Reference Type: Book
Author: Kuller, Harry
Year: 2002
Title: Muzeul de istorie a evreilor din România "Şef Rabin Dr. Moses Rosen"
Translated Title: [The History Museum of the Romanian Jews "Chief-Rabbi Dr. Moses Rosen"]
City: Bucureşti
Publisher: Hasefer
Number of Pages: 60
Language: Romanian
Keywords: Jewish minority, museology, minority organizations, architecture, politics, elites, culture, art, patrimony, museums
Abstract: (Ro) Muzeul este adăpostit într-o fostă sinagogă, construită în 1910, sinagoga Unirea Sfântă, fostă Sinagoga Croitorilor, care a funcţionat ca lăcaş de cult până în 1968, iar din 15 ianuarie 1978 a devenit muzeu. Muzeul a fost înfiinţat la iniţiativa rabinului şef dr. Moses Rosen, de către un colectiv de istorici şi prezintă istoria evreilor pe teritoriul românesc, din secolul al II-lea şi până astăzi. Muzeul, în forma sa restructurată, schiţează istoria evreimii de pe meleagurile româneşti într-o concepţie sistematică, realizată cu mijloace expoziţionale adecvate. Câteva mii de exponate reflectă: viaţa evreiască cultural-comunitară; procesul de integrare economică, socială şi politică în societatea românească, creaţia ştiinţifică, literară şi artistică. La parter poate fi urmărit traseul de istorie politică, culturală, economico-socială şi cultural ştiinţifică parcurs de evreimea română în secolele XIV-XX. Dar nu înainte de a lua contact cu unele mărturii despre Iudeea antică aşa cum arată ea în ajunul cuceririi romane (sec. I e.n.) Cartea lui Benjamin de Tudela, publicată în versiune franceză în anul 1734, este printre piesele originale de valoare aflate în colecţiile muzeului. O variată gamă de exponate, ordonate după criterii cronologice şi tematice, reflectă: prima fază de viaţă comunitară; dinamica şi diversitatea socio-profesională a locuitorilor evrei. Pentru implicarea evreilor în viaţa economică sunt semnificative, printre altele: exponatele referitoare la crearea târgurilor şi târguşoarelor cu participarea activă a unor comercianţi şi meseriaşi evrei; mărturiile documentare privind meşteşugarii şi breslele. Simbolistica breslelor de meşteşugari evrei, steagurile de bresle şi catastifele lor pun în evidenţa meseriile practicate, cât şi caracterul tradiţional religios al acestor organizaţii profesionale. O vitrina este dedicată gravorilor evrei, autori ai unor medalii emise de diferite instituţii politice, culturale şi academice româneşti cu ocazia unor evenimente sau aniversări de importanţă istorică. Printre exponatele despre viaţa social-economică se înscriu şi cele referitoare la primii financiari evrei: bancherul Bercovitz, care în 1836 a înfiinţat în Bucureşti faimoasa bancă ce-i purta numele; bancherii Hilel şi Leon Manoah - cel de al doilea fiind şi unul din cei mai vechi angrosişti de manufactură din Ţara Românească; Solomon Halfon, creatorul "Băncii Halfon", în 1829; Michel Daniel şi fiul (vestiţi zarafi la Iaşi); Marmorosh şi Blank, creatorii vestitei bănci "Marmorosh-Blank & Co", una dintre cele mai mari şi longevive; se exemplifică şi contribuţia evreilor la dezvoltarea industriei mecanizate ca şi la alte branşe economice. Participarea evreilor la viaţa politică românească în secolul al XIX-lea este marcată printr-o compoziţie fotodocumentară. La sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea, viaţa evreimii române cunoaşte forme politico-organizatorice tot mai diversificate. Exponatele oglindesc începuturile activităţii sioniste; participarea la congres sionist internaţional de la Basel (1897); înfiinţarea Uniunii Evreilor Pământeni (1909), care milită pentru cucerirea drepturilor cetăţeneşti. Perioadei interbelice îi este consacrat peretele longitudinal din stânga intrării principale. Aici sunt ilustrate câteva aspecte din viaţa evreiască în relaţie directă cu momentele cruciale ale istoriei României. O sală memorială evocă martiriul evreilor din România în epoca Holocaustului.