Reference Type: Book Section
Author: Anghel, Florin
Year: 2006
Title: Despre români, poloni şi evrei în Pocuţia şi Bucovina în primele luni de pace (1919)
Book Title: Naţiunea română: idealuri şi realităţi istorice
City: Bucureşti
Publisher: Editura Academiei Române
Volume: Naţiunea română: idealuri şi realităţi istorice
Pages: 523-531.
Language: Romanian
Keywords: Polish minority, history, discrimination, interethnic relationships, politics, war, nationalism
Abstract(RO): Prăbuşirea imperiilor central şi sud-est europene - Rusia, Germania, Austro- Ungaria, Turcia - după primul război mondial a permis finalizarea, în cadrul unor state naţionale sau a unor federaţii, majorităţii proiectelor de renaştere etnică demarate încă la mijlocul secolului al XlX-lea. Este, în fond, ceea ce concluziona, în discursul său inaugural, de preşedinte al Republicii Cehoslovace, în octombrie 1918, Tomâs Garrigue Masaryk: „Popor, puterea ta s-a întors la tine!" Fascinaţia primordialismului naţional - prin introducerea în dezbatere sau recontextualizarea unor locuri, trăiri sau personaje istorice/mitice - s-a împletit cu eforturile întregii societăţi în direcţia apărării noilor structuri şi, la fel, de a stigmatiza devastatoarele pericole externe (cazul războiului declanşat de Rusia Sovietică împotriva Poloniei, de pildă). Această relaţie de ostilitate - deconstrucţia toleranţei interne şi externe s- a produs rapid - devenise relevantă în momentul semnării tratatului de pace de la Versailles (28 iunie 1919).
Niciodată până atunci, atât de evident, edificarea de noi state şi structuri politice nu produsese schimbări atât de bruşte şi filipice atât de xenofobe. După pericole externe (cazul războiului declanşat de Rusia Sovietică împotriva Poloniei, de pildă). Această relaţie de ostilitate - deconstrucţia toleranţei interne şi externe s- a produs rapid - devenise relevantă în momentul semnării tratatului de pace de la Versailles (28 iunie 1919).
Niciodată până atunci, atât de evident, edificarea de noi state şi structuri politice nu produsese schimbări atât de bruşte şi filipice atât de xenofobe. După implozia Rusiei ţariste şi a Austro-Ungariei, fiecare aspect cotidian a fost afectat complet. Memoria culturală identitară a acţionat în sensul disocierii evidente de paradigmele anterioare: limbile naţionale au înlocuit imediat pe cele impuse, oficiale (rusa, germana, maghiara) iar diabolizarea politică şi etnică a impus clişee care vor funcţiona decenii de-a rândul. In zilele următoare dispariţiei imperiilor s- au modificat nu doar sistemul politic, economic şi legislativ, ci şi denumirea străzilor şi instituţiilor, băncile, oficiile poştale (au existat mărci poştale emise de Republica Lituaniei Centrale, în 1920-1922, sau de administraţiile româneşti din Ungaria şi Pocuţia, în 1919, de exemplu), totul inducând sentimentul de dislocare.
Etica toleranţei şi a solidarităţii sociale/etnice a devenit, imediat după încheierea conflagraţiei mondiale, un subiect generator de controverse şi acţiuni politice radicale în toate societăţile central şi sud-est europene. Legea abundenţei infinite, definită de Leszek Kolakowski, este cu siguranţă aceea care poate fi invocată acum: nu există o criză a argumentelor care să susţină o afirmaţie.