Reference Type: Journal Article
Author: Lazăr, Natalia
Year: 2012
Title: Valurile de emigrare a evreilor din România, în perioada 1958-1965
Translated Title: [Emigration waves of the Jews from Romania during 1958-1965]
Journal: Buletinul Centrului, Muzeului şi Arhivei Istorice a Evreilor din România
Issue: 14-15
Pages: 301-328
Language: Romanian
Keywords: Jewish minority, history, aliyah, emigration, Communist era, Communist Party, diplomacy, kin-state, authorities, discrimination, press, politics
Abstract: (En) După masivul val de alia dintre anii 1948-1952, când a avut loc prima emigrare în masă, care a transpus în nou-creatul stat Israel peste o treime din evreimea României postbelice (circa 120.000 oameni), autorităţile române au început să micşoreze ritmul emigrărilor. Amploarea fenomenului de emigrare surprinsese într-un mod neplăcut conducerea Partidului, care se temea că, prin plecarea evreilor, statul român îşi va crea o imagine negativă pe plan extern. Se ajunsese, în cele din urmă, la concluzia că evreii trebuie să rămână în România, pentru a ajuta la construirea socialismului. Un alt factor important în sistarea ulterioară a plecărilor l-a constituit şi efectul pe care emigrarea în masă a evreilor îl putea genera asupra economiei româneşti. Nu trebuie omis nici contextul internaţional, dominat de Războiul Rece, declanşat între Statele Unite şi U.R.S.S. În aceste condiţii, începând din anul 1952 vom asista la o blocare aproape completă a emigrărilor în statul Israel, fapt ce se va menţine până în anul 1958.
Deşi Stalin moare la 5 martie 1953, plecarea evreilor în Israel continua să fie interzisă. Se prefigura o perioadă sumbră a emigrărilor din Europa de Est către statul Israel. Între ianuarie şi aprilie 1956, doar 82 de evrei fac alia din Europa Răsăriteană: 23 din Ungaria, 15 din Uniunea Sovietică, 14 din Bulgaria, 5 din Cehoslovacia şi 25 din România. Israelul, prin trimişi diplomatici în România, continua să facă presiuni asupra guvernului român pentru a mări ritmul emigrărilor. Discuţiile bilaterale pe această temă se încheiau de cele mai multe ori cu negocieri economice sau comerciale. Ministrul de Externe al Israelului din acea perioadă, Golda Meir, l-a convocat la 4 iunie 1956 pe însărcinatul român cu afaceri la Tel Aviv, Gheorghe Chitic, ca să discute pe tema emigrării. În cuvinte alese cu multă atenţie, aceasta a prezentat, în cadrul întâlnirii, situaţia multor familii despărţite de mult timp, o parte fiind în Israel, iar o altă parte în România. Golda Meir a ţinut să arate că ridică această problemă nu ca pe o chestiune politică, ci ca pe o chestiune umanitară.
URL: http://www.csier.jewishfed.ro/public_html/documente/buletine/buletin14-15.pdf