Cercetări istorice despre violenţa statală în secolul 20

 

01-2-1
Chestionarele Congresului Mondial Evreiesc privind efectele Holocaustului asupra populaţiei evreieşti din România

În anii 1945-1946, Secţiunea din România a Congresului Mondial Evreiesc a realizat o anchetă amplă privind efectele Holocaustului asupra populaţiei evreieşti din România. Ancheta a fost derulată cu intenţia ca rezultatele ei să fie prezentate la Conferinţa de Pace.

În anchetă au fost incluşi atât evreii aflaţi sub administraţie maghiară în anii războiului (Ardealul de Nord), cât şi cei sub administraţie română. S-au tipărit două tipuri de formulare, unul bilingv (maghiară-română) pentru evreii din Transilvania de Nord şi unul în limba română pentru restul populaţiei evreieşti din România. Formularele au fost însoţite de o scrisoare a CME către declaranţi (unde se preciza scopul anchetei) şi de instrucţiuni de completare (în limbile română şi maghiară).

Chestionarele întocmite în anul 1946 conţin informaţii referitoare la supravieţuitori şi victime: numele declarantului, anul şi locul naşterii, şcoli, profesie, starea civilă, datele victimelor şi a supravieţuitorilor declarate de către persoana care completează chestionarul. Pe lângă datele personale, chestionarul oferă informaţii şi despre persecuţiile antisemite suferite de către declarant, precum şi despre pagubele materiale. Chestionarele se termină cu mărturiile supravieţuitorilor despre suferinţele lor din timpul Holocaustului.

Observaţii: cercetarea derulată în cadrul ISPMN s-a focusat pe prelucrarea datelor din Ardealul de Nord. Prelucrarea chestionarelor din celelalte părţi ale României a fost iniţiată în anul 2009 de către Anca Ciuciu (Centrul pentru Studiul Istoriei Evreilor din România, Bucureşti). În iulie 2010, la Cluj-Napoca, a avut loc un atelier despre Ancheta CME ce a avut drept scop armonizarea cercetărilor şi dezvoltarea unei colaborări între cele două grupuri de lucru.

 

REZULTATE

Bază de date: pe parcursul anilor 2008 şi 2009, au fost prelucrate chestionarele din Cluj, Oradea, Timişoara şi Carei. Baza de date SPSS este arhivată la Centrul de documentare ISPMN (D. 24/2010).

Publicaţii:

Gidó, Attila - Sólyom, Zsuzsa: Kolozsvár, Nagykároly és Nagyvárad zsidó túlélői. A Zsidó Világkongresszus 1946-os észak-erdélyi felmérése./The surviving Jewish inhabitants of Cluj, Carei and Oradea. The survey of the World Jewish Congress in 1946 [Supravieţuitorii evrei din Cluj, Oradea şi Carei. Ancheta Congresului Mondial Evreiesc din 1946 privind efectele Holocaustului asupra evreilor din Transilvania de Nord]. Editura ISPMN, Studii de atelier. Cercetarea minorităţilor naţionale din România, nr. 35, 2010.

Gidó, Attila: A holokauszt mérlege. 1946-os helyzetkép az észak-erdélyi zsidóságról [Bilanţul Holocaustului. O anchetă asupra evreilor din Transilvania de Nord în 1946]. In Regio, nr. 3, 2010, 116-148.

Gidó, Attila: Supravieţuitorii evrei din Cluj, Oradea şi Carei. Ancheta Congresului Mondial Evreiesc din 1946 privind efectele Holocaustului. Ciobanu, Vasile - Radu, Sorin (eds.): Partide politice şi minorităţi naţionale din România în secolul XX, vol. 5. Editura Techno Media, 2010, 277-290.

