Reference Type: Book
Author: Hrenciuc, Daniel
Year: 2010
Title: Provocarile vecinatatii: ucrainenii bucovineni in Regatul Romaniei Mari (1918-1940)Contributii
City: Iaşi
Publisher: Editura Tipo Moldova
Number of Pages: 397
Language: Romanian
Keywords: Ukrainian minority, history, culture, ethnic identity, elites, traditions, interethnic relationships, politics, minority organizations
Abstract: Analiza vecinătăţilor româno-ucrainene în Bucovina istorică pare a fi fost, cel puţin până acum, determinată de clare considerente politice, fapt care şi-au pus amprenta asupra apariţiei unor texte istorice redactate fără ură şi părtinire, aşa cum şi- a fi dorit istoricul roman Tacitus {sine ira et studiorum). Analizele istoriografiei anterioare anului 1989 au purtat amprenta unui naţionalism gregar care a influenţat - cum scriam mai sus - judecata celor care, dintr-un motiv sau altul, au scris despre istoria acestei importante comunităţi etnice locuitoare a Bucovinei, care, paradoxal, in pofida identităţii sale slave, prezintă multe aspecte comune cu românii. In proporţii diferite, istoricii sau cercetătorii ucraineni, ruşi şi sovietici, care au scris despre Bucovina sau despre românii din această provincie nu s-au dovedit a fi călăuziţi de judecata dreaptă şi nepărtinitoare a trecutului aşa cum s-ar fi cuvenit: istoria spaţiului bucovinean a trebuit scrisă sub directa oblăduire politico-ideologică a Moscovei sau Kiev-ului care, firesc a alterat din acurateţea unui discurs ştiinţific autentic. Istoria Bucovinei a reprezentat în mod clar, evoluţia unui număr de 10 minorităţi naţionale şi a 10 religii diferite, având în comun - dincolo de un spaţiu geografic unic apartenenţa la o cultură de factură germană şi central-europeani, precum şi a unor procese şi mecanisme specifice Europei Centrale. Atenţia istoricilor a fost reţinută de efectele negative ale administraţiei habsbuigice asupra Bucovinei, fără a nuanţa mecanismele şi mai ales, caracterul pozitiv al ansamblului măsurilor de integrare a unui spaţiu de sorginte moldavi în cadrul Imperiul Habsburgic. Identitatea comunităţilor etnice din Bucovina a fost în permanenţă sprijinită şi chiar încurajată de către autorităţile vieneze, în spiritul pragmatic al unei filosofii iluministe centrată pe realizarea înţelegerii şi armoniei interetnice şi interconfesionale. Aceste aspecte au fost în mod constant şi elocvent ilustrate de existenţa societăţilor culturale aparţinând minorităţilor naţionale din Bucovina (cele ucrainene spre exemplu, se numeau „Ukrainska Skola", „Ruska Besida", „Kobzar", „Zinocza Hromada", »Mensa Academica Ucrainean!", „Spirka Wydawnecza", „Biblioteca Populari Ucraineană", JDovbuş", JLuh"). Scrierile despre români şi ucraineni poartă încă, amprenta unui trecut - obsedant şi ideologizant - în pofida unor demersuri ştiinţifice remarcabile din ultimul timp, a contactelor bilaterale dintre comunităţile ştiinţifice din Suceava, Rădăuţi şi Cernăuţi, practic, astăzi centrele culturale, spirituale, educaţionale, şi administrative moştenitoare ale Bucovinei istorice. Imaginarul colectiv este influenţat de clişeele şi stereotipurile acumulate în timp, iar din acest punct de vedere, contactele comune din spaţiul cercetării ştiinţifice, culturale şi spirituale, nu pot fi decât benefice („oamenii seamănă mai mult cu epoca lor decât cu propriul lor tată", afirmă Lucian Lefevre).