pascale la macedoneni – tradiţii şi obiceiuri”
În zilele de 1 și 2 aprilie, la sediul social al asociației s-a desfășurat acțiunea „Sărbătorile Pascale la macedoneni – tradiţii şi obiceiuri”, ocazie cu care au fost trecute în revistă toate tradițiile etnicilor macedoneni din România legate de acest moment important în viața socială a comunității. Etnicii macedoneni încă mai oferă ouăle de Paşte ca jertfă ritualică pentru strămoşi. Culoarea roşie este culoarea sângelui, iar sângele este viaţă şi suflet. Din acest motiv, sângele, prin substitutele sale, se oferă celor morţi ca ofrandă. Cum sângele este un lichid prea preţios, strămoşii lor s-au străduit să găsească înlocuitori sau substitute. Ce poate înlocui sângele? Sângele poate fi înlocuit de un lichid de aceeaşi culoare, de exemplu de vinul roşu, iar de aici s-a născut obiceiul ca mormintele să fie stropite cu vin roşu. Prin analogie, înseamnă că roşul ouălor vopsite simbolizează sângele. De aceea poporul macedonean colorează ouăle în roșu, obicei apărut cu mult timp înaintea apariţiei creştinismului şi păstrat până în zilele de astăzi, când a fost preluat de ritualistica pascală. Un alt obicei al etnicilor macedoneni cu ocazia sărbătorilor pascale este acela de a vopsi trei ouă în Joia Mare, înainte de răsăritul soarelui, deoarece soarele nu trebuie să le vadă, şi din această cauză se spune că aceste ouă nu se vor strica ani de zile. Primul ou vopsit se dăruieşte lui Dumnezeu şi se va numi Oul lui Dumnezeu. Al doilea ou este pentru stăpânul casei. Al treilea este pentru bogăţie şi pentru animale.
08.04.2010, Băilești. „Tradiţii şi obiceiuri de Paşti”
În ziua de 8 aprilie 2010, la sediul din Băileşti al A.M.R. s-a desfăşurat o amplă acţiune de culegere de elemente de folclor macedonean din zona respectivă. Evenimentul a fost unul de mare importanţă pentru comunitatea macedoneană, ştiut fiind faptul că unul dintre elementele culturale care departajează şi care defineşte cultura grupurilor etnice este folclorul.
14-17.04.2010, București. Zilele Porților Deschise
La sediul central al A.M.R. s-a desfăşurat manifestarea Zilele Porţilor Deschise. Cu această ocazie, doritorii au putut lua contact direct cu realităţile comunităţii macedonene din România. Sediul din Bucureşti a aşteptat cu uşile deschise vizitatorii, pe aceia care au dorit să-i cunoască direct la sursă pe etnicii macedoneni din România.
25.04.2010, București. Miniserialul „O macedoneancă în România”
La București, la sediul Asociației Macedonenilor din România, în cadrul redacției publicației periodice „Macedoneanul” a publicat primul episod al miniserialului despre o familie de macedoneni care a ajuns să trăiască în această țară, sub titlul: „O macedoneancă în România”. A fost prima inițiativă de acest fel și a deschis drumul publicării și altor autobiografii ale familiilor de macedoneni care au ajuns să trăiască în România.
27.04.2010. Urzicuța. „Tradiții și obiceiuri macedonene”
La Urzicuța, localitate situată în sud-vestul județului Dolj, a fost organizată în data de 27 aprilie 2010 acțiunea cu tema „Tradiții și obiceiuri macedonene”. Cu această ocazie au fost prezentate mai multe preparate culinare tradiţionale, lutiţa, plăcinta cu spanac şi plăcinta cu praz. Prin organizarea acestei acțiuni s-a dorit aprofundarea cunoașterii culturii materiale și imateriale caracteristice comunității macedonene din România, din zona Oltenia.
28.04.2010. București. „Tradiții culinare macedonene”
În data de 28 aprilie 2010, la București, la sediul central al organizației a fost organizat workshopul cu tema „Tradiții culinare macedonene”. Cu această ocazie, una dintre membrele comunității locale a preparat „live” plăcinte cu praz și cu brânză, specifice etnicilor macedoneni.
