Reference Type: Book Section
Author: Nastasă-Kovács, Lucian
Year: 2009
Title: Sfârşit de istorie. Evreii din România (1945-1965)
Translated Title: [End of History. The Jews fromâ Romania (1945-1965)]
Editor: Jakab, Albert Zsolt - Peti, Lehel
Book Title: Procese şi contexte social-identitare la minorităţile din România
City: Cluj-Napoca
Publisher: ISPMN (The Romanian Institute for Research on National Minorities), Kriterion
Pages: 159-202
Language: Romanian
Keywords: Jewish minority, history, post-second world war, communist era, Communist Party, discrimination, antisemitism, emigration, zionism, antisemitism, politics, ideology, integration, elites, anti-zionism
Abstract: (Ro) multă vreme de istoriografie, rolul evreilor în procesul de modernizare a societăţii româneşti capătă noi dimensiuni prin eforturile restitutive şi de analiză din ultimele două decenii, redefinind procese şi imagini până nu demult ocultate sau deformat reconstruite. De altfel, mecanismul inhibator nu a fost străin nici celorlalte istoriografii, spaţiul
central şi sud-est european promovând parcă genetic stereotipii şi proiecţii explicative mereu strangulate de tarele unui antisemitism mai mult sau mai puţin vizibil, ori ignorând cu bună ştiinţă dimensiunea şi impactul alogenului evreu în definirea şi grăbirea unor procese sociale ce au „bruscat" uneori spaţiul spre evoluţii moderne. Abia în ultimele două decenii, abordările de natură socio-istorică au reuşit să promoveze un nou tip de discurs şi o mai complexă abordare a fenomenului prezenţei evreilor în acest spaţiu, fapt ce a schimbat fundamental viziunea istorică asupra acestei comunităţi (Don-Karady 1989; Karady 2000, 2001). Cu alte cuvinte, fără a se neglija puseul de studii relative la Şoah, inerent după sfârşitul celui de-Al Doilea Război Mondial, analizele capătă tot mai multă profunzime, dezvăluind nu doar fundamentele antisemitismului modern, ci o multitudine de alte aspecte, cu totul neglijate anterior, asupra a ceea ce a însemnat prezenţa evreilor în spaţiul central şi est european, spaţiu ce acumulase cele mai numeroase comunităţi evreieşti de pe continent. Pe de altă parte, dacă studiile relative la evreii din România au cunoscut o extensie apreciabilă pentru perioada de până la 1944, epoca ce a urmat ocupă încă un loc infim în istoriografie, poate şi din cauza faptului că, fiind prea apropiată, accesul la sursele arhivistice româneşti este în grădit de o legislaţie deloc încurajatoare pentru astfel de demersuri (Rotman 2004). Pe de altă parte, chiar o serie de particularităţi ale perioadei comuniste vin să diminueze posibilităţile de identificare a masei evreieşti, în urma unor transformări structurale, specifice epocii, din care se cuvin a fi reţinute pentru moment: abolirea legislaţiei rasiale, care impunea distincţii pe criterii etnice între cetăţeni, şi scăderea importanţei politice a factorului religios (apartenenţa confesională), prin instaurarea ateismului oficial; asimilarea benevolă ori fortuită a evreilor; integrarea lor socială, politică şi economică (în sensul dispariţiei sau reducerii considerabile a distanţei ce-i separa pe evrei de restul non-evreilor) etc. Cu alte cuvinte, comunismul, eliminând orice referinţă la diviziunile sociale secundare existente până atunci (etnicitate, religie etc.), a dus la pierderea - cel puţin documentară - a identităţii.
URL: http://books.google.ro/books/about/Procese_%C5%9Fi_contexte_social_identitare_l.html?id=042KyuP7U60C&redir_esc=y