Jakab, Albert Zsolt - Lehel Peti. Etnicitate și turism – cehii din Banat. În Etnicitate cotidiană. Studii despre comunități minoritare din România, editat de Dénes Kiss și Lehel Peti, Cluj-Napoca: ISPMN, 2024. p 185-212.

Studiul prezintă așezarea și modul de viață al cehilor din Banat, și mai ales situația după schimbarea de regim din 1989. Din prima jumătate a secolului al XIX-lea, cehii sosiți în mai multe valuri au creat așezări specifice în partea de sud-vest a țării, în munții acoperiți cu păduri de-a lungul Dunării. La început s-au ocupat de exploatare forestieră, apoi în anii socialismului cu minerit. Înainte de schimbarea sistemului, numărul lor a fost de cca. 5.500, care până în 2021 a scăzut la 1.576. Motivul este, pe de o parte, declinul natural al populației și, pe de altă parte, mutarea generației mai tinere în Cehia. După repatriere, turismul etnic din țara-mamă s-a intensificat. Studiul urmărește să analizeze ce fel de modele migraționale se manifestă aici și ce se întâmplă cu comunitățile de origine, cum se transformă semnificațiile asociate cu locurile de origine în rândul emigranților cehi, cum apare patria părăsită în discursul lor și cum influențează cehii din patria-mamă, aflați în căutarea ruralității tradiționale, a experienței exoticului și a „călătoriei în timp”, etnicitatea cehilor din România.

Migration and Ethnicity: The Czechs from Banat

The study describes the settlement, way of life and situation of the Czechs in Banat after the regime change in 1989. From the first half of the 19th century, the Czechs, arriving in several waves, established their own settlements in the south-western part of the country, in the mountains covered with forests along the Danube. Initially they were engaged in logging, then in mining during the years of socialism. Before the change of regime, their number was around 5,500, but it fell to 1,576 in 2021, partly due to the natural decline of the population and partly to the migration of the younger generation to the Czech Republic. After repatriation, ethnic tourism from the mother country has increased. The study seeks to answer the question of what migration patterns prevail and what happens to the sending communities, how the meanings associated with the sending place are transformed among Czech migrants, how the homeland is represented in migration discourse, and how Czechs from the motherland seeking traditional rurality, exotic experiences and „time travel” influence the ethnicity of Czechs from Romania.