Sinteza discuţiilor din 18.01.2011 - Atelier ştiinţific şi masă rotundă cu privire la utilizarea termenilor rom versus ţigan
- raport sumar şi sinteza discuţiilor -
În data de 18 ianuarie 2011 între orele 10:00-14:00, Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale a organizat un atelier ştiinţific cu participarea specialiştilor din mai multe domenii ale ştiinţelor socio-umane. Au făcut prezentări dr. Mihaela Mudure (filolog), dr. Lucian Nastasă (istoric), dr. Horváth István (sociolog), dr. Vincze Enikő (antropolog) şi alţii (vezi programul detaliat ). În cadrul acestui atelier, Marian Daragiu (Fundaţia Ruhama, Oradea) a citit un document de poziţie elaborat de un grup de organizaţii rome şi textul declaraţiei a fost dezbătut cu contribuţia critică a lui Nicolae Gheorghe şi a altor persoane active din sfera civică (romi şi neromi). Atelierul a fost urmat de o masă rotundă (15:00-17:00) cu participarea cercetătorilor ISPMN, a organizaţiilor nonguvernamentale, reprezentaţi ai autorităţilor publice şi ai romilor.
Motivul principal pentru care ISPMN a organizat această întâlnire este revenirea recentă, în sfera publică din România, a dezbaterilor asupra denumirii oficiale a comunităţilor de romi şi a membrilor acestor comunităţi. Aceste dezbateri au intrat într-o nouă fază din toamna anului 2010, când un membru al Senatului României a iniţiat un proiect de lege care propune înlocuirea termenului de rom (utilizat în prezent) cu cel de ţigan. La solicitarea Guvernului României, Academia Română a trimis o scrisoare prin care recomandă folosirea oficială a termenului de „ţigan". Această luare de poziţie a fost urmată de o serie de proteste din partea asociaţiilor romilor, dar dezbaterea publică aprinsă în jurul acestei teme arată măsura în care discuţiile despre regulile corectitudinii politice sunt încă instabile şi discutabile.
Temele majore abordate în cadrul atelierului au fost: istoria modelului multicultural american şi traseul schimbărilor lingvistice motivate de politica corectitudinii politice şi de denumirile grupurilor minoritare, şi dreptul la autodenumire (Mudure, Horváth, Vincze). Deşi au existat diferenţe de opinie în interpretarea „reformelor lingvistice" din discursurile publice din America şi ultimele trei decade ale secolului XX, participanţii au ajuns la un consens cu privire la natura schimbărilor iniţiate: aceste schimbări au o motivaţie politică (de a combate inegalităţile inerente în denumiri) mai mult, denumirile de grup propun o identitate politică nouă şi un proiect de mobilizare socială.
Poziţia Academiei Române, Secţia de Filologie şi Literatură (datată pe 26 oct. 2010) a constituit un alt punct dezbătut intens. Mai mulţi participanţi şi-au exprimat nemulţumirea şi dezacordul (Eckstein, Gheorghe, Nastasă), dar a fost exprimată o opinie care înţelege poziţia Academiei în contextul în care Academia Română este o instituţie de natură conservatoare şi exprimă stadiul limbii în prezent şi, în consecinţă, rezistă încercărilor de reformulare a conceptelor (Mudure). Opiniile contrare au fost motivate de ideea că conceptele şi instituţiile sunt în continuă schimbare şi însăşi Academia Română a revizuit poziţia în privinţa multor probleme (Nastasă). Pe de altă parte, autodefinirea şi autodenumirea unei populaţii nu pot fi suprimate cu ajutorul argumentelor istorice şi lingvistice pentru că dreptul la autodeterminare este garantat prin sistemul contemporan de protecţie a minorităţilor, de exemplu Convenţia-cadru pentru Protecţia Minorităţilor Naţionale.
Prezentările care au avut ca obiect utilizarea termenilor de rom şi/sau ţigan în diverse contexte instituţionale, au ajuns în prezent la un consens - termenul de rom este folosit cel mai des, atât în denumirile ONG-urilor romilor (Kozák), ale organizaţiilor rome care au participat în procesul electoral din România (Székely), cât şi în documentele oficiale şi discursurile organizaţiilor inter-guvernamentale (Gheorghe).
