Kiss, Dénes - Tamás Kiss. Carașovenii. Minoritatea croată din România în primele două decenii postsocialiste. Studiu de caz despre carașoveni. În Etnicitate cotidiană. Studii despre comunități minoritare din România, editat de Dénes Kiss și Lehel Peti, Cluj-Napoca: ISPMN, 2024. p 17-66.

Comunitatea croaților din Carașova a avut parte de o istorie plină de evenimente. Schimbările economice, sociale și politice prin care au trecut carașovenii, începând de la monarhia austro-ungară, prin dictatura socialistă și pe urmă în România neocapitalistă, parte a Uniunii Europene, nu le-a lăsat neatinsă nici identitatea etnică. Drumul prin care de la o identitate etnică premodernă au ajuns la o identitate națională modernă a fost și el întortocheat. În această istorie de mai multe secole, perioada începută după Revoluția din 1989 a adus schimbări majore, care au remodelat relația comunității minoritare atât cu majoritatea românească cât și cu țara-mamă. În studiul de față ne propunem să analizăm această perioadă postcomunistă, mai exact cele două decenii dintre 1990 și 2010. Ca principiu director al analizei noastre, ca și al celorlalte studii din volum, am urmărit modul în care etnicitatea apare în viața de zi cu zi a comunității carașovene, respectiv modul în care se schimbă relevanța etnicității în primele două decenii postdecembriste. În acest scop am examinat dimensiunile economice, politice, religioase și educaționale ale istoriei sociale a carașovenilor. În studiu prezentăm o descriere detaliată a schimbărilor provenite în utilizarea cotidiană a limbii croate, realizând o analiză a peisajului lingvistic și prezentăm detaliat și modul în care s-a format viața politică minoritară, actorii și dinamica internă a acesteia. Teza principală a studiului nostru este că în urma acestui proces politic intern comunitatea croată din Carașova a devenit mai integrată în națiunea croată decât în perioadele anterioare. Susținem că procesul care a avut loc seamănă în multe privințe cu mișcările naționale de la începutul erei postsocialiste a altor națiuni din Europa de Est și Balcani, dar care totodată este și unic, datorită particularităților care decurg din statutul lor minoritar, respectiv din politica românească privind minoritățile.

The Croation community in Carașova has had an eventful history. The economic, social and political changes that the people of Carașov went through, starting with the Austro-Hungarian monarchy, through the socialist dictatorship and then the neo-capitalist Romania, part of the European Union, did not leave their ethnic identity untouched either. The road through which they came from a pre-modern ethnic identity to a modern national one was also full of twists and turns. In this centuries-long history, the period that began after the 1989 revolution brought major changes, which reshaped the relationship of the minority community both with the Romanian majority and with the mother country. In the present study we aim to analyze this post-communist period, more precisely the two decades between 1990 and 2010. As a guiding principle of our analysis, as the other studies in the volume, we looked at how ethnicity appears in everyday life of the community of the carasoveni, respectively the way in which the relevance of ethnicity changes in the first two postcommunist decades. For this purpose, we examined the economic, political, religious and educational dimensions of the social history of the people of Carașova. In the study, we present a detailed description of the changes in the daily use of the Croatian language, performing an analysis of the linguistic landscape, and we also present in detail how minority political life, its actors and its internal dynamics were formed. The main thesis of our study is that, following this internal political process, the Croatian community of the carașoveni became more integrated into the Croatian nation than ever before. We argue that the process that took place resembles in many ways the national movements of the early post-socialist era of other nations in Eastern Europe and the Balkans, but that it is also unique, due to the particularities arising from their minority status, respectively from the political Romanian law on minorities.