Reference Type: Book Section
Author: Miloiu, Silviu-Marian
Year: 2010
Title: Două retorici cu privire la minoritatea bulgară din Dobrogea de Sud a Societatea Naţiunilor (1927-1928)
Translated Title: [Two Rhetorics with Regard to the Bulgarian Minority in Cadrilater of Southern Dobrudja at the League of Nations (1927-1928)]
Editor: Ciobanu, Vasile - Radu, Sorin
Book Title: Partide politice şi minorităţi naţionale din România în secolul XX
City: Sibiu
Publisher: Ed.Techno Media
Volume: V
Pages: 196-207
Language: Romanian
Keywords: Bulgarian minority, history, politics, modernization, discrimination, interethnic relationships, stereotype, diplomacy, minority organizations
Abstract: (En) This paper approaches the situation of the Bulgarian minority in Southern Dobrudja in the light of the petitions addressed to the League of Nations by The Bulgarian Association for Peace and the League of Nations in 1927-1928. The sources are constituted especially by League of Nations Secretariat official documents. The aim is to investigate the main constructs, images, clichées and stereotypes proliferating in this period in the relations between majority and minority and the way the League of Nations reacted when confronted with this information „bombardment". One of the conclusions of this paper is that a new methodological approach is needed emcompassing a global perspective over the sources so that the historiography will be „cured" of stereotypes constructed seven decades ago regarding this issue

(Ro) Acest articol îşi propune să abordeze problematica Dobrogei de Sud (denumită şi Cadrilater şi cuprinzând judeţele Durostor şi Caliacra) în anii 1927-1928, perioadă marcată de valurile de colonizare cu populaţie macedo-română, de intensificarea atacurilor „comitagiilor" bulgari1 asupra populaţiei locale şi de înăsprirea relaţiilor dintre Bulgaria şi vecinele sale. În general, toate acţiunile de contestare şi denunţare a politicilor româneşti vizavi de minoritatea bulgară din Cadrilater au fost văzute mai ales prin spectrul revizionismului, iredentismului şi al terorismului bulgar, în vreme ce încercările româneşti de a reloca populaţia macedo-română şi de a lua măsuri împotriva atacurilor comitagiilor au fost considerate atentate la adresa drepturilor, libertăţii, avutului şi chiar a vieţii minoritarilor. Pornind de la un studiu de caz - interesant, în sine, ca un fapt istoric mai puţin cunoscut - şi de la modul în care cele două părţi şi-au expus punctele de vedere în faţa forului mondial cel mai înalt al acelei perioade, Societatea Naţiunilor,
voi întreprinde pe parcursul naraţiunii o investigare a principalelor constructe discursive, imagini, clişee, stereotipuri care proliferează în această dispută şi a reacţiilor celor chemaţi să fie imparţiali şi să ia decizii atunci când sunt supuşi acestui „bombardament" informaţional. Apreciez că această manieră de abordare este utilă deoarece, aşa cum afirma William L. Chew II, „stereotipurile colorează, într-o mare măsură, nu numai autopercepţia noastră (sau autoimaginea) prin imaginea celuilalt (sau heteroimaginea), dar determină în sens pozitiv şi, regretabil, cel mai adesea în sens negativ comportamentul faţă de celălalt".1 Acest demers este bazat pe cercetarea unei serii de fonduri arhivistice geneveze - dar şi finlandeze şi a unor documente româneşti - ce permit, credem, creionarea unei imagini de ansamblu grăitoare asupra cazului în speţă, chiar în lipsa accesului la documentele de arhivă bulgare. Nu îmi propun să ajung la concluzii „definitive" sau „ultime" într-o chestiune atât de complicată şi pe baza unui material atât de redus, cu atât mai mult cu cât răspunsul la întrebarea fundamentală ce constituie cauză şi ce consecinţă în cazul unor conflicte interetnice asociate cu mişcări teroriste este foarte dificil să fie oferit.