Perspective critice asupra utilizării diferiţilor termeni au constituit un alt punct comun al mai multor prezentări. Introducerea termenului rom şi semnificaţia lui istorică în primele decenii ale secolului XX (Nastasă), a provocat şi o mică dezbatere. Clarificările şi confuziile cauzate de utilizarea conceptelor precum gheto, ghetoizare (Vincze, Pulay) sau nomad şi nomadism (Pulay) au importanţă, atât în analiză socială, cât şi în orientarea acţiunii politice. Aceste prezentări au atras atenţia asupra faptului că conceptele utilizate fără reflexivitate pot provoca multă confuzie şi prin urmare obiectul studiat va fi distorsionat. Analiştii au recomandat o distincţie fermă între conceptele analitice folosite ca instrument al interpretării şi noţiunile cotidiene şi politice care au acumulat istoria inegalităţilor sociale şi pot fi încărcate ideologic.
Prezentările care au abordat explicit legislaţia în vigoare din România, în privinţa minorităţilor, au subliniat limitele unor legi. Au fost discutate două tipuri de legi: legea care interzice discriminarea de orice fel şi măsurile care propun acţiuni pozitive pentru promovarea minorităţilor. Experienţele cumulate prin aplicarea legislaţiei în combaterea discriminării arată că, în timp ce există etnonime alternative în cazul mai multor populaţii minoritare, doar unele denumiri sunt considerate discriminatorii, în alte cazuri alternativele fiind văzute ca echivalente, deci neutre din punctul de vedere al discriminării (ex. maghiar/ungur, neamţ/german etc.). În cazul etnonimelor rom şi ţigan, rom/roma este forma preferată, care nu este încărcată cu semnificaţii negative (Haller). În perspectiva adoptării proiectului legislativ prin care denumirea de ţigan va fi utilizată în documentele oficiale, poziţionarea Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării în monitorizarea şi pedepsirea folosirii termenilor care aduc atingere demnităţii unor segmente ale populaţiei va deveni problematică, deoarece unii actori vor fi obligaţi să utilizeze o terminologie, considerată de către foarte mulţi ca fiind stigmatizantă. În domeniul legislaţiei privind măsurile afirmative, acţiunile pozitive, există unele care nu produc întotdeauna efectele stipulate de spiritul legii şi de iniţiativa legislatorului. În acest sens, au fost invocate paragrafele legii electorale care reglementează participarea parlamentară a minorităţilor, insistându-se asupra problemei pragului electoral unitar în vigoare şi procedurile stabilite pentru a înregistra noi competitori politici de către minorităţile naţionale din România. S-a avansat ideea unei schimbări legislative care să aplice un prag natural potenţial, ceea ce în opinia unor participanţi, ar creşte şansa unei reprezentativităţi mai bune a populaţiei rome din România (Székely).
Sesiunea de prezentări a fost urmată de întrebări şi discuţii, iar după o pauza de masă evenimentul a continuat în cadrul unei mese rotunde, moderată de către László Fosztó, cercetător ISPMN. O temă recurentă în discuţii a fost modul în care este percepută şi trăită denumirea de rom, de către membrii acestei etnii şi care sunt formele de suport instituţional a recunoaşterii şi promovării acestei identităţi. Un mod instituţional de afirmare şi recunoaştere a identităţii este recensământul populaţiei din anul 2011. Pentru a informa şi a facilita participarea minorităţii rome în procesul recensământului, în cadrul mesei rotunde, István Horváth a prezentat metodologia şi instrumentele recensământului (formular, lista codurilor), iar participanţii au dezbătut asupra formelor cele mai eficiente de facilitare a afirmării identităţii etnice în comunităţile de romi. La finalul mesei rotunde s-au conturat direcţiile unui acord de colaborare între organizaţiile de romi (Alianţa Civică a Romilor din România) şi Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale.
Documente elaborate ca urmare a evenimentului:
- contract de colaborare ISPMN-ACRR
- adresa către DRI cu propuneri pentru organizarea recensământului
- adresa către ANR cu propuneri pentru organizarea recensământului
Prezenţă în presa:
- TVR Cluj pe 24 ianuarie 2011 ora 17-18 în emisiunea Transilvania Policroma a fost prezentat un reportaj despre eveniment şi László Fosztó a fost invitat în studio
- portalul Transindex a înregistrat un interviu în limba maghiară cu László Fosztó despre dezbaterea rom versus ţigan, va fi publicat în curând