Gidó, Attila: A holokauszt székelyföldi forrásai. Dokumentumok az 1944-es zsidóüldözések székelyudvarhelyi történetéhez [Surse arhivistice privind Holocaustul din Secuime. Documente referitoare la persecuţiile antievreieşti din Odorheiu Secuiesc în anul 1944]. In Areopolis. Történelmi és társadalomtudományi tanulmányok. X. Udvarhelyszék Kulturális Egyesület, Odorheiu Secuiesc, 2010, 177-190.

Gidó, Attila: The Situation of the North Transylvanian Holocaust Survivors Reflected in the 1946 Survey of the World Jewish Congress [Situaţia supravieţuitorilor Holocaustului din Transilvania de Nord reflectată prin ancheta Congresului Mondial Evreiesc din 1946.] In Transylvanian Review, nr. 1, 2011, 85-94.

Gidó, Attila: Ancheta Congresului Mondial Evreiesc din 1946. O nouă sursă documentară privind situaţia evreilor din Transilvania de Nord după Holocaust. In Faur, Antonio - Gyémánt, Ladislau (eds.): Situaţia evreilor din Europa Centrală la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial (1944-1945). Editura Universităţii din Oradea, Oradea, 2011, 264-292.

 

----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

01-2-2
O analiză comparativă între sistemul serviciului de muncă obligatorie din Ungaria şi România între 1938-1944 

Perioada: 2012

Coordonatori de proiect: Attila Gidó (ISPMN), László Csősz (cercetător, Centrul Memorial al Holocaustului/Holokauszt Emlékközpont/, Budapesta)

Cercetători externi participanţi în proiect: László Csősz (cercetător, Centrul Memorial al Holocaustului/Holokauszt Emlékközpont/, Budapesta)

Tema proiectului: sistemul serviciului de muncă obligatorie din Ungaria şi România în timpul Holocaustului. Analiza comparată a celor două sisteme va conţine atât prezentarea cadrului legislativ, cât şi funcţionarea sistemului.

 

REZULTATE

Studiu de atelier.

 

----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

01-2-3
Studiul istoriei evreilor din Clujul interbelic 

REZULTATE

Publicaţii:

Gidó, Attila: L'enseignement préscolaire et pré-universitaire juif de Cluj à l'époque de l'entre-deux-guerres [Evoluţia învăţământului preşcolar şi preuniversitar evreiesc în Clujul interbelic]. In Transylvanian Review, nr. 2, 2009, 106-123.

Gidó, Attila: Cadrele instituţionale ale reprezentării intereselor politice evreieşti din Transilvania interbelică (Uniunea Naţională a Evreilor din Transilvania şi Partidul Evreiesc). In Ciobanu, Vasile- Radu, Sorin (eds.), Partide politice şi minorităţi naţionale din România în secolul XX. Techno Media, Sibiu, 2009, 79-93.

Gidó, Attila: Stratificarea socială a evreilor din Clujul interbelic. In Ciuciu, Anca - Crăciun, Camelia (eds.): Istorie şi memorie evreiască. Volum omagial dedicat doamnei dr. Lya Benjamin. Editura Hasefer, Bucureşti, 2011, 86-107.

 

----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

01-2-4
Biografia lui Kohn Hillel 

Perioada: 2012 -

Coordonatori de proiect: Attila Gidó (ISPMN), Virgiliu Ţârău (conferenţiar universitar la Universitatea Babeş-Bolyai, Facultatea de Istorie şi Filosofie)

Cercetători externi participanţi în proiect: Virgiliu Ţârău (conferenţiar universitar la Universitatea Babeş-Bolyai, Facultatea de Istorie şi Filosofie)

Tema proiectului: biografia politicianului de origine evreiască Kohn Hillel, care este cunoscut ca liderul evreilor din Transilvania după Holocaust. Cariera lui politică este însă mult mai vastă. La începutul perioadei interbelice a fost lider sionist, după care a intrat în mişcarea comunistă, iar între anii 1940-1941 a fost liderul Partidului Comunist din Transilvania de Nord.

Scopul proiectului: carte biografică în limba română, autor: Virgiliu Ţârău.