02.05.2010, Urzicuța. Ziua Națională a Tineretului
În localitatea Urzicuța din județul Dolj, Asociația Macedonenilor din România a celebrat Ziua Națională a Tineretului prin organizarea de activităţi sociale, culturale, artistice şi sportive care să atragă tinerii, pentru că ei sunt viitorul comunităţii, dar şi al societăţii de astăzi. Cu această ocazie, tineri participanți la evenimente au fost întâmpinați cu bannere cu inscripțiile: „Asociaţia Macedonenilor din România este alături de tinerii mileniului trei”, pentru că aceasta este o atitudine europeană prin care sunt încurajați tinerii și prin care se dorește implicarea lor în cât mai multe proiecte a căror miză este dobândirea de experienţă.
09.05.2010, București. Ziua Europei
La sediul asociației din București s-a desfășurat o masă rotundă cu tema „Minoritățile Naționale în Uniunea Europeană”, ocazie cu care a fost trecută în revistă legislația țărilor din Uniunea Europeană referitoare la minorități, dar și cadrul legal general valabil în Uniunea Europeană.
14-16.05.2010, București. Spasovden
În această perioadă, la sediul central al asociației s-au desfășurat o serie de activități cultural-artistice-educaționale cu ocazia Înălțării – Spasovden. Cu această ocazie au fot comemorați aceia dintre macedoneni care și-au dat viața pentru noua lor patrie, România, și au devenit eroi.
18.05.2010, București. Semnarea Cartei Alianței Civilizațiilor
La București, în data de 18 mai 2010, Asociația Macedonenilor din România, prin reprezentanții ei, a semnat Carta Alianței Civilizațiilor. Alianţa Civilizaţiilor a fost fondată pe baza unei iniţiative lansate în cadrul O.N.U., în 14 iulie 2005, de fostul secretar general al organizației, Kofi Annan. Iniţiativa secretarului general al O.N.U., la care au contribuit Spania şi Turcia, a plecat de la propunerea premierului spaniol José Luis Rodríguez Zapatero, prezentată în septembrie 2004, în cadrul celei de-a 59-a sesiuni a Adunării Generale a O.N.U.. La începutul anului 2007, România a aderat la Grupul de Prieteni şi a participat, la nivel de ministru al afacerilor externe, la reuniunile ministeriale ale Alianţei Civilizaţiilor, organizate în marja celei de-a 62-a sesiuni a Adunării Generale a O.N.U. (New York, 26 septembrie 2007) şi a forumului anual (Madrid, 15-16 ianuarie 2008). Drept ambasador pentru România al Alianţei Civilizaţiilor a fost desemnată actriţa Maia Morgenstern, care şi-a pus înaltul prestigiu cultural şi academic în slujba dialogului intercultural, interreligios, interetnic. Evenimentul a fost organizat la iniţiativa Ministerului Afacerilor Externe, cu sprijinul Comisiei permanente comune a Camerei Deputaților și a Guvernului şi al agenţiilor O.N.U. în România. Scopul principal l-a reprezentat promovarea iniţiativei Alianţa Civilizaţiilor, creşterea vizibilităţii programului la nivel naţional şi oferirea unui cadru de dezbatere pe tema dialogului intercultural, interetnic şi interreligios în România. Pe lângă Asociaţia Macedoneniilor din România, la această întâlnire organizată la masa rotundă din Sala Drepturilor Omului (Palatul Parlamentului) au mai fost prezenți reprezentanţi ai instituţiilor guvernamentale şi neguvernamentale, ai grupurilor minorităţilor etnice din România, dar şi ai mass-mediei româneşti. Semnarea Cartei Alianţei Civilizaţiilor a reprezentat un angajament comun al partenerilor iniţiativei de promovare a diversităţii culturale, etnice şi religioase.
21-22.05.2010, Urzicuța. „Tradiții macedonene – războiul de țesut”
La Urzicuța au fost organizate în această perioadă o serie de evenimente cultural-artistice-educative cu ocazia desfășurării acțiunii „Tradiții macedonene – războiul de țesut”, ocazie cu care au fost analizate rolul războiului de țesut în activitatea zilnică a unei gospodării tipice macedonene și importanța transmiterii meșteșugurile caracteristice etniei macedonene tinerelor generații.
21-23.05.2010, Craiova, București. Rusalke
În această perioadă, la sediile din Craiova și din București ale asociației s-au desfășurat evenimente cultural-artistice-educative dedicate Rusaliilor – Rusalke.
29.05-10.06.2010, Toronto. Conferinţa Anuală a United Macedonian Diaspora – U.M.D.
