Reference Type: Edited Book
Editor: Buschhausen,  Helmut
Year: 2002
Title: Cultură şi artă armeană la Gherla
Translated Title: [Armenian culture and art in Gherla]
City: Bucureşti
Publisher: Ararat
Number of Pages: 174
Type of Work: Album
Language: Romanian
Keywords: Armenian minority, art history, history, interdisciplinary, culture, art, architecture, migration, settlement, traditions, Catholic Church
Abstract: (Ro) Editat in limbile romana si armeana, albumul impreuna cu CD-ul fac cunoscute in tara si in cercurile armenesti din strainatate nu numai istoria orasului Armenopolis, ci si tezaurul cultural si spiritual al acestui oras intemeiat de armeni in anul 1700. Ajunsi in Transilvania la inceputul secolului XVIII, venind, dupa caderea regatului de la Ani, prin Polonia si Moldova, armenii au adus cu ei admirabile manuscrise miniate din secolele XIV si XV, create in centre armenesti din Crimeea si Cilicia, manuscrise ce dainuie pina in zilele noastre. Pasionat cercetator al istoriei armenilor din Transilvania, Nicolae Gazdovits prezinta in albumul amintit un amplu studiu, intitulat "Din istoria orasului armean Gherla", in care, gratie unei minutioase documentari, autorul ofera cititorilor date dintre cele mai interesante privind asezarea armenilor pe meleaguri transilvanene, unde au capatat autonomie administrativa, religioasa si culturala. Orasul armean Armenopolis a cunoscut o dezvoltare rapida, din rindurile populatiei acestei localitati ridicindu-se numeroase personalitati cu merite in dezvoltarea edilitara si culturala, sprijinitoare ale bisericii nationale armene, autocefala si independenta. De amintit ca religia armenilor din Armenopolis - Gherla - a fost si a ramas armeano-catolica, ei avind in oras zece biserici si capele, unele dainuind pina astazi.
Lucia Augusta Serdan, director adjunct la Directia Judeteana Cluj a Arhivelor Nationale, se ocupa, in studiul "Armenii in tezaurul arhivistic clujean", de Colectia de manuscrise si tiparituri armenesti, preluata de la Muzeul de Istorie din Gherla la jumatatea anilor '70. Cel mai pretios document este Ceaslovul, datat 1310-1312, scris in limba armeana pe pergament, cu desene viu colorate, provenind de la Famagusta (Cipru). Alte "Manuscrise medievale, martore ale istoriei si culturii armenesti" sint abordate in studiul cu acest titlu, semnat de prof. univ. dr. Helmut Buschhausen, de la Institutul de Bizantinologie si de Elenism Modern de pe linga Universitatea din Viena.
Autorul descrie cu lux de amanunte Evangheliarul de la Taron, scris in 1306 in estul Armeniei, apoi Evangheliarul din Cilicia, decorat de celebrul miniaturist Sarghis Pitak in prima jumatate a secolului XIV.
Prof. univ. dr. Nicolae Sabau, pe linga asumarea calitatii de competent coordonator stiintific al albumului, semneaza si un detaliat studiu despre "Armenopolis sau Gherla baroca", in care analizeaza stilul baroc, caracteristic celor mai multe constructii din Gherla, subliniind ca exista "un simt al frumosului care a fost practicat fara ostentatie de cetatenii orasului". Alte studii din album abordeaza "Pictura de sevalet in Colectia comunitatii armene din Gherla" si "Textile in Muzeul de Istorie din Gherla", in primul caz fiind vorba de lucrari realizate in secolele XVIII-XIX, iar in cel de-al doilea - textilele gherlene datind din secolul XVII. Cele doua studii sunt semnate de dr. Livia Dragoi si, respectiv, de Ana Maria Szoke, ambele din Cluj-Napoca. Albumul "Cultura si arta armeneasca la Gherla", tiparit de Editura Ararat din Bucuresti, se bucura de o bogata si deosebit de valoroasa ilustratie (peste 150 de imagini), multe dintre obiectele reproduse fiind expuse si la Cluj-Napoca.