 

----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

01-2-5
Magyar-zsidó viszony a 20. századi Erdélyben. Digitális szövegtár [Relaţiile evreo-maghiare din Transilvania secolului XX. Culegere digitală de texte] 

Perioada: 2011-

Responsabil: Attila Gidó

Tema: evreii din Transilvania

Scopul: culegere de texte în format electronic.

Descriere: intenţia noastră principală a fost ca prin studiile care abordează istoria evreilor din Transilvania secolului XX să prezentăm situaţia actuală a cercetărilor, precum şi principalele tendinţe urmărite de acestea. În anul 2006, au fost publicate pe pagina web Adatbank-erdélyi magyar elektronikus könyvtár-Transindex [Banca de date - biblioteca digitală maghiară din Transilvania - Transindex] 30 de studii. Criteriile de bază ale selecţiei au constat în valoarea ştiinţifică şi noutăţile aduse de către cercetări. În 2011, colecţia a fost completată cu încă 10 lucrări, iar în 2012 numărul studiilor apărute în ultimele două decenii, incluse în culegere, ating numărul 45. Lucrările sunt scrise în limba engleză, maghiară sau română.

Temele abordate în culegere sunt următoarele: căutarea identităţii evreilor după Primul Război Mondial, relaţia evreilor cu maghiarii, rolul evreilor în dezvoltarea culturii maghiare şi Holocaustul. Sunt incluse studii despre cadrul instituţional, rolul politic al evreilor, despre antisemitism şi sionism. În anii precedenţi au apărut o serie de lucrări despre interpretarea românească a Holocaustului din Transilvania, respectiv monografii de istorie locală. Apar din ce în ce mai multe studii care se focusează pe reînceperea vieţii după Holocaust şi pe viaţa comunitară a evreilor în anii dictaturii comuniste cât şi după 1989. Un subiect mai puţin cercetat este istoria sabatarienilor din secuime, precum şi situaţia evreilor din Transilvania de Sud în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

În limitele posibilităţilor, baza de date va fi lărgită prin adăugarea a noi studii şi cărţi.

 

REZULTATE

Culegere de texte intitulată Magyar-zsidó viszony a 20. századi Erdélyben. Digitális szövegtár [Relaţiile evreo-maghiare din Transilvania secolului XX. Culegere digitală de texte] postată pe pagina web Attila Gidó (ISPMN), Virgiliu Ţârău (conferenţiar universitar la Universitatea Babeş–Bolyai, Facultatea de Istorie şi Filosofie) Cercetători externi participanţi în proiect Virgiliu Ţârău (conferenţiar universitar la Universitatea Babeş–Bolyai, Facultatea de Istorie şi Filosofie) Tema proiectului biografia politicianului de origine evreiască Kohn Hillel, care este cunoscut ca liderul evreilor din Transilvania după Holocaust. Cariera lui politică este însă mult mai vastă. La începutul perioadei interbelice a fost lider sionist, după care a intrat în mişcarea comunistă, iar între anii 1940–1941 a fost liderul Partidului Comunist din Transilvania de Nord. Scopul proiectului carte biografică în limba română, autor Virgiliu Ţârău. Magyar–zsidó viszony a 20. századi Erdélyben. Digitális szövegtár [Relaţiile evreo-maghiare din Transilvania secolului XX. Culegere de texte digitală] (2011–, proiect în desfăşurare) Magyar–zsidó viszony a 20. századi Erdélyben. Digitális szövegtár [Relaţiile evreo-maghiare din Transilvania secolului XX. Culegere digitală de texte] (2011–, proiect în desfăşurare) Perioada 2011– Responsabil Attila Gidó Tema evreii din Transilvania Scopul culegere de texte în format electronic. Descriere intenţia noastră principală a fost ca prin studiile care abordează istoria evreilor din Transilvania secolului XX să prezentăm situaţia actuală a cercetărilor, precum şi principalele tendinţe urmărite de acestea. În anul 2006, au fost publicate pe pagina web Adatbank–erdélyi magyar elektronikus könyvtár–Transindex [Banca de date – biblioteca digitală maghiară din Transilvania – Transindex] 30 de studii. Criteriile de bază ale selecţiei au constat în valoarea ştiinţifică şi noutăţile aduse de către cercetări. În 2011, colecţia a fost completată cu încă 10 lucrări, iar în 2012 numărul studiilor apărute în ultimele două decenii, incluse în culegere, ating numărul 45. Lucrările sunt scrise în limba engleză, maghiară sau română. Temele abordate în culegere sunt următoarele căutarea identităţii evreilor după Primul Război Mondial, relaţia evreilor cu maghiarii, rolul evreilor în dezvoltarea culturii maghiare şi Holocaustul. Sunt incluse studii despre cadrul instituţional, rolul politic al evreilor, despre antisemitism şi sionism. În anii precedenţi au apărut o serie de lucrări despre interpretarea românească a Holocaustului din Transilvania, respectiv monografii de istorie locală. Apar din ce în ce mai multe studii care se focusează pe reînceperea vieţii după Holocaust şi pe viaţa comunitară a evreilor în anii dictaturii comuniste cât şi după 1989. Un subiect mai puţin cercetat este istoria sabatarienilor din secuime, precum şi situaţia evreilor din Transilvania de Sud în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. În limitele posibilităţilor, baza de date va fi lărgită prin adăugarea a noi studii şi cărţi. Rezultate Culegere de texte intitulată Magyar–zsidó viszony a 20. századi Erdélyben. Digitális szövegtár [Relaţiile evreo-maghiare din Transilvania secolului XX. Culegere digitală de texte] postată pe pagina web Adatbank–erdélyi magyar elektronikus könyvtár–Transindex [Banca de date – biblioteca digitală maghiară din Transilvania – Transindex].