În perioada 29 mai – 10 iunie 2010, o delegație a Asociației Macedonenilor din România a participat pentru a doua oară la o conferință organizată de United Macedonian Diaspora – Diaspora Macedoneană Unită. Fondată în 2004, U.M.D. este o organizaţie nonguvernamentală, organizaţie-lider internaţional în abordarea intereselor şi a nevoilor macedonenilor şi ale comunităţilor macedonene din întreaga lume. Sediul central al U.M.D. este situat în Washington DC şi are reprezentanţi care deservesc comunităţile macedonene din întreaga lume, respectiv Bruxelles, Canberra, Chicago, Detroit, Kiev, Londra, Los Angeles, Melbourne, New York, Ottawa, Paris, Perth, Sankt-Petersburg, Stuttgart, Sydney, Toronto şi Viena. Cea de-a doua Conferinţă Anuală a U.M.D., desfăşurată în Toronto, Canada, s-a bucurat de un succes enorm, succes la care au contribuit cei peste 1.000 de participanţi, etnici macedoneni şi prieteni ai Republicii Macedonia, veniţi din 20 de ţări. Conferința a fost inaugurată prin cuvântul de deschidere al preşedintelui organizaţiei-gazdă, Metodija A. Koloski, şi al preşedintelui onorific al evenimentului, E.S. Ljuben Tevdovski, ambasadorul macedonean la Ottawa. Sesiunea de deschidere a conferinţei a continuat cu o prelegere susţinută de Thomas S. Caldwell, deţinător al Ordinului Canadei, distincţie de merit pentru realizări excepţionale în domeniul social-economic, şi fondator şi preşedinte al firmei financiare Caldwell Financial Ltd. De-a lungul întregii conferinţe, participanţii au avut posibilitatea, participând la sesiunile de lucru pe diferite teme, să cunoască şi să discute despre istoria emigrării macedonene în Canada, despre conservarea identităţii şi a limbii macedonene, despre poveştile de succes ale etnicilor macedoneni, despre drepturile omului, în special ale comunităţilor macedonene din întreaga lume, și despre tinerii lideri macedoneni. O recepţie găzduită de ambasadorul Ljuben Tevdovski pentru toţi participanţii la conferinţă şi proiecţia filmului documentar „Un nume este un nume – A name is a name” au încheiat programul uneia dintre zilele conferinţei. Printre cei care au luat cuvântul în cadrul conferinţei desfăşurate la Toronto s-au numărat: bine-cunoscutul antreprenor Ioan I. Bitove, cel mai de succes om de afaceri de origine macedoneană din Canada, Lui Temelkovski, primul deputat de origine macedoneană din Parlamentul canadian, Aleksandar Nikoloski, membru al Parlamentului Republicii Macedonia, Victor Mizo, preşedinte al firmei Invest Macedonia, dr. Christina Kramer de la Universitatea din Toronto, dr. Lillian Petroff, proeminent istoric canadian de origine macedoneană, Vladimir Ortakovski de la Universitatea „Sfinţii Chiril şi Metodiu” din Skopje, Julie Lindhout, preşedintele Consiliului Atlantic din Canada, Tim DiScipio, fondator al e-Pals, precum şi mulţi alţii. În timpul conferinţei U.M.D. a lansat noul său program pentru tânăra generaţie de lideri macedoneni. Programul, numit „Generaţia M”, se adresează noii generaţii, pentru a inspira, a crea şi a dezvolta abilităţile tinerilor profesionişti în vederea angajării lor, astăzi, în rezolvarea problemelor critice interne şi internaţionale.
14-19.06.2010, București. Expoziție de costume macedonene
În perioada 14-19 iunie, la sediul din Bucureşti s-a desfăşurat o expoziţie de costume populare macedonene, dintre care unele vechi de peste o sută de ani.
25.06.2010, București. Miniserialul „Povestea mea”
În numărul 108 al publicației periodice „Macedoneanul – Македонецот” a fost lansat miniserialul „Povestea mea” de Ziso Vasiliev, miniserial care povestește aventurile unui etnic macedonean aparținând generației numite „Deța begalți – Деца бегалци – Copii fugari”. Este povestea plină de dramatism a unui copil alungat din țara în care s-a născut și ajuns în România, noua sa țară de adopție, după un drum extrem de greu și plin de evenimente pe care niciun copil nu ar trebui vreodată să le trăiască.
30.06.2010, București. „Tradiții culinare macedonene”
În ziua de 30 iunie 2010, la sediul central al asociației s-a desfășurat workshopul „Tradiții culinare macedone”, ocazie cu care a fost pregătită specialitatea gastronomică macedoneană tavce-gravce, o demonstrație a virtuozităţii gastronomilor macedoneni.
