Despre proiectul RE/Search
Reference Type: Journal Article
Author: Constantin, Ion
Year: 2009
Title: Anul 1939 - moment crucial în istoria legăturilor de prietenie româno-polone
Journal: Romanoslavica
Volume: XLIV
Language: Romanian
Keywords: Polish minority, elites, kin-state, politics, diplomacy, war
Abstract(RO): În ajunul celui de-al doilea război mondial, România şi Polonia trăiau momente dramatice, fiind ameninţate de marile puteri totalitare din estul şi vestul Europei: U.R.S.S. şi Germania. Încheierea tratatului Molotov-Ribbentrop, la 23 august 1939, a creat o situaţie excepţional de grea celor două ţări. Prin semnarea pactului de neagresiune, însoţit de nefastul protocol secret, Molotov şi Ribbentrop parafau de fapt împărţirea Europei Est-Centrale în sfere de influenţă germană şi sovietică. În condiţiile în care se contura perspectiva apropiată a războiului, la 26 august 1939 Marele Stat Major polon a cerut, prin ataşatul militar la Bucureşti, sprijinul guvernului român pentru tranzitul de materiale de război prin România. Guvernul român a aprobat cererea, Marele Stat Major Român desemnând, pentru satisfacerea solicitării poloneze, portul Galaţi1. Acest fapt a atras, la 31 august 1939, protestul ferm al ambasadorului german la Bucureşti, Wilhelm Fabricius, respins de primul ministru Armand Călinescu şi regele Carol al II-lea. O nouă cerere de tranzit a 5.000 kg material de război spre Polonia a fost făcută de ministrul englez Hoare, la 1 septembrie 19392. Refuzând să ia în considerare propunerile Angliei de a purta negocieri directe cu partea polonă, în zorii zilei de 1 septembrie 1939, fără declaraţie de război, Germania a declanşat atacul împotriva Poloniei. Două zile mai târziu, Anglia şi Franţa declarau război celui de-al treilea Reich. La câteva ore de la declanşarea agresiunii germane, ministrul Beck a înştiinţat România despre cele întâmplate şi a solicitat guvernului român adoptarea unei atitudini binevoitoare faţă de Polonia. Faptul că nu exista un aranjament tehnic între cele două ţări în eventualitatea agresiunii germane a făcut ca, în această primă fază, să nu se pună problema asistenţei militare româneşti.