 

----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

01-2-6
Instituţii educaţionale particulare, confesionale şi de stat între anii 1918-1948 

Scopul: identificarea şi caracterizarea instituţiilor educaţionale particulare, confesionale şi de stat în Transilvania, Banat, Crişana şi Maramureş între anii 1918-1948.

 

REZULTATE

Gidó, Attila: School Market and the Educational Institutions in Transylvania, Partium and Banat between 1919 and 1948 [Piaţa educaţională şi instituţiile educaţionale particulare, confesionale şi de stat în Transilvania, Banat, Crişana şi Maramureş între anii 1918-1948 ]. ISPMN, Studii de atelier. Cercetarea minorităţilor naţionale din România, nr. 39, 2011.

 

----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

01-2-7
Organizaţiile politice minoritare din România între 1944-1953 

Perioada: 2011-2013

Coordonatori de proiect: Attila Gidó (ISPMN), Csaba Zoltán Novák (cercetător ştiinţific, Institutul de Cercetări Socio-Umane „Gheorghe Şincai" al Academiei Române, Târgu-Mureş) şi Mihály Zoltán Nagy (director adjunct, Arhivele Naţionale Române, Bucureşti)

Cercetători ISPMN participanţi în proiect: Attila Gidó (ISPMN), Levente Olosz (masterand UBB, voluntar ISPMN septembrie - decembrie 2012)

Cercetători externi participanţi în proiect: Csaba Zoltán Novák (cercetător ştiinţific, Institutul de Cercetări Socio-Umane „Gheorghe Şincai" al Academiei Române, Târgu-Mureş) şi Mihály Zoltán Nagy (director adjunct, Arhivele Naţionale Române, Bucureşti)

Instituţii partenere: Arhivele Naţionale Române, Bucureşti

Tema proiectului: cercetarea organizaţiilor minoritare în perioada 1944-1953.