20-21.07.2010, Skopje (Republica Macedonia). Conferința anuală a organizațiilor etnicilor macedoneni
În perioada 20-21 iulie 2010 s-a desfăşurat conferinţa generală a organizaţiilor etnicilor macedoneni, având drept primă temă de dezbatere „Învăţarea limbii macedonene, păstrarea identităţii macedonene”. Conferinţa s-a desfăşurat la Clubul Deputaţilor din Skopje. Printre participanții la această conferinţă au fost: Zekija Şaumovski, din Republica Slovenia, Ratco Dimovski, MKD din Istarska Jupania „Kocio Raţin” Republica Croația, Atanas Ogakovski, preşedinte al etnicilor macedoneni din Zagreb, Republica Croaţia, Tatjana Janevska, reprezentantă a Asociaţiei Macedonenilor din România, Pero Damcevski, Asociaţia „Gligor Pîrlicev” Sidney, Australia, Diana Sotirovska, Asociaţia Voluntară „Helburn”, Australia, Maja Danevska, Asociaţia Literară „Brakja Miladinovţi”, Toronto, Canada, Smile Petrovski, preşedinte al Asociaţiei Franco-Macedonene „Ilinden-1903”, şi mulţi alţi reprezentanţi din toată lumea. La acestă conferinţă au participat expozanţi, reprezentanţi ai Ministerul Educaţiei şi Învăţământului, ai Institutului de Limbă Macedoneană, ai Seminarului de limbă macedoneană, literatură şi cultură, iar moderatori au fost profesor doctor Maxim Karanfilovski, director al Seminarului de limbă macedoneană, literatură şi cultură, şi doctor Lidia Tanturovska, director al Institutului de Limbă Macedoneană. Din partea organizaţiilor etnicilor macedoneni, cu această ocazie a luat cuvântul Mitco Iovanov, formator pentru învăţarea limbii macedonene în cadrul programului „Învăţăm limba macedoneană on-line” din Germania. Cea de-a doua temă de discuţii în cadrul congresului a fost „Cultivarea culturii şi tradiţiei macedonene”, iar cei care au luat cuvântul au fost reprezentanţii Ministerului Culturii, ai Institutului de Istorie Naţională, ai Institutului de Folclor, iar moderator a fost doamna Violeta Şindil. Discuţiile s-au desfăşurat într-un mod instructiv şi au constituit o modalitate de a demonstra că tradiţiile s-au păstrat şi ele mai sunt încă practicate de etnicii macedoneni în diferitele ţări de adopţie. Această conferinţă a avut ca scop definirea priorităţilor în vederea participării şi a colaborării cu organizaţiile etnicilor macedoneni, stabilirea măsurilor şi a activităţilor în vederea realizărilor priorităţilor şi promovarea legăturilor cu etnicii macedoneni, dar şi introducerea acestora în viaţa publică şi economică a statului. Această conferinţă a dat posibilitatea organizaţiilor etnicilor macedoneni să se cunoască între ele şi să formeze parteneriate.
01-15.08.2010, București, Craiova, Urzicuța. Ilinden
Revolta armată împotriva Imperiului Otoman petrecută de Ilinden – ziua Sfântului Ilie pe stil vechi – reprezintă pentru macedonenii de pretutindeni un moment important al istoriei lor. Revolta de Ilinden din data de 2 august 1903 marchează ziua în care poporul macedonean, după robia plină de suferinţă suportată vreme de cinci veacuri în perioada otamană, decide să obţină libertatea prin luptă. În ultima decadă a secolului al XIX-lea, în partea egeeană a Macedoniei s-au făcut numeroase pregătiri, iar în 1893 la Salonic (Thessaloniki) s-a format Organizaţia Revoluţionară Secretă Macedoneană, care mai târziu și-a schimbat numele în Organizaţia Internă Revoluţionară Macedoneană. În următorii ani organizaţia a unit forţele macedonene pentru a crea o organizaţie militară în Macedonia, în graniţele istorice şi geografice ale sale. Răscoala armată a început de Sfântul Ilie şi este cunoscută ca Răscoala de Ilinden. În acea zi, în Kruşevo, conducerea organizaţiei a redactat Manifestul din Kruşevo, a fost proclamată libertatea şi s-a format prima republică macedoneană liberă sub numele de Republica din Kruşevo. În aceeaşi perioadă au început acţiunile militare împotriva puterii otomane şi în oraşele Ohrid, Lerin (Florina), Kostur, ultimile două oraşe fiind astăzi în Grecia. Sultanul a mobilizat trupe din Imperiul Otoman, iar după zece zile luptătorii au fost înconjuraţi şi bombardaţi, Kruşevo a fost incendiat, iar răscoala înăbuşită. Populaţia a fost masacrată şi un număr mare de răsculaţi au fost împuşcaţi sau duşi în robie în multe oraşe din Asia Mică. Legedara răscoală din Macedonia a atras o largă publicitate pentru simpatizanţii săi şi, de asemenea, un val de solidaritate cu toți aceia care s-au luptat și s-au jertfit pentru împlinirea unui vis secular.
