Reference Type: Journal Article
Author: Kuller, Harry
Year: 2005
Title: Trei „ momente " ale cenzurării scrisului evreilor din România
Translated Title: [Three "Moments" of the Censorship of the Jewish Writing in Romania]
Journal: Buletinul Centrului, Muzeului şi Arhivei Istorice a Evreilor din România
Issue: 11
Pages: 95-124
Language: Romanian
Keywords: Jewish minority, history, modern period, censorship, discrimination, religion, historical sources, press, literature, authorities
Abstract: (Ro) Cenzura în Ţările Române este instituită în primul pătrar al secolului I Evreii, deşi o minoritate naţională relativ numeroasă şi stabilită în ţările ! româneşti cu veacuri în urmă, erau totuşi priviţi de stăpânire - mai ales după ■ introducerea Regulamentului Organic - ca o confesiune „suspectă" prin obiceiuri religioase proprii şi rugăciunile citite după scrieri într-o limbă străină (ebraica); cărţi de rugăciune de regulă importate, fapt pentru care ele erau cu precădere supravegheate. Evreii erau priviţi ca o colectivitate cu ocupaţii şi organizare comunitară aflată în dese relaţii cu persoane şi instituţii din străinătate: unii evrei, numiţi sudiţi, erau chiar „paşaportari" ai unor consulate străine. Tot atâtea motive pentru a cădea sub supravegherea unor organe ale Ocârmuirii, inclusiv a cenzurii - atunci când era vorba de scrieri sau forme de comunicare în limbi străine (în ebraică, idiş, ladino etc.*) şi nu numai. Cenzura se aplica şi presei evreieşti, apărută preponderent - încă din deceniul 6 al sec. XIX - în limba română, dar şi în idiş sau alte limbi. În cele ce urmează vom prezenta doar câteva documente ilustrative pentru felul în care toate acestea cădeau sub incidenţa supravegherii sau/şi cenzurii oficiale, respectiv: cenzura aplicată unor cărţi religioase evreieşti, editate în ţară încă din deceniile 5-6 ale secolului XIX sau aduse din străinătate; supravegherea unor materiale de presă, care deşi apărute dar neconvenabile fiind stăpânirii au condus în nu puţine cazuri la expulzarea autorilor lor (mai ales la sfârşitul secolului XIX); interzicerea cvasitotalităţii scrierilor de autori evrei (cu precădere literaţi şi scientişti sociali) în anii '40-'44 ai secolului trecut; alte categorii de publicaţii, datorate unor creatori evrei şi căzute sub incidenţa cenzurii.