Scopul proiectului: analiza politicii statului român faţă de minorităţile naţionale între anii 1944-1953. După cel de-al Doilea Război Mondial au luat fiinţă organizaţiile de reprezentare a intereselor minorităţilor naţionale, de exemplu: Comitetul Democratic Evreiesc, Uniunea Populară Maghiară, Comitetul Democrat Bulgar, Comitetul Antifascist German, Federaţia Uniunii Democrate Elene din România, Organizaţia „Frontul Armeniei", Comitetul Democrat al Populaţiei Albaneze din România. Aceste organizaţii de masă au funcţionat sub influenţa Partidului Comunist  şi au îndeplinit rolul „curelei de transmisie". Cercetarea propune să analizeze activitatea acestor organizaţii şi rolul jucat de către ele în organizarea propriilor societăţi minoritare. Cercetarea constă în documentare, cercetare în arhive (Arhivele Naţionale Istorice Centrale din Bucureşti şi direcţiile judeţene), analiză de documente şi transcrierea documentelor. Rezultatul cercetării se va materializa într-un volum de documente conţinând un studiu introductiv amplu. În primul an (2012) se va desfăşura colectarea, selectarea şi transcrierea documentelor pentru publicare. Tot în acest an se va începe şi pregătirea studiului introductiv. În al doilea an (2013) va fi finalizat studiul introductiv şi se va publica un volum de documente în limba română cu titlul „Organizaţiile politice minoritare din România între 1945-1953".

Antecedente proiectului, rezultate parţiale: cercetarea de arhivă a fost începută în anul 2011. Au fost fotografiate documente de arhivă ale organizaţiilor de masă ale minorităţilor din Arhivele Naţionale Istorice Centrale (Bucureşti), care pot fi consultate la Centrul de documentare ISPMN.

 

----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

01-2-8
Etosul şi strategiile discursive ale elitei minoritare maghiare înainte de 1989 - Discursuri, strategii, tendinţe 

Perioada: 2012 -,

Coordonatori de proiect: Nándor Bárdi (Institutul de Cercetare a Minorităţilor al Academiei Maghiare de Ştiinţe/MTA Társadalomtudományi Kutatóközpont Kisebbségkutató Intézet, Budapesta), József Lőrincz D. (Fundaţia „Jakabffy Elemér", Cluj-Napoca)

Cercetători ISPMN participanţi în proiect: Tamás Kiss, Attila Gidó

Cercetători externi participanţi în proiect: József Lőrincz D., Nándor Bárdi, Stefano Bottoni, Attila Hunyadi, József Gagyi, Gábor Egry, Kata Ágnes Miklós, Lóránt László, Sándor Oláh, Stefan Gaucik, Ágnes Horváth, Tamás Gusztáv Filep, István Papp

Instituţii partenere: Academia Maghiară de Ştiinţe - Centrul de cercetări sociale - Institutul de Cercetare a Minorităţilor (Budapesta), Fundaţia „Jakabffy Elemér" (Cluj-Napoca)

Scopul proiectului: elaborarea unor culegeri de texte privind caracteristicile maghiarilor şi ale secuilor din Transilvania, „slujirea poporului" şi etica minoritară în perioada interbelică şi după 1944, precum şi elaborarea unor studii de caz. Analizele vor fi întocmite pe baza literaturii minoritare de memorialistică (accentul fiind pus pe cea maghiară) - autobiografii, jurnale, memorii publicate şi manuscrise - şi se vor concentra în primul rând pe modul în care membrii elitei minoritare percep activitatea lor desfăşurată în folosul propriei comunităţi naţionale.

 

REZULTATE

Culegere de texte

Manuscrise - 16 manuscrise predate în anul 2011 care vor fi publicate într-un volum colectiv.

Participare conferinţă. Grupul de cercetători a participat cu un panel la cea de-a VII-a ediţie a Congresului de Hungarologie (22-27 august 2011, Cluj-Napoca), organizat de către Societatea Internaţională de Hungarologie, Universitatea Babeş-Bolyai, Societatea Muzeului Ardelean, Comitetul din Cluj-Napoca al Academiei Ştiinţifice Maghiare, Universitatea Sapientia, Societatea Bolyai, Asociaţia Etnografică Kriza János şi Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale.