05-08.08.2010, Sinaia. Salonul de Carte, Presă și Muzică
În perioada 5-8 august 2010 a avut loc la Sinaia Salonul de Carte, Presă şi Muzică, la care a participat și Editura „Macedoneanul” cu publicațiile sale periodice, dar și cu volumele editate până la acea dată.
12-14.08.2010, Urzicuța. Selecție pentru ansamblurile artistice
În perioada 12-14 august, la sediul din Urzicuţa al organizaţiei s-a desfăşurat prima etapă a selecţiilor pentru ansamblurile artistice care funcționează în cadrul organizaţiei.
05-08.09.2010, București, Craiova. Ziua Națională a Republicii Macedonia
În perioada 5-8 septembrie 2010, la sediile din București și Craiova ale Asociației Macedonenilor din România s-a sărbătorit Ziua Națională a Republicii Macedonia. După schimbările de la începutul anilor 1990, când multe regimuri au căzut, iar Federaţia Iugoslavă s-a destrămat, poporul macedonean a decis să trăiască în țara proprie şi independentă. În 25 ianuarie 1991 parlamentul macedonean a decis asupra dreptului de separare de Federaţia Iugoslavă şi s-a hotărât asupra necesității realizării unui referendum având ca temă principală suveranitatea. În 8 septembrie 1991 poporul macedonean s-a declarat în favoarea suveranității şi a independenței Republicii Macedonia. Poporul a spus un categoric DA ideii independenţei. Cu acest gest istoric le-a fost dat un răspuns și vecinilor Macedoniei, vecini care au negat existența naţiei macedonene, a limbii şi a culturii sale odată ce aceasta a devenit independentă, suverană și a început să poarte propriul său nume – care nu este altul decât Republica Macedonia. Astăzi Republica Macedonia este un stat suveran, care cu succes construieşte un viitor pentru poporul său, care a suferit atât de mult. Ea are destulă forţă, credinţă și încredere în democrație, astfel încât într-un mod civilizat să arate celor ce nu o cred că prosperitatea popoarelor din Balcani se poate construi având drept bază drepturile egale, toleranţa și solidaritatea.
09.09.2010, București. „Programe interculturale realizate de organizațiile C.M.N. în perioada verii, experienţa culturală interetnică”
În data de 9 septembrie 2010, la sediul Uniunii Elene s-a desfăşurat reuniunea Comisiei pentru cultură, culte și mass-media a Consiliului Minorităților Naționale, cu tema „Programe interculturale realizate de organizațiile C.M.N. în perioada verii, experienţa culturală interetnică”. Şedinţa a fost deschisă de secretarul Ministerului Culturii, domnul Helge Fleischer, şi de preşedintele interimar al Uniunii Elene din România, domnul Dragoş Gabriel Zisopol, dar şi de doamna Rodica Precupeţu din partea Departamentului pentru Relații Interetnice. Temele discuţiei au fost: schimburile de tineri şi de acţiuni, dar şi Serviciul European de Voluntariat din cadrul programului „Tineret în Acţiune”. De asemenea s-a discutat şi despre programele culturale organizate de minorităţile mixte. S-au prezentat filme de scurt metraj în care erau prezenţi tineri din trupele de dans ale etniei elene şi copiii din trupele de teatru ale etniei italiene, aceştia fiind împreună la unele sărbători, unde au susţinut fiecare câte un spectacol. Cu această ocazie s-a propus să fie organizată o grupă de copii cu vârste cuprinse între 7 şi 14 ani, cel mult doi copii din cadrul fiecărei minorități etnice, care împreună să petreacă o mini-vacanţă de 7-14 zile în Grecia, în staţiunea Kalivas.
01-02.10.2010, București. „Limba macedoneană astăzi”
În primele zile ale lunii s-a desfăşurat la Bucureşti manifestarea „Limba macedoneană astăzi”. La eveniment s-a făcut o trecere în revistă a modificărilor prin care a trecut de-a lungul timpului limba pe care au vorbit-o strămoşii etnicilor macedoneni care trăiesc la ora actuală în România.
