Reference Type: Journal Article
Author: Kuller, Harry
Year: 2005
Title: Dialog inter-religios - aici şi acum
Translated Title: [The inter-religious dialogue, here and now]
Journal: Buletinul Centrului, Muzeului şi Arhivei Istorice a Evreilor din România
Issue: 12
Pages: 123-128
Language: Romanian
Keywords: Jewish minority, interdisciplinary, religion, interethnic relationships, tolerance
Abstract: (Ro) Libertatea credinţelor religioase şi neîngrădirea lor sub nici o formă •aură în România de azi manifestarea a 18 culte recunoscute (ortodox, , ^ano-catolic, greco-catolic, armean, de rit vechi, reformat, evanghelic, toteran, unitarian, baptist, creştin după Evanghelie, penticostal, adventist, martorii lui Iehova, musulman, mozaic ş.a.). Se înfiripă în ultima vreme şi alte tipuri de credinţe în afara celor monoteiste tradiţionale (mozaismul, creştinismul şi islamul). Este, poate, şi una din raţiunile pentru care chiar şi înlăuntrul acestora din urmă asistăm la o crescândă acomodare a tradiţiei la marile prefaceri şi convulsiuni din lumea contemporană: pe de o parte, printr-o diversificare „intra-specifică" în curente (de la cele „fundamentalist-ortodoxiste" până la cele extrem-liberale), iar, pe de altă parte, prin încercarea ecumenistă, de reunificare a curentelor din creştinism sau chiar cu alte orientări monoteiste. Pe acest drum, afirmarea credinţei tinde să se manifeste în spirit de toleranţă şi de respect reciproc în relaţiile dintre culte, fiind în lumea civilizată de umanism şi înţelegere a alterităţii interzise orice forme, mijloace, acte sau acţiuni de învrăjbire religioasă. în ţara noastră, de pildă, statul de drept stă chezăşie în acest sens, articolul 29 din Constituţia României stipulând autonomia cultelor religioase faţă de stat şi întregul sprijin acordat de acesta pentru înlesnirea asistenţei religioase oriunde este nevoie.
După cum se ştie, statul comunist a contestat trebuinţa de religie a omului, în general, a clasei muncitoare în special. Marxismul considera că religia reprezintă opiu pentru popor, inoculat de către clasele stăpânitoare cu scopul de a-i face pe cei nevoiaşi să se mulţumească cu fericirea pe care o vor dobândi în viaţa viitoare. Valoarea credinţei religioase continuă a fi pusă, însă, sub semnul întrebării şi de pe alte poziţii teoretice, de pildă de către agnostici, liber cugetători sau atei. Pozitivismul, regăsit in nuce în teoria filosofului francez Auguste Comte, care formulase acea „lege" a celor trei stadii (evoluţii) ale omenirii - cea religioasă, cea filosofică şi cea ştiinţifică ultima fază arătând că nu se ajunge la civilizaţie decât prin ştiinţă şi tehnică a cuprins aproape întreaga intelighenţie a secolului trecut.