Minoritatea macedoneană 2014
31.01.2014, București. Ședință tehnică
În data de 31 ianuarie, la București a fost organizată cea de-a doua ședință tehnică dedicată organizării Festivalului-Concurs de Poezie „Alexandru Macedonski”, poet român de origine macedoneană.
06.02.2014, Băilești. Atelier de Arte Tradiționale și Lucru Manual
În data de 6 februarie, la Băilești a fost inaugurat Atelierul de Arte Tradiționale și Lucru Manual, ale cărui reuniuni se vor desfășura săptămânal. Acest atelier a venit ca un răspuns normal la necesitatea conservării, a transmiterii şi a practicării artelor tradiţionale specifice comunităţii macedonene din România. Cu această ocazie doamnele și domnișoarele de etnie macedoneană din zonă se vor întâlni pentru a împleti frumoșii ciorapi macedoneni, accesorii mai mult decât necesare la costumele populare tradiționale macedonene.
24.02.2014, Craiova. Costumul de patrimoniu
La Craiova, în data de 24 februarie, Asociația Macedonenilor din România a participat la evenimentul „Costumul din România de patrimoniu”, eveniment organizat de Secţia de etnografie a Muzeului Olteniei din Craiova.
14.03.2014, Craiova. Gala de premiere a Festivalului-Concurs de Poezie „Alexandru Macedonski”
În data de 14 martie 2013, la Craiova s-au desfășurat galele de premiere pentru prima ediție a Festivalului-Concurs de Poezie „Alexandru Macedonski”. Legat de această ocazie, Laura Rogobete, redactor la publicația periodică „Macedoneanul – Македонецот”, a spus: „Tuturor celor prezenţi la acest eveniment le mulţumim pentru că sunt alături de noi, etnicii macedoneni şi membri ai Asociaţiei Macedonenilor din România, în momentul în care se scrie un capitol important al acestei comunităţi etnice. Importanţa acestui moment rezidă din faptul că este primul dintr-un şir pe care-l dorim atât de lung, încât să se imprime în memoria comunitară ca o tradiţie, dar şi din faptul că este atât de aproape de inima noastră, pentru că nu face nimic altceva decât să celebreze realizările în arta poetică ale unuia dintre membrii comunităţii etnice macedonene. Prima ediţie a Festivalului-Concurs de Poezie «Alexandru Macedonski» a început sub cele mai favorabile auspicii, în anul împlinirii a 160 de ani de la naşterea marelui poet de etnie macedoneană. Sfârşitul său şi coronamentul său au loc astăzi, 14 martie 2014, prin festivitatea de premiere a celor care au câştigat la cele două secţiuni: a celor publicaţi şi a celor care încă nu au văzut lumina tiparului. De la stadiul de idee şi până astăzi, Festivalul-Concurs de Poezie «Alexandru Macedonski» ne-a pus la încercare, ne-a unit şi, într-un sfârşit, ne-a adus bucuria unui lucru împlinit. Astăzi, aici, se împlineşte un act de cultură. Cultură care uneşte popoare, care uneşte etnii, care dăinuie peste veacuri”.
22.03.2014, Băilești. Mucenicii – Маченици
În data de 22 martie, la Băilești, Asociația a sărbătorit Sfinții 40 de Mucenici pe rit vechi, ocazie cu care au fost trecute în revistă toate tradițiile comunității macedonene legate de acest eveniment.
13.04.2014, Craiova. Lansare de carte
În data de 13 martie 2014, în prima zi a Festivalului-Concurs de Poezie „Alexandru Macedonski”, a fost lansat volumul „Alexandru Macedonski – Macedoneanul Literaturii Române” al scriitorului Emilian Mirea. Cu această ocazie, criticul literar prof. dr. Maria Tronea a spus: „Cartea oferă cititorului numeroase informaţii despre viaţa şi opera lui Alexandru Macedonski şi este fondată pe o minuţioasă cercetare a documentelor. Remarcam acest fapt şi în cartea lansată anterior, «Macedonia şi comunitatea macedoneană din România», a aceluiaşi autor. Este descrisă şi atmosfera din acea vreme şi sunt demne de reţinut şi reflecţiile pe marginea evenimentelor, formând un tablou de epocă demn de un ecou în contemporaneitate. Punctele de suspensie care apar în cartea lui Emilian Mirea îndeamnă cititorul la meditaţie. Titlul cărţii trimite spre originea macedoneană a scriitorului. Referitor la obârşia macedoneană a lui Macedonski se exprimă şi George Călinescu în «Istoria literaturii române». Adrian Marino vorbeşte, de asemenea, despre «provenienţa balcanică» a acestei familii. Abilităţile scriitorului Dimitrie Bolintineanu, şi el de origine macedoneană, ar putea fi explicate prin originea comună a celor doi, Macedonia, care, aşa cum spune Călinescu, «dă lumii literaturii române, încă de la început, o contribuţie eminentă». Dincolo de stricta biografie, contribuţia literară a poetului îndreptăţeşte înscrierea sa într-un spaţiu a cărui emblemă este Soarele. Se pare că Helios, zeul macedonean al acestui ţinut, este dublul său magnetic. Adrian Marino îl defineşte pe Macedonski drept «un poet de tip solar, predispus să purifice întreaga existenţă într-o baie de lumini orbitoare, festivă, plină de splendori paradisiace»”.