 

----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

01-2-9
Elite minoritare din Transilvania în timpul comunismului - Oral History 

Perioada: 2008-2010

Coordonatori de proiect: până în anul 2010 proiectul a fost coordonat de către istoricul Novák Zoltán (cercetător stiinţific, Institutul de Cercetări Socio-Umane „Gheorghe Sincai" al Academiei Române) şi Maksay Ágnes (redactor, regizor de film documentar la Fundaţia Video Pontes). În anul 2010 Gidó Attila (cercetător ISPMN) s-a alăturat echipei care coordonează acest proiect.

Instituţii partenere: Fundaţia Video Pontes (Cluj-Napoca).

Descriere: Elite minoritare din Transilvania este un proiect de istorie orală. Reprezintă o resursă alternativă pentru cei care doresc să reconstituie istoria recentă din perspectiva celor care au trăit-o şi care, depănându-şi amintirile, reuşesc să ilumineze numeroase întâmplări necunoscute până acum publicului larg şi să aducă în faţa noastră timpuri trecute prin detaliile experienţei proprii.

Acest proiect s-a născut din dorinţa de a nu lăsa să se piardă acea istorie a minorităţilor din Transilvania care se află întipărită în memoria celor care au trăit perioada interbelică, perioada celui de-al Doilea Război Mondial şi vremea instaurării regimului comunist, respectiv deceniile care au urmat până la schimbarea de regim din decembrie 1989.

Scopul proiectului este alcătuirea unei arhive de istorie orală care să pună în evidenţă traumele suferite de către oameni şi comunităţi în regimul comunist şi felul în care aceştia au supravieţuit. Prin înregistrările video ale mărturiilor persoanelor intervievate se urmăreşte crearea unei baze de date utilă cercetătorilor, istoricilor şi sociologilor preocupaţi de istoria contemporană a minorităţilor din România.

 

REZULTATE

14 interviuri (material audio şi interviuri transcrise) arhivate  la Centrul de documentare.

 

----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

01-2-10
Instituţia cenzurii în anii 1960 - materiale de arhivă despre Direcţia Generală pentru Presă şi Tipărituri 

Locul: Arhivele Naţionale Istorice ale României, Bucureşti

Perioada: februarie-martie 2009

Responsabil: Zsuzsa Plainer

Tema: prezenta bază de date doreşte a fi o sursă pentru cercetările despre controlul culturii şi a sferei publice româneşti în perioada comunismului de stat.

Scopul: fiind o colecţie a materialelor de arhivă (Arhivele Naţionale Istorice ale României, fondul Comitetul pentru Presă şi Tipărituri cu numărul 2571) însumează: descrierea sistemului de control, respectiv aspectele cele mai importante legate de activitatea Direcţiei Instructaj-Control. Prin activitatea Direcţiei, se relevă relaţia instanţei de control cu filialele sale din provincie.

Descrierea metodologică: materialele de arhivă colectate pentru baza de date referitoare la Direcţia Generală pentru Presă şi Tipărituri au fost întocmite în 1965 şi 1966, adică în primii ani ai sistemului ceauşist. Alegerea perioadei se justifică prin două motive: pe de o parte, materialele referitoare la primele decenii ale DGPT-ului (1949-1965) sunt în curs de prelucrare, pe de altă parte - datorită schimbărilor politice, instaurarea noului regim - anii 1965, 1966 implică o restructurare în sistemul instanţei de control. Consultând materialele de arhivă, constatăm că o perioadă foarte bogată în materialele referitoare la DGPT, era anul 1966.

O atenţie specială în această bază de date era acordată activităţii Direcţiei Instructaj-Control, organizaţia responsabilă pentru pregătirea împuterniciţilor (cenzorilor) din provincie, respectiv pentru a efectua supracontrolul asupra activităţii acestora. Pe lângă relaţia centru-periferie în sistemul ierarhic al DGPT-ului, documentele referitoare la activitatea DIC din 1965 (parţial) şi din 1966, relevă şi aspecte minoritare ale cenzurii. Cu alte cuvinte, documentele de faţă ne oferă o perspectivă comparată asupra controlului efectuat produselor culturale româneşti şi a celor maghiare.