10.11.2010, București. „Itinerarii Interculturale în România”
La Muzeul Naţional de Istorie al României s-au desfăşurat lucrările Comisiei pentru cultură, culte şi mass-media a Consiliului Minorităților Naționale, având drept temă „Itinerarii Interculturale în România”. Principala temă a acestei întâlniri, şi anume cât este de important ca populaţia din România să cunoască multele atracţii turistice, monumentele, bisericile şi mănăstirile construite şi realizate de minorităţile etnice, obiective care în prezent sunt menţionate ca aparţinând patrimoniului ţării şi se găsesc presărate în toate zonele din România, a fost dezbătută pe îndelete și în amănunt. În urma acestor discuții, fiecare minoritate a depus câte un proiect pentru fiecare locaţie în care se găsesc obiective turistice interesante sau lucruri, obiecte realizate de minoritarii care au venit în acele locuri şi au lăsat ceva valoros în urmă, şi care şi astăzi mai dăinuie şi pot fi văzute de turişti.
14.11.2010, Ploiești. Lansarea unei antologii Goran Stefanovski
În data de 14 noiembrie 2010, la Ploiești, în una dintre sălile Camerei de Comerț și Industrie Prahova, s-a lansat antologia dramelor lui Goran Stefanovski, purtând titlul „Povești din estul sălbatic”. Goran Stefanovski s-a născut în anul 1952 în Bitola şi este unul dintre cei mai cunoscuţi dramaturgi şi scriitori macedoneni contemporani. Actualmente locuieşte în Marea Britanie, în oraşul Canterbury, şi trebuie menţionat faptul că opera sa a obţinut un succes considerabil înainte de a se fi stabilit aici, la începutul anilor 1990. Piesa „Sarajevo”, scrisă în 1993, a fost transpusă pe scena teatrului Riverside Studio din Hammersmith şi, la fel ca şi operele sale ulterioare, a tratat în mare parte consecinţele politice şi sociale rezultate din divizarea fostei Iugoslavii. În anul 2004, piesa „Everyman – Fiecare om” a fost de asemenea jucată pe scena teatrului Riverside Studio şi a mers în turneu cu Theatre Melange, sporind astfel reputaţia sa de autor care nu face compromisuri în momentul în care tratează teme cum ar fi propria identitate, istoria culturală şi politică a individului. În acest moment, Stefanovski combină scrisul cu predatul la Universitatea Canterbury Christ Church. „Poveşti din estul sălbatic” este titlul culegerii de texte dramatice a lui Goran Stefanovski care a fost publicată în România anul acesta. Selecţia, introducerea şi traducerea au fost realizate de Ioana Ieronim, iar cuvântul-înainte, de E.S. Ljupcio Arsovski, ambasadorul Macedoniei la Bucureşti.
În această antologie sunt incluse piesele „Fundul dublu”, „Gaura neagră”, „Ex-Yu”, „Bacchanalia”, „Demonul din Debarmaalo”, dar şi eseuri precum „Poveşti din estul sălbatic" şi „Monologul lui Zoran”.
18-22.11.2010, București. Cea de-a XVII-a ediţie a Târgului Internaţional de Carte Gaudeamus
În perioada 18-22 noiembrie 2010 a avut loc cea de-a XVII-a ediţie a Târgului Internaţional de Carte Gaudeamus, care s-a desfăşurat în pavilionul central al Complexului Expoziţional Romexpo. Au participat 380 de edituri din România, edituri din străinătate, ambasade, tipografii, agenţii literare, companii multimedia, instituţii de învăţământ public şi privat, instituţii mass-media, organisme naţionale şi internaţionale cu activitate în domeniul editorial şi educaţional, publicaţii culturale, companii de difuzare de presă, asociaţii profesionale, ONG-uri şi anticariate, printre care s-a numărat şi Asociaţia Macedonenilor din România cu Editura „Macedoneanul”, care a participat cu un stand propriu. În acest stand vizitatorii târgului au putut vedea realizările Editurii „Macedoneanul”: publicaţiile lunare, cărţi de poezii, cărţi cu reţete tradiţionale macedonene, cu tradiţiile, cultura şi istoria etnicilor macedoneni din România, dicţionare cu cuvinte uzuale, ghid de conversaţie, tipărite atât în limba macedoneană, cât şi în limba română. De asemenea și CD-uri cu muzică populară macedoneană au fost prezente la standul asociației.