24-25.04.2014, Petroșani, Hunedoara. Pe urmele lui Nicodim de la Tismana
La Petroșani, în data de 24 aprilie, respectiv la Hunedoara, în data de 25 aprilie, s-a desfășurat masa rotundă cu tema: „Pe urmele lui Nicodim de la Tismana – Mănăstirea Prislop”, ținând cont de faptul că Nicodim a avut origini macedonene și a fost întemeietorul monahismului în Muntenia.
17.05.2014, Craiova. Expoziție de artă grafică
În data de 17 mai, la Craiova a fost inaugurată expoziţia de artă grafică a artistei Gianina Prejbeanu, de origine macedoneană.
06.06.2014, București. „Genealogiile familiilor macedonene”
La București, în data de 6 iunie, s-a desfășurat masa rotundă cu tema: „Genealogiile familiilor macedonene”, ocazie cu care au fost trecute în revistă genealogiile celor mai cunoscute familii macedonene care la un anumit moment în istorie s-au stabilit pe teritoriul de astăzi al României.
06.07.2014, București. „Un nume este un nume”
La sediul central din București al Asociației, în data de 6 iulie s-a organizat o vizionare a filmului „A name is a name – Un nume este un nume”, un film despre o națiune ținută prizonieră din cauza numelui său. Este vorba despre națiunea macedoneană și poporul macedonean. Filmul este o încrucișare între un film documentar și un lung-metraj și face parte din categoria filmelor de călătorie, pentru simplul fapt că atât la modul literal, cât și la modul conceptual filmul este filmat de-a lungul și de-a latul Macedoniei. În centrul său, sub forma personajului principal se află poporul macedonean și ce înseamnă pentru el să fie cunoscut și recunoscut ca atare, și deci care este importanța numelui țării lui – Republica Macedonia. Regizorul filmului este Sigurjon Einarsson, producători, Sigurjon Einarson și Jason Miko, coproducător, Aleksandar Bilbilov.
22-23.07.2014, Skopje (Republica Macedonia). Cea de-a cincea Conferință Anuală a Organizațiilor Etnicilor Macedoneni
În perioada 22-23 iulie 2014 s-a desfăşurat cea de-a cincea Conferinţă Anuală a Organizaţiilor Etnicilor Macedoneni, organizată de Agenţia pentru Emigrare a Republicii Macedonia în amfiteatrul Ministerului pentru Afaceri Externe. Lucrările acestei conferințe au fost deschise de preşedintele Parlamentului Republicii Macedonia, Traico Velianoschi. La ceremonia de încheiere a conferinţei organizaţiilor etnicilor macedoneni, preşedintele Republicii Macedonia, Gheorghe Ivanov, a acordat ordinul şi diploma „Macedonia îşi aminteşte” persoanelor şi organizaţiilor etnicilor macedoneni pentru merite şi realizări deosebite în vederea afirmării Republicii Macedonia în lume, în toate domeniile sociale.
27.07.2014, București. „Afirmarea culturii macedonene în perioada postbelică”
În data de 27 iulie, la București s-a desfășurat masa rotundă cu tema: „Afirmarea culturii macedonene în perioada postbelică”, ocazie cu care au fost trecuți în revistă toți creatorii ale căror opere au însemnat ceva pentru cultura macedoneană și nu numai după cel de-al Doilea Război Mondial.