Prezenta bază de date este alcătuită din două părţi: o parte (pagini din Dosarul 1/1966, respectiv file din Dosarul 27/1966, ff. 6-18, 22-40) descriu anumite aspecte generale, sistemice ale instanţei de control a perioadei (atribuţiile directorului general, a şefilor de secţii, a lectorului, a instructorilor etc.), respectiv câteva aspecte sistemice ale Direcţiei de Instructaj şi Control în cadrul DGPT (tehnici de control etc., Dosar 1/1966, ff. 228-239). A doua parte a bazei de date o reprezintă materialele referitoare la activitatea propriu-zisă a Direcţiei Instructaj-Control, controlul efectuat în judeţe, respectiv şedinţa cu împuterniciţii din provincie, ţinută la Bucureşti (Dosar 37/1966). Activitatea DIC este documentată prin următoarele dosare: 37/1966, 27/1966, referitoare la raportul anual pentru semestrul doi din 1965-1966, 39/1966 despre analiza muncii în semestrul doi 1965-1966, respectiv Dosarul 35/1966, care conţine documente despre deplasările instructorilor DIC în provincie pe parcursul anului 1966.

 

REZULTATE

Bază de date: arhivată la Centrul de documentare ISPMN.

Publicaţii:

Plainer, Zsuzsa: Controlul presei locale orădene în primii ani ai sistemului ceauşist. Descriere generală şi aspecte minoritare. Editura ISPMN, Studii de atelier. Cercetarea minorităţilor naţionale din România, nr. 44, 2012.

 

----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

01-2-11
Cum se transformă în politicieni luptătorii cu cenzura? 

Locul cercetării de teren: Oradea

Perioada: septembrie-decembrie 2012

Responsabil: Zsuzsa Plainer

Tema proiectului: definirea mecanismelor cenzurii comuniste prin schimbarea de elită din 1989 la Oradea.

Scopul proiectului: compararea traiectoriilor elitelor locale culturale orădene înainte şi după 1989, pentru a dovedi că cenzura a jucat un rol important în recrutarea elitei politice după 1989. În antecedentele proiectului pot fi menţionate o serie de articole scrise în anii precedenţi şi cercetările făcute pentru teza de doctorat susţinută în anul 2011 de către coordonatoarea proiectului.

Articole:

Plainer, Zsuzsa: "Irregularly but full of hope" - high culture and minority nation-building in the Hungarian theatre from Oradea during the 1980's [Neregulat, dar plin de speranţă - cultură înaltă şi construirea naţiunii minoritare în Secţia maghiară a Teatrului din Oradea în anii 1980]. In New Europe College Yearbook 2008-2009, 2011, pp.  

Plainer, Zsuzsa: Din piesă de teatru - discurs. Cum se făcea politică în mod simbolic în anii 1980, într-o societate locală maghiară din România. In Gidó, Attila - Horváth, István - Pál, Judit (eds.): 140 de ani de legislaţie minoritară în Europa Centrală şi de EstEditura ISPMN - Kriterion, Cluj-Napoca, 2011, 231-247.

Plainer, Zsuzsa. Színdarabból diskurzus - A nyolcvanas évek szimbolikus politizálása egy romániai magyar helyi társadalomban [Din piesă de teatru - discurs. Politică simbolică într-o societate locală maghiară din România]. In Korunk, nr. 11, 2009,  

Descrierea metodologică: pe lângă realizarea interviurilor cu membrii elitei culturale locale despre mecanismele de control ale instituţiilor culturale, se vor colecta date despre formarea noii elite politice locale de după 1989. Aceste date vor fi completate de interviuri narative despre acest fenomen cu membrii elitei.