Reference Type: Book
Author: Pârâu, Steluţa
Year: 2007
Title: Multiculturalitatea în Dobrogea
Publisher: Ed. Ex Ponto
Abstract: Într-adevăr, demersul Steluţei Pârâu se situează în linia interpretării contactelor culturale de orice tip (printre care chiar asimilarea, considerată de unii o formă de anihilare a unei culturi de către alta) ca pe un proces normal şi continuu, care nu trebuie respins sau condamnat, ci studiat, înţeles şi interpretat ştiinţific. Autoarea propune, pentru ethosul dobrogean, sintagma „model intercultural deschis", sugerând că acesta se aplică „în situaţia în care două sau mai multe culturi care vin în contact se întrepătrund liber, în mod firesc", generând un climat „propice pentru o creaţie originală, unică" (p. 19). Din preambul, aflăm că studiul îşi propune să definească o serie de fenomene ale locuirii interetnice („similitudine, diferenţe, interferenţe, pluralism, aculturaţie") şi să le urmărească efectele la nivelul unor segmente de cultură materială şi imaterială dobrogeană: gospodăria şi locuinţa, arta, portul, obiceiurile şi literatura populară, ţinând cont de faptul că „raportul 'noi-ceilalţi' a purtat, întotdeauna, în Dobrogea însemne pozitive" (pp. 19-20). Rezultatele cercetării, subliniate de exemplele culese din arhivă şi de pe teren, argumentează ideea că influenţa unei culturi etnice asupra alteia nu se manifestă total şi univoc: astfel, „casa bulgărească" nu este neapărat a bulgarilor, ci o întâlnim şi la greci sau italieni, „lejanca" lipovenească se găseşte şi în casele româneşti, dar nu în toate, elementele decorative reflectă mai degrabă o identitate locală decât una etnică. Într-o atare realitate, conceptul de „interferenţă", propus de Steluţa Pârâu pentru a caracteriza relaţiile dintre diversele culturi etnice aflate în contact de multe secole în spaţiul dobrogean, pare cel mai adecvat. În concepţia autoarei, interferenţele sunt „împrumuturi receptate şi adaptate fără însă a deveni model general, tipic pentru un areal sau o localitate. În cazul interferenţelor, modelele culturale identitare coexistă" (p. 54). În acelaşi timp, însă, putem vorbi despre unitatea culturii dobrogene, manifestată prin anumite linii de forţă ce se raportează, deopotrivă, la tradiţia populaţiei dominante (cea românească), dar şi la trăsăturile culturale specifice arealului balcanic, deoarece Dobrogea reprezintă un creuzet de esenţă europeană orientală, unde întâlnim, printre alţii, greci şi turci, lipoveni şi bulgari, români şi aromâni, germani şi italieni. Identitatea culturală (sau multiculturală) a Dobrogei, cel puţin la nivelul civilizaţiei tradiţionale, pe care Steluţa Pârâu o „reconstruieşte" din documente, imagini şi amintiri ale interlocutorilor ei de pe teren, respectă, în mare, reperele tradiţionale din tot teritoriul românesc (p. 29), având şi câteva note particulare: arhitectura de pământ, utilizarea frecventă a obiectelor casnice din aramă, anumite practici legate de cele mai întâlnite ocupaţii - de exemplu, pescuitul - şi anumite comportamente de adaptare la viaţa de familie, marcată adesea în zonă de căsătorii interetnice.

Language: Romanian