02.08.2014, Craiova. Vernisaj expoziție de pictură
La Craiova, în data de 2 august, cu ocazia celebrării de către comunitatea macedoneană a zilei de Ilinden (zi care marcheză începutul revoltei armate împotriva Imperiului Otoman), a fost inaugurată expoziția de pictură a pictorului și scriitorului de origine macedoneană din Băilești – Gheorghe Miloș. Cu această ocazie, prof. univ. dr. Petre Anghel a spus: „Macedonean după ambii părinţi, pictura lui Miloş aduce în Oltenia străbătută de oştenii lui Alexandru suliţele care despică norii banalului, făcând din flori şi copaci singuratici subiecte artistice. Un soare mediteranean, o lumină de Sud liniştit se stabilizează în fiecare dintre tablourile artistului. Miloş este zgârcit în artă şi expansiv în cuvinte. Are darul comunicării. Tablourile lui nu produc insomnia, sunt odihnitoare ca viaţa trăită pe insulă de pustnicii autoexilaţi. Şi el este un autoexilat. În Băileştiul pierdut în colţul de jos al hărţii şi-a trăit cu demnitate biografia. O biografie a unei istorii cu multe accidente, nedreaptă, urâtă, dirijată adesea de forţe malefice. Îl cunosc pe Gigi Miloş de când mă ştiu. Mă pot declara elevul lui. În mai multe sensuri, nu doar sub umbra culorii. Am fost extrem de mândru, în urmă cu câteva decenii, când, la masă cu Sabin Bălaşa, acesta aflând că sunt băileştean, a tresărit teatral: «Trebuie să-l cunoşti pe Gheoghe Miloş, mi-a fost coleg la Institut, era cel mai bun dintre noi». Nu este rolul acestor rânduri să stabilească ierarhii, nici cel puţin să nască nostalgii. Voiam să spun doar că Gheorghe Miloş, un macedonean urcat în Nordul Dunării, a fost născut să ne încânte ochii şi inima. Tablourile lui sunt opera unui artist născut. Un artist binecuvântat cu talent de Stăpânul Saloanelor în care dansează îngeri coloraţi”.
08.08.2014, București. Acordare de diplome și plachete
Cu ocazia celebrării de către comunitatea macedoneană din România a Zilei Naționale a Republicii Macedonia, la sediul central din București al Asociației au fost acordate diplome de onoare unora dintre cei mai merituoşi membri ai comunităţii macedonene din localitate, domnului Radu Stoicovici și domnului Blagoi Vanghele Breza.
29.09.2014, București. Încetează din viață cel mai longeviv etnic macedonean din România
În data de 29 septembrie 2014, la București trece în neființă Blagoi Vanghele Breza, cel mai longeviv etnic macedonean din România, la venerabila vârstă de 95 de ani. Blagoi Vanghele Breza s-a născut în Salonic în data de 6 noiembrie 1918,într-o familie de macedoneni proveniți din Galicinic. Familia sa a plecat din Salonic cu un vapor american, care pe căi ocolite și după multe alte opriri a ajuns la Constanța, apoi în București. În martie 1921 familia sa se stabilește definitiv în România. Aici, în anul 1934 termină cursurile Liceului „Cantemir Vodă”. Pe parcursul școlii are ca materie preferată religia, iar drept pasiune lectura. Ar fi dorit să se facă preot, dar nu a fost să fie... Începe să-și ajute familia la treburile legate de negustorie, se ocupă de diverse activități legate de comerț. Preia unul dintre magazinele familiei. După 1944 este angajat în comerțul socialist de stat, ca șef de magazin, în diferite locații din București. Se căsătorește în anul 1954. În 1980 se pensionează și devine și rămâne administratorul blocului în care locuiește până în anul 2005. În anul 2010 devine autorul volumului autobiografic „Un macedonean în căutarea liniștii”.
11.10.2014, Craiova. Craiova – Multicultural Day
În data de 11 octombrie, la Craiova s-a desfășurat evenimentul „Craiova – Multicultural Day” În cadrul evenimentului, fiecare organizație/ţară participantă a avut amenajat un stand de prezentare, cu obiecte şi produse tradiţionale, expoziţie de fotografii, preparate culinare tradiţionale etc.
27.11.2014, Craiova. Clubul Prozatorilor și al Poeților Macedoneni
La Craiova, în data de 27 noiembrie au debutat întâlnirile Clubului Prozatorilor și Poeților Macedoneni, ocazie cu care au fost făcute propuneri referitoare la modul de funcționare al acestui club.