Evoluţia etnodemografică a minorităţilor din România

În cadrul analizei demografice avem de-a face cu trei teme majore:


1.      Mişcarea naturală a grupurilor minoritare
2.      Mişcarea migratorie a minorităţilor
3.      Procesele identitare, evoluţia exogamiei etnice, procesele de asimilare/disimilare 

 

După 1989, în România au avut loc trei recensăminte: în 1992, 2002 şi 2011. Toate aceste recensăminte au evidenţiat procese demografice nefavorabile din perspectiva populaţiei totale şi în special a minorităţilor naţionale. Aşadar, este de înţeles că din partea elitelor minoritare există o mare curiozitate faţă de procesele demografice ale minorităţilor naţionale. În cadrul ISPMN intenţionăm să descriem portretul etnodemografic al minorităţilor naţionale din România. Analiza are ca punct de pornire datele statistice furnizate de Institutul Naţional de Statistică, institut cu care ISPMN a încheiat un protocol de colaborare. În al doilea rând, ISPMN a avut mai multe anchete (parţial sau în totalitate) axate pe tematica demografică.

În cadrul programului de analiză demografică o axă se focalizează pe analiza proceselor de categorizare etnică folosite în statisticile oficiale româneşti. Modalităţile în care diferenţele etnoculturale din interiorul unei societăţi sunt reprezentate în statistici oficiale sunt diferite. În unele societăţi (de exemplu Statele Unite ale Americii, Brazilia) categoria de rasă, iar în altele (ca Finlanda, Quebec) categoria de limbă maternă are importanţă primară. În România, în reprezentarea oficială a diferenţelor etnoculturale se foloseşte naţionalitatea (sau, recent, etnia), o categorie folosită în estul Europei, prin care înţelegem mai degrabă o apartenenţă culturală şi naţională, pe baza autoidentificării. În această metodă, categorizarea etnică se bazează şi pe autodefinirea elitelor minoritare. ISPMN intenţionează şi o analiză comparativă a acestor modalităţi de categorizare.

În ceea ce priveşte analiza demografică într-un sens mai restrâns, întrebarea majoră este, însă, dacă putem sau nu putem considera aceste minorităţi ca „realităţi" sau entităţi demografice? Această întrebare se leagă de aparatul metodologic al disciplinei demografice. Acest aparat metodologic a fost creat pentru a descrie evoluţia unor populaţii bine definite din punct de vedere geografic. În cazul populaţiei unei ţări sau a unei regiuni, valorile de intrare (naşterile, imigranţii) şi de ieşire (decesele, emigranţii) sunt clare, bine definite. Însă, în cazul minorităţilor etnice, care trăiesc pe lângă populaţia majoritară, graniţele acestor entităţi sunt mult mai fluide. În acest caz, analiza demografică, pe lângă procesele migratoare şi evoluţia naturală a populaţiei, are de-a face şi cu „traversarea" graniţelor etnice. Cu alte cuvinte, reproducerea populaţiilor minoritare este doar parţial o problemă demografică. Pe lângă această componentă, viitorul demografic al minorităţilor este determinat şi de capacitatea lor de reproducţie etnoculturală. 

 

Publicaţii în domeniu

Kiss, Tamás - Barna, Gergő: Népszámlálás 2011. Erdélyi magyar népesedés a XXI. század első évtizedében. Demográfiai és statisztikai elemzés [Recensământ 2011. Evoluţia demografică recentă a populaţiei maghiare din Transilvania]. Editura ISPMN, Studii de atelier. Cercetarea minorităţilor naţionale din România, nr. 43, 2012.

Kiss, Tamás - Barna, Gergő (eds.): Erdélyi magyar fiatalok. Összehasonlító elemzés [Tinerii maghiari din România. Dimensiuni comparative]. Editura ISPMN - Editura Kriterion, Cluj-Napoca, 2011.

Kiss, Tamás - Barna, Gergő - Kozák, Gyula (eds.): Tinerii maghiari din România. Dimensiuni comparative. Editura ISPMN - Editura Kriterion, Cluj-Napoca, 2011.

Kiss, Tamás - Gyurgyík, László (eds.): Párhuzamok és különbségek: a második világháború utáni erdélyi és szlovákiai magyar nepéssegfejlődés összehasonlító elemzése [Parallelism and Difference. A comparative study of demographic processes of Hungarian populations from Romania and Slovakia after World War II]. Európai Összehasonlító Kisebbségkutatások Közalapítvány, Budapest, 2010.

Kiss, Tamás: Perspectivă administrativă? O analiză comparativă a discursului demografic maghiar din România. Editura ISPMN -  Editura Kriterion, Cluj-Napoca, 2009.

Kiss, Tamás: Támpontok az erdélyi rétegződési rendszer vizsgálatához 1-2 [Startingpoints for the analysis of the stratification system in Transylania]. In Pro Minoritate, 2, 2010, 3-28.

Kiss, Tamás - Veress, Ilka: Minorităţi din România: dinamici demografice şi identitare. Editura ISPMN, Studii de atelier. Cercetarea minorităţilor naţionale din România, nr. 30, 2010.

Kiss, Tamás - Barna, Gergő - Sólyom, Zsuzsa: Erdélyi magyar fiatalok 2008. Közvélemény-kutatás az erdélyi magyar fiatalok társadalmi helyzetéről és elvárásairól. Összehasonlító gyorsjelentés [Tinerii maghiari din Transilvania 2008. Anchetă sociologică despre starea socială şi aşteptările tinerilor maghiari din Transilvania. Dimensiuni comparative]. Editura ISPMN, Studii de atelier. Cercetarea minorităţilor naţionale din România, nr. 12, 2008.

Kiss, Tamás - Csata, István: Evoluţia populaţiei maghiare din România. Rezultate şi probleme metodologice/Evolution of the Hungarian Population from Romania. Results and Methodological Problems. Editura ISPMN, Studii de atelier. Cercetarea minorităţilor naţionale din România, nr. 1, 2008.