Peti, Lehel. Identitate etnică într-o localitate de ceangăi din Moldova – contexte lingvistice. În Etnicitate cotidiană. Studii despre comunități minoritare din România, editat de Dénes Kiss șK Lehel Peti, Cluj-Napoca: ISPMN, 2024. p 67-89.

Articolul analizează schimbările în etnicitatea ceangăilor din Moldova petrecute din cauza schimbărilor sociale cauzate de migrație transnațională, punând un accent deosebit pe analizarea atitudinilor lingvistice și utilizarea limbii. Analiza acordă atenție aspectelor istorice (stigmatizarea lingvistică, diferențele religioase și culturale, aspectele sociale, cum ar fi nivelul scăzut de educație și statutul social corespunzător etc.) care au influențat puternic etnicitatea ceangăilor din Moldova. În același timp, studiul atrage atenția asupra unor noi atitudini identitare apărute în urma transformărilor sociale și reflectă asupra rolului acestora în procesele de hibridizare a identității comunității de ceangăi. Principalul material etnografic al analizei îl reprezintă interviurile realizate într-un sat (Valea Seacă/Bogdánfalva), dar autorul se bazează și pe observații etnografice obținute în alte așezări de ceangăi și pe rezultatele unui sondaj pe bază de chestionar realizat cu ajutorul operatorilor de teren.

Language Use and Identity in a Moldavian Csángó Village

The paper analyses the transformations in the ethnicity of Moldavian Csángós due to social changes caused by transnational migration, with a particular focus on the linguistic attitudes and language use. The analysis pays attention to historical aspects (linguistic stigma, religious and cultural differences, social aspects such as low level of education and corresponding social status, etc.) that have strongly influenced the ethnicity of the Moldavian Csángós. At the same time, the study draws attention to new identity attitudes that have emerged as a result of social transformations and reflects on their role in the hybridization processes of Csángó identity. The main ethnographic material of the analysis is interviews conducted in one settlement (Valea Seacă/Bogdánfalva), the author also builds on her ethnographic observations in other Csángó settlements, as well as on the results of a questionnaire survey conducted with the help of interviewers.